Vinovaţi, dar salvaţi: S-a încheiat ancheta în cazul avionului lui Ţiriac, eşuat pe Aeroportul Oradea

În urmă cu trei ani, una din aeronavele de lux ale magnatului Ion Ţiriac, având la bord 10 dintre participanţii la vestita vânătoare de la Balc, a părăsit pista de aterizare şi, după ce s-a târât pe câmp, s-a oprit într-un canal colector.

Pasagerii şi echipajul au scăpat teferi, dar aparatul a ajuns o epavă care zace şi acum lângă un gard al Aaeroportului. Condiţiile meteo nefavorabile, o eroare umană ori o defecţiune tehnică? Sunt întrebările la care au căutat răspunsul procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, care au anchetat cauzele accidentului. BIHOREANUL a studiat dosarul întocmit de aceştia şi vă prezintă, în exclusivitate, concluziile anchetatorilor: piloţii lui Ţiriac au scos avionul în decor pentru a evita o catastrofă, chiar dacă vina aterizării ratate tot lor li se datorează...

Aeronavă în decor

Pe 16 ianuarie 2009, Aeronava Galaxy Gulfstream 200 aparţinând companiei Ţiriac Air efectua o cursă privată pe ruta Otopeni-Oradea. La bord se afla Ion Ion Ţiriac (foto), fiul magnatului Ion Ţiriac, omul de afaceri Elan Swartzenberg, plus alţi 8 prieteni ai acestora, toţi participanţi la tradiţionala vânătoare de mistreţi de la Balc.

Comandantul avionului, Cătălin Bogdan Milea, şi copilotul Ioan Robert Zomoniţă trebuia să aducă avionul la sol la ora 15.15. Au ratat, însă, aterizarea. Aparatul a ieşit în decor, a rupt gardul ce împrejmuia Aeroportul şi s-a oprit la 420 de metri de capătul pistei, peste un canal colector din apropiere, adânc de 1,5 metri şi lat de 5.

În urma impactului cu gardul metalic, antenele staţiei radio de pe fuselaj s-au rupt, iar comunicarea piloţilor cu turnul de control a fost întreruptă. Colac peste pupăză, din cauza ceţii, aeronava nici nu se vedea din turnul de control. Ca urmare, după mai multe apeluri rămase fără răspuns din partea echipajului, personalul Aeroportului a declanşat procedura de urgenţă.

Evacuaţi cu bine

Până să ajungă echipajele Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă al Aeroportului, pasagerii au fost evacuaţi în siguranţă din aeronava făcută praf. Întrebaţi de ziariştii care sosiseră pe aeroport să afle amănunte despre participanţii la vânătoare, atât Ion Ion Ţiriac cât şi Elan Swartzenberg (foto) au încercat să minimalizeze incidentul. Ion Ion şi-a făcut apariţia zâmbind, însă a refuzat să facă vreo declaraţie, în timp ce Elan a glumit cu chef de vorbă.

"Doamnă, eu am făcut Stomatologia, nu Aeronautica. Nu ştiu ce s-a întâmplat. A fost un mic accident, n-a fost nimeni rănit", i-a spus omul de afaceri unei ziariste, scăpând însă şi un alt amănunt care dovedea că "micul accident" nu a fost chiar banal. "Pilotul a fost profesionist şi, practic, ne-a salvat viaţa", a explicat Elan, fără a mai da şi alte amănunte.

În anchetă

După îndepărtarea pasagerilor şi a echipajelor de salvare, zona a fost împrejmuită. Erau aşteptate echipele de criminalişti, procurorii Parchetului Curţii de Apel, o comisie a Ministerului Transporturilor, reprezentanţi ai firmei care a construit avionul şi inspectorii asiguratorului, Alianz Ţiriac. Toţi voiau să afle acelaşi lucru: cauzele accidentului.

"Piloţii au fost conduşi la Serviciul de Medicină Legală, pentru analize toxicologice. Rezultatul a fost negativ. S-a periat întregul aparat, s-au luat amprente din cabina de comandă, de pe manşe, de pe aparatura de bord, s-au audiat martorii. A existat ipoteza că ar fi pilotat fiul lui Ion Ţiriac (n.r. - care în urmă cu câţiva ani a fost judecat pentru consum de droguri), dar a fost eliminată după analizarea amprenetelor. Erau doar ale piloţilor", îşi aminteşte procurorul general al Parchetului, Aurel Mascaş (foto), cel care a condus ancheta.

Cutia neagra a avionului a fost scoasă, sigilată şi trimisă spre decriptare în străinătate, procedură care urma să stabilească exact manevrele executate de piloţi, starea aeronavei în momentul incidentului, condiţiile de zbor, dar şi conversaţiile din carlingă şi cu turnul de control. "Până la finalizarea expertizelor au trecut aproape doi ani", explică procurorul întârzierea cu care s-a finalizat ancheta.

Iarna nu-i ca vara

În condiţiile în care alte avioane au aterizat cu bine înainte de incident, cercetările au fost îndreptate împotriva celor doi piloţi, acuzaţi de distrugere din culpă, încălcarea îndatoririlor de serviciu şi punerea în pericol a siguranţei zborului, fapte pedepsite de Codul aerian civil dar şi de Codul Penal cu închisoare între 1-5 ani.  

Piloţii au negat însă că ar avea vreo vină, susţinând că au fost obligaţi să scoată avionul în decor pentru a evita o catastrofă. Motivul? În momentul în care au început manevrele de aterizare, vizibilitatea era redusă din cauza ceţii, iar pista curăţată doar în capete, contrastul dintre porţiuni dându-le senzaţia că acolo este, de fapt, pragul pistei. Aşa că au coborât avionul aproape de jumătatea terenului betonat şi nu la pragul de aterizare, cum ar fi fost normal. Nici comunicarea cu turnul de control nu a funcţionat corect, au spus piloţii. "Am comunicat copilotului să înştiinţeze turnul că ieşim de pe pistă şi să vină să ne acorde asistenţă. Însă frecvenţa era ocupată de o altă aeronavă a companiei Ion Ţiriac Air, aflată în procedură de apropiere pentru aterizare", a explicat Milea.

Pericol de explozie

Copilotul Ioan Robert Zomoniţă a explicat procurorilor că, imediat după contactul cu pista, a realizat că avionul nu frânează normal, deoarece roata din faţă a aparatului s-a stabilizat târziu, motiv pentru care reversoarele - care ajută la frânarea roţilor şi care se deschid la trei secunde după stabilizare - au intrat în funcţiune când aparatul deja traversase întreaga pistă. "Am sesizat că avionul nu decelerează normal, adică nu frânează", a declarat Zomoniţă.

Întârzierea cu care a coborât avionul şi lipsa distanţei corespunzătoare pentru a frâna în siguranţă a dus la ieşirea avionului de pe pistă. Mai departe, pe piloţi îi aştepta un nou pericol: clădirea în care se află sistemul de navigaţie al Aeroportului şi transformatorul alimentat de la reţeaua electrică cu curent de 380 volţi. "Am ieşit din pistă şi ne îndreptam către antenele şi sistemul ILS de radionavigaţie, care ghidează avioanele, lângă care se afla şi punctul de alimentare cu energie electrică. Impactul ar fi avut consecinţe catastrofale asupra integrităţii aeronavei, motiv pentru care am hotărât să schimb direcţia cu toate mijloacele disponibile. Am reuşit să virăm 90 grade la dreapta, dar nu am mai putut evita coliziunea cu gardul Aeroportului şi cu canalul de irigaţii", a declarat copilotul.

Nu era confuzie

Declaraţiile celor doi piloţi au fost susţinute şi de comisia specială a Ministerului Transporturilor condusă de Sorin Cimpoeru, şeful Autorităţii Aeronautice, care şi-a finalizat expertiza în ianuarie 2011. Potrivit acesteia, "echipajul a încercat minimalizarea efectelor distructive, a deviat traiectoria aeronavei pentru a evita coliziunea iminentă", iar "cauza favorizantă a producerii accidentului a fost contrastul dintre zona acoperită şi zona curăţată de zăpadă, ceea ce a indus piloţilor senzaţia vizuală de prag pistă", în vreme ce cauza determinantă, a fost "o aterizare prea lungă şi calculul eronat al locului de contact".

Declaraţiile piloţilor şi concluziile expertizei au fost confirmate şi de adresa înaintată Parchetului de către comandantul Aeroportului, Gheorghe Pasc (foto), în care se preciza că o coliziune cu sistemul de radio-navigaţie ar fi condus "la o situaţie de urgenţă, foc sau explozie la bordul aeronavei". Pe de altă parte, însă, Pasc a respins varianta potrivit căreia piloţii nu au distins capetele pistei din cauza zăpezii depuse. "Sistemul de balizaj luminos care delimitează pista a fost în funcţiune, la treapta de intensitate adecvată condiţiilor de vizibilitate redusă. Este imposibil ca reperele luminoase terestre să nu fie observate de echipajele aeronavelor", arată Pasc, specificând totodată şi că, în aceste condiţii, "confuzia invocată este imposibil de realizat".

Stare de necesitate

În final, deşi găsiţi vinovaţi pentru producerea accidentului, cei doi piloţi nu au fost traşi la răspundere, dosarul fiind închis de procurorul Aurel Mascaş cu o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale, pe motiv că aceştia s-au aflat "în stare de necesitate". "Este indubitabil că cei doi piloţi au schimbat traiectoria aeronavei în momentul când au realizat că impactul cu staţia ILS pune în pericol iminent vieţile pasagerilor şi pe ale lor. Au deviat avionul pentru că era unica posibilitate de salvare. A fost o decizie care a salvat multe vieţi", îşi explică procurorul soluţia. Neoficial, însă, au contat şi alte detalii: că pregătirea piloţilor a costat şi nu puţin, că cei doi au reuşit totuşi să evite o tragedie şi că, în fond, "fiarele" se repară.

Cât priveşte avionul, acesta a fost ridicat pentru ultima oară în aer cu ajutorul unei macarale, la două săptămâni după accident, aşezat apoi pe o platformă specială şi transportat pe o pistă dezafectată unde se află şi azi, la 3 ani după accident, acoperit cu o prelată de camuflaj.

Între timp, cum costurile reparaţiei depăşeau valoarea unui aparat nou, asiguratorul Alianz Ţiriac a despăgubit compania de zbor Ţiriac Air cu 14 milioane euro. Altfel spus, magnatul şi-a mutat "gaura" dintr-un buzunar în altul. Oricum, firma sa de asigurări a preluat epava din care acum a rămas doar exteriorul, pentru că "noul" proprietar i-a recuperat doar părţile refolosibile, abandonând "scheletul". Ca o mărturie a unui accident care, de astă dată, nu a luat, ci a salvat vieţi...

Deşi nu s-a stabilit vreo culpă penală în sarcina celor doi piloţi ai companiei Ţiriac Air, comisia Direcţiei Investigaţii Aviatice din cadrul Ministerului Transporturilor le-a recomandat lui Cătălin Bogdan Milea şi Ioan Robert Zomoniţă un program special pentru perfecţionarea în procedurile de aterizare în condiţii de vizibilitate redusă.

"Echipajul va parcurge programul CRM (Crew Rescue Management), va efectua la simulator un program axat pe executarea procedurilor de aterizare în condiţii de vizibilitate redusă, pe piste cu prag decalat şi cu factori de frânare critici", se indică în raportul semnat de preşedintele comisiei, Sorin Cimpoeru.