URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 18 IANUARIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După cum ne-a explicat Primăria noua modalitate de taxare a maşinilor parcate în centrul Oradiei, eu am reţinut următoarele: pe parcările roşii parchează exclusiv maşinile roşii, pe parcările galbene, maşinile galbene, pe cele albe - maşinile albe, iar maşinile de restul culorilor sunt obligate să parcheze în parcările subterane şi supraterane.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
În timp ce românii "se râd" că ar merita o zi liberă ca să dezbată cazul Djokovic, chestiunea energiei ticăie ca o bombă, atât de eficientă încât poate tranşa noul război rece dintre fosta URSS şi NATO, la doi paşi de noi. Acribia şi competenţa cu care "analizăm" situaţia de la antipozi nu ne scuteşte, însă, de facturi la gaz şi electricitate, pentru a căror rezolvare, ce să vezi, nu avem nici minuţie, nici pricepere.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Spitalele Judeţean şi Municipal din Oradea fuzionează, în scopul oferirii unor servicii medicale mai bune şi folosirii mai eficiente a fondurilor publice. Cum vi se pare decizia?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În contextul în care în ţara noastră se petrec numeroase accidente rutiere soldate cu consecinţe tragice, guvernanţii noştri încearcă să îi determine pe conducătorii auto să fie mai atenţi în trafic, pentru a reuşi să evite astfel de evenimente nedorite printr-o atenţie sporită şi o conduită cu caracter preventiv.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Refluxul gastroesofagian constă în reîntoarcerea conţinutului gastric sau duodenal în esofag şi reprezintă, probabil, cea mai frecventă afecţiune digestivă. Cauza cea mai importantă este insuficienta contracţie a sfincterului esofagian inferior (un "inel" muscular care închide esofagul inferior, nepermiţând alimentelor în curs de prelucrare din stomac să ajungă în esofag şi chiar în cavitatea bucală).
01 Decembrie 2021, 12:17

1 Decembrie, la Oradea: Sute de persoane au fost prezente la festivităţile de Ziua Naţională din Piaţa Unirii (FOTO / VIDEO)

Aproximativ 500 de persoane s-au aflat, miercuri, în Piaţa Unirii din Oradea, la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională. Cu mic, cu mare, cu măşti de protecţie pe feţe şi cu steguleţe în mâini, oamenii au asistat emoţionaţi la ceremonii, chiar dacă distanţa de siguranţă nu s-a prea respectat.

Evenimentul, desfăşurat în zona statuii Regelui Ferdinand, a început la ora 11, când în Piaţă erau deja circa 300 de persoane. După primirea oficialităţilor şi salutul drapelului de luptă, a urmat o slujbă religioasă oficiată de preotul Garnizoanei, discursul oficialităţilor fiind urmat de un moment artistic.

Au ținut discursuri doar prefectul Dumitru Ţiplea şi istoricul Gabriel Moisa, care au evocat, scurt, contextul istoric din urmă cu 103 ani.

"Marea Unire a început la Oradea"

Prefectul Dumitru Ţiplea a amintit că aici s-a semnat, în casa avocatului Aurel Lazăr, Declaraţia de la Oradea, ce proclama dreptul românilor la autodeterminare.

"Azi celebrăm Ziua Naţională a României, 1 Decembrie 1918 este momentul în care s-a împlinit dorinţa românilor de veacuri: unirea într-un singur stat, naţional, unitar şi indivizibil. La acest vis au lucrat generaţii întregi, fiecare generaţie punând câte-o cărămidă pentru înfăptuirea lui. Trebuie să fim mândri că înfăptuirea Marii Uniri a început în Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr. Aici s-a semnat Declaraţia de la Oradea, ce proclama dreptul românilor la autodeterminare. Acest fapt a stat la baza evenimentelor care au urmat, culminată cu Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia", a spus prefectul.

Amintind că "nucleele de românitate au trecut testul timpului şi au rezistat secole întregi", reprezentantul Guvernului în teritoriu a enumerat câteva repere istorice, precum unirea realizată de Mihai Viteazul, mişcarea revoluţionară de la 1848 ori negocierile de pace de la Paris, "dovada măiestriei diplomatice a României, prin politicieni luminaţi precum Ionel Brătianu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voivod şi alţii care au pus binele comun înaintea intereselor proprii".

Făcând un arc peste timp, Țiplea a mai spus că în 1990 "în ciuda neliniştilor şi schimbărilor sociale, ne-am regăsit echilibrul şi calea", România reuşind să aderăm la NATO şi UE, "unde suntem un membru respectat şi important din punct de vedere strategic".

"În aceste vremuri, este important să rămânem uniţi. Să ne uităm la înaintaşii noştri, să fim conştienţi de efortul depus şi de ceea ce au realizat, şi să ducem moştenirea mai departe demni şi în bună înţelegere cu celelalte etnii conlocuitoare. Astăzi trebuie să privim trecutul cu recunoştinţă, prezentul cu responsabilitate şi viitorul cu nădejdea în Dumnezeu", a spus prefectul.

"Au avut un proiect numit «ţară»"

La rândul său, istoricul Gabriel Moisa, decanul facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Oradea, a evocat momentul în care s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918. În esență, el a arătat că vremurile erau complicate, vremuri "în care Europa Centrală explodase pur şi simplu", teritoriul continentului s-a reconfigurat, iar "spaţiul românesc a intrat din plin în această turbină de la finalul primului Război Mondial".

"Trebuie spus - dacă ar fi să discutăm despre semnificaţia momentului 1 Decembrie 1918 şi despre evenimentele petrecute atunci - că avem foarte multe lucruri de învăţat. Cred că ar trebui să ne gândim la ceea ce cu atâta volutate numim astăzi într-o tehnologie foarte sofisticată «proiect de ţară». Cei de atunci au dus la bun sfârşit un proiect de ţară. Au avut un proiect numit «ţară». Au avut un proiect pe care ei l-au definit, l-au definitivat foarte apăsat la mijlocul secolului al XIX-lea. Această idee a identităţii naţionale a existat de-a lungul secolelor", a arătat istoricul.

Punctând şi el momente precum Revoluţia română din 1848 sau Mica Unire din 1859, dar cu trimitere spre realitatea politică de azi, Moisa a subliniat că "înaintaşii noştri au avut parte de elite care au ştiut să îi ducă într-o direcţie potrivită, mult aşteptată, vreme de câteva decenii", "n-au schimbat obiectivele de la un an la altul, din 2 în 2 ani sau din 5 în 5 ani (cum se întâmplă azi - n.r.), ci au rămas fixaţi pe ceea ce au definit «ţară» în momentul 1848, au dus mai departe această idee vreme de 70 de ani, până în 1918, şi au construit ceea ce avem astăzi".

O toamnă ieşită din comun

Istoricul a făcut referire şi la importanţa Oradiei în Marea Unire, spunând că "evenimentele care s-au petrecut în toamna anului 1918 sunt cu totul şi cu totul deosebite pentru identitatea naţională, pentru naţiunea română".

"După cum bine ştim, la 12 octombrie, în casa avocatului orădean Aurel Lazăr s-a semnat declaraţia de autodeterminare, o declaraţie cu rol fundamental în ceea ce avea să însemne 1 Decemebrie 1918. La Oradea s-au întâlnit lideri ai românilor din toată Transilvania, care au decis în cele din urmă să pornească în linie dreaptă spre unirea Transilvaniei cu România. Lucrurile acestea s-au petrecut la 1 Decembrie 1918, într-un entuziasm general, cu peste 100.000 de români care au participat la Alba Iulia, la ceea ce s-a întâmplat cu totul şi cu totul ieşit din comun pentru naţiunea română", a spus el.

Istoricul şi-a încheiat discursul într-un ton optimist, arătând că ar trebui ca popor să urmăm exemplul înaintaşilor, "să avem obiectivele lor aduse la zi, trasate foarte bine în ceea ce înseamnă viitorul nostru, şi sunt convins că lucrurile vor merge bine mai departe".

Steguleţe şi măşti tricolore

După discursuri, a urmat un scurt recital cu cântece patriotice interpretate de Simona Costin precum "Sus sus sus, la munte sus", "Basarabie Frumoasă"  şi "Aşa-i românul", pe parcursul căruia zeci de participanţi, în special copiii, fluturau steguleţe tricolore şi cântau alături de artiști, cu măşti colorate pe faţă.

"Am fost şi în anii trecuţi, atunci ţin minte că a fost şi paradă militară. Mie îmi place şi aşa evenimentul", i-a spus reporterului BIHOREANULUI Teodora, o fetiţă de numai 7 ani.

Ultimul moment al ceremoniei a fost depunerea de coroane.

Între alţii, au depus coroane la statuia Regelui Ferdinand reprezentanţi ai principalelor instituţii precum Primăria Oradea, Prefectura Bihor, Consiliul Judeţean, Garnizoana Oradea, Spitalul Municipal, dar şi partidele politice PNL, PSD, UDMR şi USR, respectiv deputaţi şi senatori de Bihor. 

La fel ca anul trecut, festivitatea din Piaţa Unirii s-a încheiat fără paradă militară şi fără tradiţionalele porţii de fasole pregătite de autoritățile locale în anii în care nu era pandemie.

Printre oficialităţile prezente s-au numărat primarul Oradiei, Florin Birta, preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan, președintele PSD Bihor, Ioang Mang, președintele USR Plus Oradea, fostul subprefect Daniel Palaghianu, episcopul ortodox Sofronie Drincec, episcopul greco-catolic Virgil Bercea şi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Alin Haniş. Liderii marcanți ai UDMR Bihor au lipsit de la festivități.

Sărbătoarea românilor

După cum se ştie, românii sărbătoresc, miercuri, 1 Decembrie, Ziua Naţională în cinstea Marii Uniri din 1918.

Unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşul cu România fost hotărâtă pe 1 Decembrie 1918, cu vot unanim de către delegaţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. "Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La mulţi ani, România, la mulţi ani, români!


"România noastră"

La finalul festivităților de Ziua Națională, mulţi dintre cei prezenţi în Piața Unirii s-au oprit şi să admire expoziţia de fotografie pregătită de clubul Varadinum din Oradea special cu această ocazie.

La proiectul "România noastră" au muncit 18 artişti care au expus, pe 10 panouri faţă-verso, cele mai frumoase imagini surprinse de ei în ţară.

Pe câteva panouri se regăsesc şi imagini din Oradea, dar şi fotografii vechi, din anii `60 realizate în Bihor.

La expoziţie admiratorii au putut vedea şi imagini din Maramureş sau Munţii Carpaţi, dar şi locuri emblematice precum Castelul Peleş, Castelul Corvinilor sau Sfinxul din Munţii Bucegi.

Vezi mai jos videoreportaj! Imagini: Paul Lelea

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3296 RON
  • 1 EUR = 4.944 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON