Zace şi nu face: Pentru Autostrada din Bihor nu există nici măcar avizul de mediu

Vă amintiţi de câte ori au promis guvernanţii bucata de autostradă de la Borş până la Suplacu de Barcău? Cum zicea ministrul Dan Şova în 2013 că ciotul de doar 60,25 kilometri va fi gata în 2015? Ori cum, în primăvară, şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi spunea că lucrările vor fi reluate "în 41 de zile" şi finalizate în 2017?

Ei, bine, puteţi să şi uitaţi! Şansele ca drumarii să se apuce de lucru în acest an tind spre zero, pentru că CNADNR nu a cerut Agenţiei de Mediu actualizarea avizului pentru redeschiderea şantierului. Cum până în toamnă nu mai e mult şi apoi vine iarna, cel mai probabil lucrările vor fi reluate abia la primăvară, mutând şi termenul de finalizare cu un an. Încă unul...

52 din 415

În 2003, Guvernul Năstase anunţa construirea a 415 km de autostradă de la Borş la Braşov, până în decembrie 2012, de către o companie americană de renume mondial, Bechtel, care a construit şi Euro-Tunelul de sub Canalul Mânecii. Până în primăvara lui 2011, când lucrările au fost oprite pentru neplată, singura realizare a fost, însă, "centura Clujului", între Gilău şi Turda, pe 52 km. Deja statul achitase 1,5 miliarde euro, adică 23 milioane euro pe kilometru, mult peste preţul iniţial de 6 milioane/km.

Contractul a fost renegociat de două ori: întâi în 2005, când ministru al Transporturilor era Gheorghe Dobre (PD), aşa că până în 2006 nu s-a făcut nimic, şi apoi în 2011, când Anca Boagiu (PDL) a obţinut reducerea lui. Nu valoric, ci doar cantitativ, Bechtel renunţând la 6 tronsoane de care nici nu se atinsese şi urmând să continue doar pe două, Turda-Câmpia Turzii şi Borş-Suplacu de Barcău, pe care trebuia să le termine în decembrie 2013.

Marea Şovăială

În martie 2013, ministrul Marilor Proiecte Dan Şova a reziliat însă contractul, motivând că statul nu avea bani şi promiţând că lucrările vor fi reluate fie în baza unor parteneriate publice-private (beneficiarul şi constructorul să suporte împreună costurile), fie prin concesiune (executantul să finanţeze lucrările şi să-şi recupereze investiţia din taxe de trecere).

Demersul a fost de trei ori scandalos, întrucât a fost menţinută aceeaşi sursă de finanţare despre care ministrul susţinuse că nu era viabilă, adică bugetul statului, dar şi pentru că CNADNR a fost reprezentată în negocieri, evident, contra-cost, de un fost asociat al lui Şova, iar Bechtel chiar de mama sa. Un târg în familie, soldat doar cu despăgubirea de 37,2 milioane euro plătită Bechtel pentru a pleca.

Decizia a fost intens criticată de deputatul bihorean Cseke Attila, care arăta că lucrările erau făcute deja în proporţie de 50,12%, iar pentru finalizare mai trebuiau doar 250 milioane euro.

Ce-i un an?

Anul trecut, înaintea alegerilor europarlamentare, promisiunea reluării lucrărilor "la toamnă" între Borş-Suplac a înnoit-o însuşi premierul Victor Ponta. După două zile, pe 11 mai, licitaţia pentru un nou constructor a fost anunţată la Oradea de acelaşi Şova, însoţit de directorul CNADNR, Narcis Neaga (foto). "Pe 25-26 mai va fi deschisă licitaţia, care se va încheia la sfârşitul verii. Ajungem spre sfârşitul lunii septembrie, începutul lui octombrie, cu ordinul de începere a lucrărilor", zicea ministrul, adăugând că "până în 2016" tronsonul va fi deschis circulaţiei.

Au trecut nu doar europarlamentarele, ci şi prezidenţialele, şi nu s-a întâmplat nimic. Abia anul acesta, tot pe 11 mai, şeful CNADNR a revenit la Oradea pentru a anunţa rezultatul licitaţiei şi a semna contractul cu 6 societăţi spaniole desemnate să finalizeze lucrarea, pentru 701 milioane lei (157 milioane euro) fără TVA: Corsan, Corvian, Consinit, Road Consulting, Design Solution şi Via Design.

"Preţul pe kilometru, pe ce mai avem de executat, era de 4,33 milioane euro fără TVA şi nu includea spaţii de servicii şi servicii IT&C. În urma licitaţiei s-a ajuns la 2,59-2,60 milioane euro/km şi include şi aceste elemente esenţiale pentru o autostradă", se lăuda Neaga, adăugând că lucrările vor fi gata în "iulie 2017" şi că ordinul de începere va fi dat în 41 de zile. "Avem o singură problemă, actualizarea acordului de mediu, dar sper că nu vor fi probleme, ca în alte părţi", încheia el, dând exemplu autostrada Lugoj-Deva, unde lucrările au fost suspendate fiindcă "s-a descoperit un cimitir, nişte lilieci şi trei familii de castori".

Întrebare fără răspuns

De la promisiunea şefului CNADNR au trecut nu 41 de zile, ci de două ori mai mult, iar între Borş şi Suplac tot n-a apărut măcar un singur muncitor. Motivul, a aflat BIHOREANUL, e tocmai lipsa actualizării avizului de mediu, pe care Compania nici măcar nu l-a solicitat, deşi avea tot timpul, de la "evacuarea" Bechtel până la angajarea spaniolilor trecând deja 2 ani.

Pentru a afla de ce şi cine e responsabil, precum şi data când vor reîncepe lucrările, BIHOREANUL a trimis CNADNR o cerere încă pe 20 iulie. Comunicat pe 31 iulie, răspunsul ocoleşte, însă, tocmai chestiunea responsabilităţii. Precizând că "data de începere pentru contract (n.r. - cu spaniolii) a fost 3 iulie 2015" (deci nu 11 mai, când actul a fost semnat festiv la Oradea!), CNADNR recunoaşte că sarcina de a obţine noul acord de mediu era a sa, dar Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj abia a angajat "un prestator care va evalua impactul asupra mediului pe întregul tronson Ogra (n.r. - jud. Mureş) - Borş" şi că "ulterior va depune la APM notificarea pentru revizuirea acordului de mediu".

Conducerea Companiei a lăsat fără răspuns o întrebare simplă: de ce nu a pregătit documentaţia pentru actualizarea avizului încă din 2013, când a reziliat contractul cu Bechtel, din 2014, când a scos la licitaţie reluarea lucrărilor, sau măcar din mai 2015, când a semnat contractul cu spaniolii? De ştiut, ştia că trebuia s-o facă, de vreme ce a scris că "de la emiterea acordului de mediu existent (n.r. - emis în 2004) au apărut informaţii suplimentare în ce priveşte protecţia mediului - situri Natura 2000 etc. - ceea ce a dus la necesitatea revizuirii lui".

Tăcerea Mediului

Pentru a afla cât de complicată ar fi fost actualizarea avizului şi ce situri Natura 2000 şi alte "etc" au apărut din 2004 pe traseul autostrăzii, precum şi speciile de faună şi floră ce-ar trebui protejate acum mai abitir decât în urmă cu 11 ani, BIHOREANUL a adresat o cerere şi Agenţiei Naţionale de Mediu. Deocamdată, fără răspuns.

Conform proiectului, e ştiut totuşi că tronsonul 3C trece prin 11 comune (Abram, Balc, Biharia, Borş, Chişlaz, Sârbi, Sălard, Spinuş, Suplacu de Barcău, Tăuteu şi Tămăşeu) şi doar în 4 din ele există situri Natura 2000. Păduricea de la Santău, de pe teritoriul Borşului, are conform site-ului Ministerului Mediului "vegetaţie arboricolă, mlaştini, turbării, terenuri arabile, pajişti şi păşuni" şi "elemente faunistice rare, specii de peşti (ţigănuş - Umbra krameri) şi amfibieni (buhai de baltă cu burta roşie - Bombina bombina)".

În Tămăşeu se află o parte din situl Lunca Barcăului, "arie propusă în vederea conservării vânturelului de seară", Suplacul include o parte din Muntele Şes, unde trăiesc trei mamifere protejate (lupul cenuşiu, râsul şi liliacul comun), două specii de broaşte (ivoraşul cu burtă galbenă şi tritonul cu creastă) şi patru de nevertebrate (racul de ponoare, croitorul alpin, cosaşul şi o varietate de cărăbuş), iar la Spinuş e o parte din Pajiştea Fegernic, cu "tufărişuri subcontinentale peripanonice".

Chiar şi un neofit înţelege, deci, că "prestatorul" angajat de CNADNR să facă documentaţia pentru noul aviz de mediu nu ar fi fost copleşit de volumul de muncă pentru a convinge Agenţia de Mediu că reluarea lucrărilor la autostradă nu va deranja nici peştii, nici broaştele, nici "vegetaţiile arboricole" de vreme ce Bechtel deja a făcut pe toată lungimea tronsonului pregătirea terenului. Dar, nu-i aşa, era păcat ca totul să fie simplu, rapid şi mai ieftin, de vreme ce autostrăzile noastre nu vor fi pentru şoferi, ci rămân încremenite în stadiul de proiect, pentru a avea de lucru tot felul de "prestatori"...

SCUMP
Pierderi şi pentru oameni, şi pentru mediu

Din cauza lipsei acordului de mediu sunt blocate lucrările pe toate cele trei tronsoane ale autostrăzii Transilvania pe care CNADNR le are în program, pe lângă Borş-Suplac fiind în aceeaşi situaţie şi segmentele Gilău-Nădăşelu şi Câmpia Turzii-Ogra.

Asociaţia Pro Infrastructura, din care fac parte reprezentanţii a numeroase firme de transport, susţine că pierderile din acest motiv se ridică la peste 1 milion de euro pe zi, urgentarea procedurii fiind necesară "având în vedere deficitul de infrastructură care se traduce în pierderi materiale şi umane", iar "întârzierea în sine şi într-un impact negativ asupra mediului, având în vedere poluarea generată de ambuteiajele care ar fi eliminate odată cu terminarea autostrăzilor".