URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
17 Martie 2014, 17:39

Unire pentru bani: Evitând birocraţia, bihorenii iau bani de la UE prin Grupuri de Acţiune Locală

Unire pentru bani: Evitând birocraţia, bihorenii iau bani de la UE prin Grupuri de Acţiune Locală UN TRACTOR, DOUĂ TRACTOARE. Microîntreprinderea prin care Monica Mălan (foto) şi soţul său cultivă 400 hectare în Alparea s-a dotat anul trecut cu un tractor cumpărat pe banii Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, iar acum îşi ia încă unul. „Mai mult de două săptămâni n-am umblat după acte", spune femeia. A meritat, de vreme ce primeşte jumătate din cei 250.000 euro necesari achiziţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Până nu de mult, primarii de comune care voiau să repare un drum sau un cămin cultural erau la mâna Consiliilor Judeţene, ca să primească bani de la buget, ori a Agenţiilor de Dezvoltare Regională, dacă voiau fonduri europene. La fel, pentru fonduri UE, tot la ADR-uri mergeau cu proiectele şi întreprinzătorii din mediul rural.

De doi ani, însă, edilii şi privaţii destupaţi la minte se unesc în Grupuri de Acţiune Locală, parteneriate publice-private care acţionează atât ca ONG-uri, primind bani pentru propria înfiinţare şi funcţionare, cât şi ca autorităţi de management ce adună proiectele oricărei entităţi de pe teritoriul său interesate de fonduri nerambursabile.

BIHOREANUL vă prezintă GAL-urile din judeţ, pentru ca și alţii să afle cum se pot dezvolta, relativ uşor, cu bani de la UE, printr-un efort redus şi cu rezultate garantate aproape 100%.

Descentralizare

Unul din cei mai avizaţi specialişti locali în proiecte europene pentru mediul rural, Horia Carţiş afirmă că Grupurile de Acţiune Locală, funcţionale în Europa din anii '90, sunt cel mai bun vehicul în cursa pentru accesarea fondurilor UE. Motivul? Doritorii nu mai trebuie să depună proiectele la ministere ori la agenţiile de dezvoltare regionale (care acoperă câte 8 judeţe), ci pot evita birocraţia şi competiţia acerbă depunându-le la GAL-urile pe care tot ei le pot înfiinţa în micro-regiuni din judeţe.

GAL-urile sunt asocieri ale administraţiilor (primării, şcoli, muzee), sectorului privat (fermieri, firme de procesare a produselor agricole, bănci) şi sectorului social (asociaţii şi fundaţii), care încă de la constituire primesc prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală câte 2,8 milioane euro din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), gestionat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prin centrele regionale şi oficiile judeţene (OJPDRP).

Reguli simple

Înfiinţarea unui GAL se face la iniţiativa oricărui întreprinzător care se asociază cu unităţi administrativ-teritoriale (UAT) şi cu ONG-uri care fac o strategie de dezvoltare a micro-regiunii. GAL-ul trebuie să aibă sediul în mediul rural, să acopere un teritoriu cu minim 10.000 locuitori, compact geografic, iar privaţii să reprezinte cel puțin 50% plus unu din membri.

După ce înfiinţarea e aprobată de centrele regionale ale APDRP (Bihorul aparţine de centrul din Satu Mare), GAL-ului i se aprobă un buget de 2,8 milioane euro. Din aceşti bani, cel mult 20% pot fi cheltuiţi pentru propria funcţionare, iar 80% trebuie folosiţi la finanţarea proiectelor depuse de entitățile de pe teritoriul său interesate de activităţile prevăzute în PNDR: aşa-numitele măsuri 112 (instalarea micilor fermieri), 121 (modernizarea exploataţiilor agricole), 122 (îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor), 125 (dezvoltarea infrastructurii agricole, silvice şi de apărare împotriva inundaţiilor), 141 (ferme de subzistenţă), 221 (împăduriri), 312 (microîntreprinderi), 313 (turism rural) şi 322 (dezvoltarea şi renovarea satelor).

"Practic, din banii UE se poate finanţa prin GAL-uri orice activitate, de la modernizarea unui drum pe baza unui proiect al primăriei până la achiziţia de tractoare ori construirea unei fabrici de procesare a produselor agricole, pe proiecte ale firmelor sau fermierilor", spune Carţiş.

Expeditive

Cum funcţionează GAL-urile? După înfiinţare, asocierile (conduse de Consilii Directoare alcătuite de regulă din doi membri şi un preşedinte), lansează aşa-numite apeluri de selecţie, pentru a anunța entităţile din teritoriile lor că adună proiecte ce pot primi finanţări UE.

Valoarea proiectelor porneşte de la 7.000 euro şi poate ajunge până la 400.000 euro, putând fi finanţate în proporţie de 50-100%. GAL-ul le evaluează, întocmeşte pentru fiecare un raport de selecţie, aşteaptă 5 zile pentru contestaţii, iar apoi le trimite la OJPDRP pentru verificare. Dacă totul e în regulă, în 15 zile titularii sunt chemaţi pentru semnarea contractului de finanţare, iar banii sunt viraţi pentru implementarea proiectelor, folosirea lor coretă fiind controlată ulterior de OJPDRP.

"Nu e complicat"

Dacă proiectele adresate ministerelor ori Agenţiilor de Dezvoltare Regională necesită doi-trei ani până la aprobare, cele depuse prin GAL-uri au nevoie doar de câteva luni.

Deţinătoare a unei exploataţii de 400 de hectare luate în arendă în Alparea, Ramona Mălan a depus în iulie 2013 la GAL Valea Crişurilor un proiect de 250.000 euro pentru achiziţia unui tractor cu semănătoare, disc, freză şi scarificator pentru afânarea solului, iar zilele acestea aşteaptă să fie chemată la OJPDRP Oradea pentru semnarea contractului de finanţare, care îi asigură jumătate din suma necesară. „Nu am umblat mai mult de două săptămâni pentru a aduna actele cu care am atestat arendarea terenului şi trei avize, de la Primăria Oşorhei, de la Mediu şi de la Direcţia Sanitar-Veterinară. Am angajat o firmă de consultanţă să scrie proiectul, contra a 1,5% din valoarea acestuia. Nu e complicat", spune femeia.

06_Vasile_Cociuba_bihoreanul.jpgFoarte mulţumit e şi primarul din Vârciorog, Vasile Cociuba (foto), care în loc să se căciulească pentru bani de la buget ori să bată drumuri la sediul ADR din Cluj, a obţinut prin GAL 73.000 euro pentru modernizarea unei străzi şi 100.000 euro pentru un drum comunal, în mai puţin de un an şi jumătate, sume mult peste bugetul comunei.

Eficienţă maximă

În Bihor, GAL-urile funcționează din 2011, spune directorul OJPDRP Oradea, Cristian Buzlea, 4 acoperind micro-regiuni exclusiv bihorene, iar alte 4 având în componenţă şi UAT-uri din judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj şi Arad.

Cel mai mare, GAL Bihor, acoperă comunele Abrămuţ, Borş, Biharia, Buduslău, Cetariu, Cherechiu, Chişlaz, Ciuhoi, Curtuişeni, Diosig, Paleu, Roşiori, Săcueni, Sălard, Şimian, Tarcea, Tămăşeu şi Tăuteu, parteneri fiind cele 18 primării, asociaţii agricole, firme, şcoli şi ONG-uri. După cifre, pare să fi fost cel mai „harnic" GAL, „procesând" 149 proiecte, din care 130 conforme.

Un alt GAL mare este Valea Crişurilor, ce acoperă comunele Oşorhei, Ineu, Săcădat, Tileagd, Lugaşu de Jos, Vârciorog, Copăcel, Hidişel, Lăzăreni, Drăgeşti, cu asociaţii agricole şi ONG-uri din cele mai diverse. În doi ani, GAL Valea Crişurilor se poate lăuda cu 16 proiecte depuse, din care 14 conforme.

06_Anca_Nan_bihoreanul.jpgUn al treilea GAL, Euro-Crişana, cuprinde administraţiile locale, firme şi ONG-uri din Avram Iancu, Batăr, Cociuba Mare, Ciumeghiu, Mădăras, Olcea, Tinca şi Tulca. Potrivit Ancăi Nan (foto), manager de proiect, este una din cele mai eficiente asocieri din ţară, „promovând" 10 proiecte, din care doar unul a fost respins.

Al patrulea GAL 100% bihorean e Muntele Şes, acoperind comunele Derna, Spinuș, Suplacu de Barcău și Popești, şi având o rată de succes de 8 din 10 proiecte depuse.

Pe lângă acestea, diverse localităţi bihorene sunt cuprinse în GAL-uri „transjudeţene", precum GAL Valea Superioară a Crişului Alb (cu sediul în judeţul Arad), GAL Valea Crasnei şi Barcăului (Sălaj), GAL Poarta Transilvaniei (Cluj) şi GAL Sud-Vest Satu Mare.

Mai e loc

Cele patru GAL-uri micro-regionale exclusiv bihorene şi cele patru GAL-uri „transjudeţene" au depus din 2012 până luna trecută 202 proiecte, în valoare totală de aproape 20 milioane euro. „Practic, până la 30 iunie 2014, până când se vor mai depune proiecte pe vechea sesiune de finanţare, toate GAL-urile vor consuma integral bugetele alocate", spune directorul.

Cum se poate observa, însă, există teritorii neacoperite de GAL-uri, mai ales în vecinătatea Oradiei şi în zona Beiuşului, aşa că pentru următorul exerciţiu financiar european, pe anii 2014-2020, încă se mai pot înfiinţa GAL-uri care să le „ocupe". Nu de alta, dar ar câştiga şi „băieţii deştepţi" din industria proiectelor europene, care ar primi câteva sute de mii de euro doar pentru a le constitui, şi zecile de mii de locuitori din aceste zone, care ar avea structuri prin care să acceseze câteva milioane de euro.


BUGETE MAJORATE
De la 2,8 la 30 milioane euro

La nivel naţional, GAL-urile acoperă 142.000 kilometri pătraţi (dintr-un total de 238.391 kmp), cu 6,7 milioane locuitori (70% din populaţia rurală a ţării). În exerciţiul financiar 2007-2013, în România au primit finanțări 163 GAL-uri, pentru 3.000 de proiecte, în valoare de 440 milioane euro. Pentru perioada 2014-2020, suma disponibilă pentru proiectele de dezvoltare din mediul rural va fi de 1,2 miliarde euro, fiecare GAL urmând să aibă bugete considerabil majorate, cel mai probabil până la 30 milioane euro.

Mai multe informaţii despre fondurile UE pentru mediul rural sunt disponibile pe site-urile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (www.apdrp.ro) şi Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (www.fngal.ro).

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
EI ASTA-I
DECI SUNTETI PARTINITORI....DACA SE POSTEAZA DESPRE CINEVA ANUME NU DATI NIMIC! RUSINE! DAR POSTARILE UNOR NEMERNICI LA ADRESA COPIILOR NEVINOVATI AI UNOR OAMENI CUMSECADE LE-ATI POSTAT!
Postat 18 Martie 2014, 11:07 de EU
haideti sa nu mai plecam capul
Ce noroc pe unii ca au la carmuire oameni destepti! in alte parti grupul GAL a fost refuzat! Va vine sa credeti? Cefa ! Domnul primar a spus ca nu are nevoie de asa ceva. Oare oamenii stiu ce sanse au pierdut din cauza primarului?
Postat 18 Martie 2014, 10:49 de eu
.
Evitand birocratia??? Doamne, chiar nu sunteti in tema. Un proiect depus la GAL si verificat de acest organism va trebui sa parcurga inca o data aceiasi pasi la OJPDRP....unde se reia inclusiv verificarea administrative. Rostul GAL-urilor e, deci, sa dubleze birocratia... Nemaivorbind de incompetent personalului de acolo... (vezi GAL Petresti SM, GAL Bors...)
Postat 18 Martie 2014, 10:29 de consultant
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON