Votul pedeapsă: o analiză a alegerilor parlamentare în Bihor

Alegerile au fost răvăşitoare. După o campanie "all-terrain" şi un scrutin cu o prezenţă peste orice aşteptări, câştigătorii au luat totul, urmând să aibă în viitorul Parlament o mega-majoritate.

La capătul a 4 ani de umilinţe suportate în tăcere, dar nu uitate, alegătorii i-au dat de pământ pe foştii guvernanţi, aducând PDL aproape la nivelul propriei creaţii, PPDD-ul lui "domnu' Dan". O adunătură care în Bihor şi-a dublat scorul de la alegerile locale, în timp ce PRM asistă neputincios la propria-i extincţie, iar PPMT - deşi nu a atins pragul pentru intrarea într-un Parlament mai mare ca oricând - a făcut ca UDMR-ului să-i treacă glonţul pe la ureche.

Ce rezultate surprinzătoare a adus scrutinul şi, mai ales, ce efecte va avea vă spune, la rece, BIHOREANUL.

Vot în viscol

Duminică, 9 decembrie. Dacă în finalul campaniei casele de sondaje estimaseră o participare la vot de 40-42 procente din totalul alegătorilor, ninsorile abundente şi viscolul din noaptea premergătoare scrutinului i-au îngrijorat pe politicieni, care se aşteptau să meargă la urne cel mult 35% dintre alegători. La finalul zilei, însă, surpriză: în ciuda vremii câinoase, prezenţa la vot avea să fie de 45% la nivelul întregii ţări, iar în Bihor de peste 43%, peste cea din 2008. Motivele le-au explicat tot sociologii: deşi au răbdat aproape 4 ani într-o tăcere întreruptă doar de mitinguri sindicale răzleţe şi de un violent protest civic care la începutul lui 2012 a provocat căderea Guvernului Boc, românii au considerat că venise momentul răzbunării.

Imediat după închiderea urnelor, exit pollurile au confirmat dezastrul prefigurat pentru partidele care fuseseră la putere: sub sigla ARD, democrat-liberalii erau cotaţi cu mai puţin de 17-18 procente, deşi îşi fixaseră ca obiectiv 23-24, iar UDMR cu 5%, la limita intrării în Parlament. Liderii Uniunii au stat cu frica-n sân de teamă să nu rateze obiectivul, caz în care UDMR ar fi fost reprezentată doar graţie aşa-numitului prag alternativ, prin câştigarea a minim 3 colegii de senatori şi 6 de deputaţi. Soluţie pe care, spre deosebire de ei, pariaseră modeştii rivali de la PPMT.

O altă necunoscută era PPDD, formaţiunea anti-sistem cotată cu 14%, dar şi confirmarea declinului PRM, creditat de mai toate casele de sondaj cu puţin peste un procent, de trei ori mai puţin decât în 2008.

"Zeciştii"

Dacă în noaptea următoare scrutinului candidaţii îşi socoteau şansele cu febrilitate, adunând rezultatele din secţiile de votare, ziua de luni avea să aducă primele scoruri consemnate în cele 13 colegii uninominale din judeţ, 9 pentru Camera Deputaţilor şi 4 pentru Senat.

Conform numărătorii paralele făcute de partide, confirmate ulterior de Biroul Electoral Judeţean, 12 candidaţi îşi "închiseseră" colegiile, câştigându-şi mandatele cu peste 50% din voturile exprimate: 10 din partea USL, plus 2 UDMR-işti. La Camera Deputaţilor Lucia Varga (colegiul 3 Aleşd), Gheorghe Costin (colegiul 4 Beiuş), Gheorghe Bogdan (colegiul 5 Ceica), Ioan Roman (colegiul 6 Salonta), Sonia Drăghici (colegiul 7 Oradea), Ioan Cupşa (Oradea 8) şi Florica Cherecheş (Oradea 9), respectiv Cseke Attila (colegiul 1 Marghita), iar la Senat Cristian Bodea (colegiul 2 Aleşd-Beiuş-Ştei), Valeriu Boeriu (colegiul 3 Oradea sud-Salonta), Florian Bodog (Oradea 4) şi Rozalia Biro (colegiul 1 Marghita-Săcueni).

Surprinzător, în colegiul 2 Deputaţi Săcueni, preşedintele executiv al UDMR Szabo Odon nu reuşise să obţină majoritatea voturilor, lipsindu-i 28 de sufragii.

Victoria USL, bucuria PDL

La fel ca exit pollurile, primele rezultate oficiale au fost primite cu decepţie. Doar intensitatea acesteia a variat. Dacă USL-iştii adunaţi la sediul PNL din Magheru au sperat într-un scor de 58% inclusiv la nivelul Bihorului, în ciuda ponderii mari în judeţ a populaţiei de etnie maghiară care în mod tradiţional votează UDMR, în Parcul Traian PDL-iştilor nu le venea să creadă că nu vor obţine cele trei mandate pe care mizaseră prin redistribuirea la nivel judeţean, adică prin punerea la un loc a sufragiilor primite în toate cele 13 colegii. Pentru ei, o minune se mai putea întâmpla doar la următoarea etapă de redistribuire, făcută la nivel naţional.

Iar minunea s-a produs a doua zi. Miercuri, BEC a anunţat atribuirea mandatelor, făcându-i fericiţi nu doar pe Szabo Odon, ci şi pe Gavrilă Ghilea, care astfel a ajuns senator în colegiul 3 Oradea sud - Salonta (unde îl va "dubla" pe liberalul Valeriu Boeriu, ales direct), pe colegul său de partid Liviu Laza-Matiuţa (deputat în colegiul 4 Beiuş) şi pe PPDD-istul Ioan Hulea (deputat în colegiul 3 Aleşd).

Ca urmare, deşi s-au dus să-şi aleagă 13 parlamentari, până în 2016 bihorenii vor avea 16, asta dacă nu e pus la socoteală şi Adrian Merka, care nu a candidat într-un colegiu uninominal, ci pe unul dintre locurile rezervate minorităţilor naţionale. Culmea e că, deşi pare nedreaptă şi monstruoasă, pentru că în loc de 471 de parlamentari viitorul legislativ va avea 588, suplimentarea mandatelor este, din punct de vedere politic, corectă. În caz contrar, alegătorii PDL şi PPDD, principalele beneficiare ale redistribuirii, ar fi rămas nereprezentaţi.

Între evoluţie şi declin

USL a primit cele mai multe mandate, dar şi cel mai mare vot politic dat de alegători. În Bihor, alianţa a câştigat la Camera Deputaţilor 50,79% din totalul voturilor, iar la Senat 52,19%, înregistrând un plus sensibil faţă de alegerile locale, când pentru Consiliul Judeţean a avut 47,02%. Pe de altă parte, victoria detaşată a confirmat calculele care au stat la baza încheierii alianţei, căci cu cei 10 parlamentari USL va avea mult peste cât au avut PNL şi PSD, separat, în 2008 (câte un senator şi doi deputaţi).

Scăderea PDL s-a vădit şi ea la fel de limpede. Dacă în vară democrat-liberalii luau un scor politic de 17,86%, sub sigla ARD au înregistrat doar 12,37% pentru Camera Deputaţilor şi 13,83% pentru Senat, adică un minus de peste 4%. Ca atare, nu e de mirare că nici măcar prin redistribuire PDL nu va mai avea trei mandate, ca până acum, ci două.

UDMR, care la Deputăţie a luat 19,57% şi la Senat 19,35%, a pierdut în judeţ o zecime de procent din zestrea de la locale, când înregistrase un vot politic de 19,64%. Declinul a fost însă uriaş tocmai în fiefurile din nordul judeţului: dacă în 2008 Cseke devenea senator în colegiul 1 Marghita-Săcueni cu 59,41%, acum Rozalia Biro a luat în acelaşi colegiu doar 50,06%, pierzând aşadar aproape 9 procente. Însuşi fostul ministru al Sănătăţii a primit în colegiul 1 Marghita pentru Deputaţi doar 52,40% din voturi, cu 2% mai puţin decât lua tot acolo, în 2008, Derzsi Akos (54,37%). În fine, Szabo Odon, cu cele 49,87% culese în colegiul 2 Săcueni, a pierdut 10 procente faţă de scorul reuşit de Lakatos Peter acum 4 ani (59,46%). În consecinţă, UDMR şi-a micşorat numărul de mandate de la patru, câte avea în 2008, la doar trei.

Mici şi mijlocii

Singurul candidat care miza din start pe redistribuire a fost PPDD-istul Ioan Hulea (colegiul 3 Aleşd), o simulare făcută de sociologii de la rompol.ro arătând încă din campanie că va beneficia de voturile colegilor, atât din restul judeţului, cât şi în ţară. De altfel, în Bihor PPDD şi-a dublat scorul obţinut la locale (5,74%), primind 9,41% din sufragii la Deputăţie şi 9,83% la Senat.

PPMT a reuşit la rându-i să-şi majoreze scorul din vară (1,5%), sărind la 3,15% în competiţia pentru Deputăţie şi la 3,64% în cea pentru Senat. Iar asta deşi a pus candidaţi în numai 10 din cele 13 colegii, renunţând la luptă în zone precum Aleşd, Beiuş şi Ştei. Dacă ar fi încercat, şi rezultatul era altul. Oricum, unii candidaţi au avut scoruri mari, de 6,11% (Nagy Jozsef în colegiul 1 Deputaţi Marghita), 8,02% (Csomortanyi Istvan în colegiul 2 Deputaţi Săcueni şi Szilagyi Zsolt în colegiul 1 Senat).

Aceeaşi greşeală a făcut-o şi PRM, care nu şi-a desemnat candidaţi în colegiile "ungureşti", plătind în plus şi preţul îmbătrânirii liderilor, autismului din campanie şi al înţepenirii într-un discurs naţionalist ineficient, ceea ce i-a asigurat doar 1,30% din voturi la Deputaţi şi 1,14% la Senat. Adică la fel ca astă-vară, când la locale lua 1,12%. Dată fiind situaţia, analiştii prevăd că în următorii 4 ani PRM ar putea să dispară, doar o eventuală rămânere a "tribunului" Vadim în Parlamentul European pentru încă un mandat putând amâna deznodământul.

Între planuri de viitor...

Scrutinul nu lasă loc de multe interpretări. Parlamentarii USL vor avea cea mai grea sarcină, aceea de a struni un Guvern care se va baza pe o majoritate peste cea a Frontului Salvării Naţionale din 1990-1992, şi de a-l obliga să nu comită derapaje precum Boc şi MRU în ultimii 4 ani. În rest, dacă cei 10 deputaţi şi senatori bihoreni ai alianţei vor conta sau nu în oceanul celor peste 300 câţi are USL la nivel naţional e greu de crezut, mai ales că nici unul nu reprezintă o voce puternică în propriile partide.

Paradoxal, pentru bihoreni ar putea fi mai utili tocmai UDMR-iştii pe care prea puţini votanţi USL i-ar vrea la guvernare, considerându-i complici la dezastrul PDL, şi pe care însuşi liderul PSD Bihor, Ioan Mang, i-a numit ca fiind "soluţia imorală" a alianţei. Care poate fi secretul? Nu pretinsa legitimitate pe care UDMR ar putea s-o asigure noii puteri la Bruxelles, între popularii europeni, ci detaliul că, la regionalizare, cei trei parlamentari bihoreni ai Uniunii ar putea pleda ca Oradea să fie centru de regiune, iar în judeţ să ajungă ceva mai multe resurse decât în alte părţi.

Cert e că, având acest atu, în UDMR Bihor nu va deconta nimeni paguba electorală. "Vom analiza rezultatul alegerilor după sărbători, dar nu cred că avem un vinovat", a declarat pentru BIHOREANUL preşedintele Alexandru Kiss, care - ca Szabo Odon - consideră că doar duşmanii PPMT-işti au "tăiat" din procentele obţinute la urne de maghiari.

... şi răfuieli interne

Dacă la PPMT nu e cazul, iar la PRM nu se aşteaptă nimeni la vreo analiză, PDL, în schimb, e într-o situaţie aparte. Căci, aşa cum la nivel naţional se cere capul preşedintelui Vasile Blaga, şi în judeţ s-ar putea găsi voci care să acuze conducerea filialei. Greu, totuşi, de crezut că se va întâmpla una ca asta, pe de o parte fiindcă după dezertarea fostului boss Petru Filip la PSD şi "pensionarea" veteranului Ştefan Seremi, organizaţia nu are o rezervă de cadre. Pe de altă parte, după ce organizaţia municipală a fost preluată de Ionel Avrigeanu, iar cea judeţeană de fostul prefect Gavrilă Ghilea, nu mai există pretendenţi de calibru apropiat.

În plus, cu credinţa că principala vină a fost mascarea partidului sub sigla ARD, cu patalamaua de senator la mână şi cu anunţarea unor sancţiuni pentru organizaţiile care nu au prestat corespunzător, şeful PDL şi-a securizat deja poziţia. De altfel, întrebat de BIHOREANUL când vor avea loc alegeri în partid şi dacă va candida, Ghilea a precizat că scrutinul intern se va desfăşura la primăvară şi că, "cel mai probabil", îşi va depune candidatura.

Dincolo de rezultate şi de folosirea lor pentru reglările de conturi din partide, bihorenii au o singură problemă: vor reuşi cei 16 viitori parlamentari să facă pentru ei mai mult decât cei 13 de până acum? Asta-i întrebarea!

HAI NOROC, POPOR!
N-a "dansat" decât o lună

Unul dintre politicienii care ar putea fi consideraţi expiraţi după scrutinul din 9 decembrie este fostul lider PDL Bihor Mircea Matei, trecut cu puţin timp înaintea declanşării campaniei la PPDD pentru a candida în colegiul 8 Deputaţi. Bătut măr de consilierul local liberal Ioan Cupşa, pe care îl ironizase fiindcă era "dus de mână" de primarul Ilie Bolojan, Matei a luat doar 6,73% din voturi, după care a intrat în silenzio stampa.

Abia după 4 zile, pe 13 decembrie, a reapărut, dar numai pe Facebook, şi numai pentru a anunţa că... "reziliază contractul" cu Poporul, pe motiv că a rămas un "om de dreapta şi vreau să mă manifest ca atare", dorindu-şi "o reinventare a dreptei" chiar şi sub umbrela PDL-ului "în care am rămas cu sufletul", dar pe care în Bihor l-ar vrea să nu mai fie condus de "un PSD-ist" precum Gavrilă Ghilea.

Camera Deputaţilor

Colegiul 1 Marghita

1. Cseke Attila UDMR - 54.40% (11.289 voturi)
2. Ovidiu Bezi UDL (PNL) - 22,10% (4.908 voturi)
3. Dorin Curtean PPDD - 10,85% (2.410 voturi)
4. Nagy Jozsef PPMT - 6,11% (1.358 voturi)
5. Laurenţiu Chiană ARD (PNŢCD) - 3,73% (829 voturi)
6. PRM - fără candidat

Colegiul 2 Săcueni

1. Szabo Odon UDMR - 49,87% (10.323 voturi)
2. Claudiu Ciarnău USL (PNL) - 25,04% (5.184 voturi)
3. Csomortanyi Istvan PPMT - 8,02% (1.660 voturi)
4. Titi Zoltan PPDD - 7,27% (1.505 voturi)
5. Bogdan Manafu ARD (PDL) - 6,57% (1.361 voturi)
6. PRM - fără candidat

Colegiul 3 Aleşd

1. Lucia Varga USL (PNL) - 59,94% (14.548 voturi)
2. Ioan Hulea PPDD - 13,87% (3.366 voturi)
3. Ioan Suciu ARD (PDL) - 11,20% (2.695 voturi)
4. Grim Andras UDMR - 7,06% (1.714 voturi)
5. Viorel Stoica PRM - 1,59% (387 voturi)
6. PPMT - fără candidat

Colegiul 4 Beiuş

1. Gheorghe Costin USL (PNL) - 64,62% (18.311 voturi)
2. Liviu Laza Matiuţa ARD (PDL) - 19,44% (5.510 voturi)
3. Petru Ţig PPDD - 9,27% (2.628 voturi)
4. Balint Gyorgy UDMR - 2,38% (675 voturi)
5. Vasile Gîrba PRM - 2,34% (663 voturi)
6. PPMT - fără candidat

Colegiul 5 Ceica

1. Gheorghe Bogdan USL (PSD) - 55,10% (10.708 voturi)
2. Ionel Avrigeanu ARD (PDL) - 16,63% (3.232 voturi)
3. Alexandru Tirla PPDD - 12,82% (2.491 voturi)
4. Fenesi Tibor UDMR - 5,79% (1.125 voturi)
5. Nicuşor Avramescu PRM - 1,89% (368 voturi)
6. PPMT - fără candidat

Colegiul 6 Salonta

1. Ioan Roman USL (PSD) - 52,03% (10.310 voturi)
2. Peto Csilla UDMR - 19,06% (3.778 voturi)
3. Alina Popa PPDD - 12,44% (2.466 voturi)
4. Adelina Coste ARD (PDL) - 11,91% (2.361 voturi)
5. Toth Zoltan PPMT - 2,20% (435 voturi)
6. PRM - fără candidat

Colegiul 7 Oradea

1. Sonia Drăghici USL (PSD) - 60,01% (11.977 voturi)
2. Ionela Bruchental ARD (PDL) - 13,36% (2.664 voturi)
3. Ambrusz Francisc UDMR - 12,28% (2.449 voturi)
4. Marius Pop-Blaga PPDD - 6,98% (1.393 voturi)
5. Balogh Arpad PPMT - 3,59% (717 voturi)
6. Ioan Mărcuş PRM - 1,94% (386 voturi)

Colegiul 8 Oradea

1. Ioan Cupşa USL (PNL) - 55,27% (14.048 voturi)
2. Pasztor Sandor UDMR - 18,02% (4.580 voturi)
3. Cristian Puşcaş ARD (PDL) - 12,29% (3.124 voturi)
4. Mircea Matei PPDD - 6,73% (1.713 voturi)
5. Nagy Zoltan PPMT - 4,38% (1.114 voturi)
6. Grigore Bartoş PRM - 1,73% (440 voturi)

Colegiul 9

1. Florica Cherecheş USL (PNL) - 56,49% (14.882 voturi)
2. Huszar Istvan UDMR - 15,66% (4.125 voturi)
3. Călin Mocan ARD (PDL) - 14,36% (3.782 voturi)
4. Anton Melentie PPDD - 5,56% (1.464 voturi)
5. Kristofi Kristof PPMT - 4,64% (1.223 voturi)
6. Ioan Romoşan PRM - 1,66% (437 voturi)

Senat

Colegiul 1 Marghita-Săcueni

1. Rozalia Biro UDMR - 50,06% (21.554 voturi)
2. Traian Bodea ARD (PC) - 26,06% (11.221 voturi)
3. Flore Bogdan PPDD - 9,42% (4.058 voturi)
4. Szilagyi Zsolt PPMT - 8,02% (3.457 voturi)
5. Nicolae Hodişan ARD (PDL) - 6,42% (2.765 voturi)
6. PRM - fără candidat

Colegiul 2 Aleşd-Beiuş-Ştei

1. Cristian Bodea USL (PNL) - 63,07% (33.219 voturi)
2. Radu Ţîrle ARD (PDL) - 17,87% (9.414 voturi)
3. Raul Man PPDD - 11,98% (6.312 voturi)
4. Ferko Jeno UDMR - 4,38% (2.309 voturi)
5. Mircea Cosma PRM - 2,14% (1.127 voturi)
6. Moldovan Lajos PPMT - 0,54% (285 voturi)

Colegiul 3 Oradea sud - Salonta

1. Valeriu Boeriu USL (PNL) - 57,59% (34.129 voturi)
2. Gavrilă Ghilea ARD (PDL) - 16,10% (9.541 voturi)
3. Szijarto Iosif UDMR - 12,51% (7.410 voturi)
4. Vasile Dumbravă PPDD - 11,51% (6.820 voturi)
5. Torok Sandor PPMT - 2,30% (1.361 voturi)
6. PRM - fără candidat

Colegiul 4 Oradea

1. Florian Bodog USL (PSD) - 56,70% (29.353 voturi)
2. Csuzi Istvan UDMR - 16,88% (8.739 voturi)
3. Ionel Bungău ARD (PDL) - 13,30% (6.884 voturi)
4. Elena Pop-Blaga PPDD - 6,07% (3.142 voturi)
5. Zatyko Gyula PPMT - 4,67% (2.417 voturi)
6. Mihai Drecin PRM - 2,39% (1.235 voturi)

Notă: cu litere îngroşate sunt evidenţiate numele viitorilor parlamentari, atât ale celor care au câştigat lupta în colegii în mod direct, clasându-se pe primul loc, cât şi ale celor ajunşi în legislativ prin redistribuire