URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
12 Iunie 2015, 07:19

Unirile Oradiei: Istoria arată că oraşul a înflorit graţie unificărilor succesive între aşezările de pe malurile Crişului

Unirile Oradiei: Istoria arată că oraşul a înflorit graţie unificărilor succesive între aşezările de pe malurile Crişului PRIMĂRIA MARE. Puţini dintre elevii Şcolii Oltea Doamna ştiu că învaţă într-o clădire importantă pentru istoria Oradiei: după unificarea din 1849 aici a funcţionat primul sediu al Primăriei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

La finalul acestei săptămâni, pe 14 iunie, orădenii sunt chemaţi să voteze la referendumul de unificare între Oradea şi Sînmartin. Să scrie istoria, cum îi îndeamnă iniţiatorii. Invitaţia are sens, căci, dacă se va înfăptui, unificarea va rămâne în cărţile de istorie, aşa cum au rămas toate unirile Oradiei de până acum.

Deşi puţini orădeni ştiu, oraşul a luat naştere chiar prin mai multe procese de unificare. Cel mai important s-a petrecut în secolul XIX, când împăratul austro-ungar Franz Joseph a aprobat, după mai bine de 100 de ani de petiţii şi memorii cetăţeneşti, unificarea celor patru oraşe care se învecinau pe malurile Crişului: Olosig, Oraşul Nou, Subcetate şi Velenţa. Un secol mai târziu, Oradea s-a mărit printr-o nouă unire, cu satele Ioşia şi Episcopia, iar acum urmează să decidă dacă mai creşte sau rămâne pe loc.

Împreună, dar separaţi

În 1692, după ce Oradea fusese, timp de trei decenii, paşalîc turcesc, armata austriacă a cucerit oraşul şi l-a reclădit din temelii. Împăratul Carol al VI-lea a decis atunci ca structurile administrative să fie despărţite în patru aşezări: Olosig, Oraşul Nou, Velenţa şi Subcetate. "Trăiau împreună, dar administrativ erau despărţite, fiecare având propria primărie", explică istoricul Janos Fleisz (foto).

Cea mai mare aşezare era Olosig, care se întindea pe malul drept al Crişului Repede sub dealurile viilor. Numele i l-a dat numărul mare de meşteri italieni care locuiau aici, în ungureşte "olasz" însemnând italian. Un recensământ făcut în 1850 de autorităţile habsburgice arată că orăşelul avea 933 case şi 8.747 locuitori, primăria funcţionând într-o clădire de pe actuala stradă Aurel Lazăr. Olosig avea 2.224 hectare de dealuri cu vie, unde deţineau loturi de pământ cei mai înstăriţi locuitori din cele patru orăşele.

Fraţi mai mici

A doua aşezare, ca mărime, era Oraşul Nou, nume primit pentru că toate clădirile au fost ridicate după cucerirea austriacă. El se întindea pe malul stâng al Crişului în zona de vest a Pieţei Mari, azi Piaţa Unirii, şi era mărginit la sud de Pârâul Peţa. În acelaşi an 1850, Oraşul Nou avea 720 case şi 6.968 locuitori. Aici trăiau cei mai mulţi români, peste 2.000, dar şi o comunitate însemnată de germani, care aveau chiar şi o stradă a lor, Uliţa Nemţească, actuala stradă a Primăriei. Instituţia funcţiona într-o încăpere a hanului, azi palat, Vulturul Negru. În 1850 Oraşul Nou se lăuda cu 12 mori, trei ţesătorii, precum şi o fabrică de ulei.

Tot pe malul stâng era şi Subcetatea. Cum îi spune numele, aşezarea se întindea la sud de Cetate, iar în anul recensământului avea 3.471 locuitori în 287 case. Cea mai mare parte a populaţie o alcătuiau evreii, care nu aveau dreptul să stea în Oraşul Nou şi în Olosig. Subcetatea era condusă dintr-o clădire aflată în zona Pieţei Mari de azi, între timp dispărută.

Cel mai mic orăşel era Velenţa, aflat la est de Subcetate, artera principală fiind actuala Cale a Clujului. În 1850 aici erau 180 case şi 1.835 locuitori. În total, la jumătatea secolului XIX, cele patru aşezări aveau 18.904 locuitori, o zecime faţă de populaţia de acum.

Oradea cea Mare

Cum pe atunci orădenii erau obligaţi, ca în Evul Mediu, să plătească dări Episcopiei Romano-Catolice, principala lor dorinţă a fost să trăiască într-un oraş liber regal, obiectivul putând fi atins doar dacă se uneau. Ca urmare, încă din 1714 consiliile orăşeneşti din cele patru aşezări au început să adune bani pentru a trimite la Viena, capitala Imperiului, o delegaţie care să militeze pentru acest privilegiu.

Istoricii consemnează că orăşelele au făcut mai multe petiţii şi memorii, timp de 100 de ani, cerând unirea şi independenţa faţă de Episcopie. Fără folos, însă, până după revoluţia de la 1848, când Imperiul Austriac a stabilit circumscripţiile electorale, iar  autorităţile imperiale au decis ca Oraşul Nou şi Oradea să-şi aleagă un singur deputat comun. A fost primul pas important pentru Oradea Mare.

Oficial, un act de unificare n-a existat niciodată, dar în 4 noiembrie 1849 orădenii au primit vestea pe care o aşteptau de un secol: împăratul Franz Joseph (foto) a numit un singur primar, pe Bőlőnyi Menyhért, pentru toate cele patru oraşe, consfinţind astfel Oradea Mare. "Unificarea oraşului ne arată bunăvoinţa Suveranului nostru. Graţie lui a devenit acest oraş mare, ca pe vremuri. Unificarea dorită de secole de cetăţeni, el a consfinţit-o", a spus Menyhért la instalarea sa în funcţie. Administrativ, unirea nu s-a realizat peste noapte, procesul fiind finalizat după 11 ani, în 1860.

Centru de district

Că unirea a adus şi putere s-a văzut în primii ani de administrare comună. În 1853, Oradea devenea centrul unui district guvernamental ce îngloba 1,5 milioane locuitori din comitatele Bihor, Arad şi Satu Mare (România), Békes, Csanad şi Szabolcs (actuala Ungarie). Mărimea oraşului a făcut ca aici să fie fixate sediul Tribunalului Suprem, al Direcţiunii de Finanţe, al Poştei centrale şi al Direcţiunii naţionale de arhitectură. Practic, Oradea devenise ceea ce azi se numeşte centru regional.

Populaţia a crescut spectaculos, în 1900 Oradea având 50.177 locuitori, mai mult decât dublu faţă de 1850! Dezvoltarea demografică se datora în mare măsură faptului că oraşul a atras tot mai mulţi locuitori din zonele rurale. În plus, unirea a declanşat şi o dezvoltare urbanistică spectaculoasă, fiind construite tot mai multe clădiri în stiluri occidentale, iar în 1870 oraşul a primit rangul de municipiu. Culmea ironiei e că, totuşi, Oradea n-a primit statutul de oraş liber regal, rămânând singurul din Transilvania în această situaţie, adică supus şi Episcopiei Romano-Catolice.

Pro şi contra

Expansiunea urbană a continuat la începutul secolului următor: în 1921, colonia Ioşia, care până atunci aparţinea comunei Sântandrei, a fost anexată Oradiei. Despre această unire n-au rămas prea multe date, dar în mod cert a fost folositoare, aducând municipiului noi terenuri pe care orădenii şi-au construit rapid case. Unificarea a fost binevăzută şi de "ioşieni", care, potrivit presei vremii, aşteptau ca oraşul să le ofere servicii urbane de iluminat electric, transport şi poştă, dar şi trotuare, până atunci inexistente.

Ultima extindere a Oradiei s-a făcut în 1956, când satul Episcopia a devenit cartier al oraşului, de data asta nu ca act de voinţă al cetăţenilor, care nu au fost consultaţi, ci ca urmare a unei decizii impuse "de sus". Unii dintre foştii săteni susţin acum că, dacă ar fi fost supusă votului, unirea nu s-ar fi făcut, căci "episcopienii", agricultori şi crescători de animale, nu şi-au dorit urbanizarea. În schimb, se bucură cu toţii de avantajele ei, căci au străzi asfaltate, apă curentă la robinete şi canalizare.

Cum ar fi arătat Oradea dacă oricare dintre uniri nu s-ar fi realizat, greu de imaginat. Cert este că toate, indiferent de epoca în care s-au făcut, au fost urmate de dezvoltare. Ce va consemna istoria de acum înainte, după referendumul din 14 iunie, rămâne doar la alegerea orădenilor. Dacă o vor face...


VA URMA?
Planuri pentru noi uniri

Duminica aceasta, pe 14 iunie, orădenii sunt chemaţi la urne pentru a răspunde dacă îşi doresc unirea cu comuna Sînmartin. Dacă cel puţin 30% dintre orădeni se vor prezenta la urne şi cel puţin jumătate din ei vor vota pentru unificare, fuziunea va trebui consfinţită prin lege. Satul Sînmartin şi staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai ar deveni un nou cartier al oraşului, în timp ce Rontău, Haieu, Cihei, Betfia, Rontău şi Cordău ar rămâne sate aparţinătoare. De asemenea, edilii din Oşorhei şi-au exprimat dorinţa ca în 2016, odată cu alegerile locale, să organizeze şi ei un referendum pe tema fuziunii cu Oradea.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
10 Comentarii
yep
n-au facut nici un leu postacii psd-isti pe articolul asta, eu zic ca puteti mai bine, presati va rog!
Postat 13 Iunie 2015, 15:56 de hehe
Da, da' aia erau oameni cat de cat cinstiti, nu hoti!
Cu bolovan si cu gasca transpartinica de hoti de la carma Oradiei ne putem uni si cu Zurich-ul, tot degeaba! Fura astia de rup!
Postat 12 Iunie 2015, 13:04 de pinonel
cu japca
Citez din articol: "Ultima extindere a Oradiei s-a făcut în 1956, când satul Episcopia a devenit cartier al oraşului, de data asta nu ca act de voinţă al cetăţenilor, care nu au fost consultaţi, ci ca urmare a unei decizii impuse "de sus". Nici ceea ce se intampla acuma nu este o situatie diferita.
Postat 12 Iunie 2015, 11:55 de User anonimizat
DOS, mai ai sasa pe 14 !!!
Totusi te poti califica pe 14!!! Sper sa votezi DA!!!
Postat 12 Iunie 2015, 11:30 de TC
Adio DOS!!!
..de maine incolo , lui DoS ii va fi rusine sa mai scrie pe bihoreanul, va fi dovedit ca un cetatean lipsit de orasul lui...probabil se va muta aproape de ponta..
Postat 12 Iunie 2015, 11:26 de TC
Hopa
Au aparut postacii de serviciu. Dupa mintea lor mai trebuie sa treaca 100 ca sa se intample unirea. Da, celelalte uniri s-au facut pentru ca citez "locuitorii de pe aceaste meleaguri au solicitat acest lucru". De unde putem trage o concluzie "matematica" : cantitatea de inteligenta din Oradea a ramas constanta, a crescut doar numarul de locuitori! Cat despre DOS, ce sa mai zic? Chiar nu e nimic de zis, cititi comentariul sau si trageti singuri concluziile.
Postat 12 Iunie 2015, 11:14 de User anonimizat
PODGORIA???
Ati uitat de cartierul cel mai nedezvoltat a orasului, PODGORIA. Intamplator?
Postat 12 Iunie 2015, 11:09 de EmzePerix
DA ! DA ! DA !
Dupa aceasta unificare, Oradea Mare va ajunge la jumatatea suprafetei administrative a comunei Budureasa ! Floare cu floare, gradina se face !
Postat 12 Iunie 2015, 10:18 de WinDos
Oradea a luat nastere la initiativa cetatenilor!!!
In zadar va zbateti ca pestele pe uscat, sa demonstrati ca unirea cu Sinmartin este necesara si dupa capul vostru chiar obligatoriu! La inceputul articolului exista urmatoarea fraza: "Cel mai important s-a petrecut în secolul XIX, când împăratul austro-ungar Franz Joseph a aprobat, după mai bine de 100 de ani de petiţii şi memorii cetăţeneşti, unificarea celor patru oraşe care se învecinau pe malurile Crişului: Olosig, Oraşul Nou, Subcetate şi Velenţa". Orasul a luat nastere deoarece locuitorii de pe aceaste meleaguri au solicitat acest lucru. Din cate stiu nici cetatenii Sinmartinului si nici cei ai Oradiei nu au solicitat unirea! Consecintele s-au vazut pe 10 mai 2015 si se vor vedea si pe 14 mai 2015!
Postat 12 Iunie 2015, 10:08 de Sabau
Sa traiasca Oradea Mare!!!
La multi Ani - Oradea Mare!!! Maine pe la ora 23, sa ne bucuran de orasul nostru!! Toti oradenii cu drag de acest oras sa participle in numar mare la vot, ca sa realizam un oras frumos si care sa va dezvolta alaturi de Sanmartin, comuna care s-a hotarat pentru Oradea!!! Sa traiasca Oradea Mare!!!
Postat 12 Iunie 2015, 08:58 de TC
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON