Spune-mi cum tastezi ca să-ţi spun cine eşti! Nu e doar un proverb "updatat", ci principiul după care funcţionează un sistem de securitate online creat de un specialist IT din Oradea.
Lansat deja pe piaţă şi apreciat de experţi, Typing DNA ajută companiile, băncile şi universităţile online să se asigure că nici ele şi nici utilizatorii lor nu îşi pierd datele, banii ori diplomele din cauza unor impostori care le află parolele şi, ca atare, le "sparg" conturile. Cum o face? Printr-o modalitate ce pare simplă, deşi este complexă: analizarea tiparului de tastare al fiecărei persoane. Altfel spus, pe seama felului în care utilizatorii apasă "clapele" calculatorului.
"Grafologie" la taste
Şcolit la Oradea, Cluj şi Malmo (Suedia), Raul Popa are o experienţă de 16 ani în dezvoltarea de programe informatice, creând inclusiv softuri folosite de companii de renume precum Adobe. A fost, însă, mereu intrigat de grafologie. "Felul în care o persoană scrie de mână poate spune multe lucruri despre ea. Eram curios dacă acest lucru ar fi posibil şi analizând felul în care tastează la calculator. În acelaşi timp, sunt pasionat de inteligenţa artificială şi studiez de câţiva ani machine learning (n.r. - studiul şi predicţia datelor pe baza unor algoritmi şi tipare). Am aflat că felul în care tastăm poate fi folosit cu succes pentru autentificare şi securitate", spune Raul.
În lume, există deja sisteme de securitate bazate pe felul în care oamenii tastează, folosite de companii şi bănci de top, ba chiar şi de Pentagon, dar tânărul orădean a început să lucreze la o nouă soluţie, care să-şi facă treaba precis şi mai rapid. Aşa s-a născut Typing DNA. "Când proiectul a început să se concretizeze, am pus bazele companiei Typing DNA împreună cu Adrian Gheară (n.r. - cunoscut antreprenor şi investitor tech din Oradea) şi Cristian Tamaş, responsabil de promovare, marketing şi relaţii cu partenerii", povesteşte Raul.
Scrisul la control
Typing DNA se bazează pe analizarea în profunzime a celor mai mici detalii din tiparul de tastare (ritm, pauze, presiunea de apăsare a tastelor), numite generic "typing biometrics", detalii care, "citite" corect, creează profilul unic al fiecărui utilizator. "Acurateţea noastră de a identifica un individ trece de 98% în cazul tastării unei propoziţii de 80-120 de caractere, procentul crescând în cazul unui text mai lung", spune specialistul.
Indiferent de plaforma pe care e folosită soluţia, sistemul nu înregistrează textul scris în vederea identificării "autorului", ci doar "pattern-ul", modelul de tastare. Ca atare, în condiţiile în care parolele sunt adesea "sparte" de hackeri ori pur şi simplu uitate, recunoaşterea pe baza tastării pare să fie viitorul. Motivul, explică Raul, este că "acest indicator biometric nu poate fi transmis altei persoane" şi, pe deasupra, nu poate fi uitat, fiind o trăsătură naturală a fiecărei persoanei.
"Când cineva intră într-un cont pe baza acestui tip de autentificare, în mod sigur el este posesorul contului. Totuşi, acest sistem nu-şi propune să înlocuiască parola, ci să aducă un plus de securitate, util în multe domenii", zice dezvoltatorul. Date fiind aceste avantaje, proiectul Typing DNA a trecut cu succes prin programe de dezvoltare a start-up-urilor, fiind selectat în programul european Hubraum, finanţat de compania Deutche Telekom.
"Parole" naturale
Proiectul orădenilor este deja palpabil, companiile, băncile, universităţile online şi alte entităţi care vor să-şi protejeze datele ori să se asigure că nu sunt expuse fraudelor informatice putând folosi sistemul Typing DNA ca pe o măsură suplimentară de securitate.
Între timp, co-fondatorii proiectului caută investitori puternici, care să-i grăbească intrarea pe piaţă la nivel internaţional. "Suntem în discuţii cu platforme de e-learning, universităţi şi bănci pentru implementarea soluţiei, dar concomitent continuăm munca de cercetare şi dezvoltare a acesteia", explică Raul. O parte din această muncă vizează crearea unei aplicaţii Typing DNA pentru calculatoarele individuale, pentru a le proteja de intruşi.
Cel puţin deocamdată, sistemul nu va putea fi folosit şi pentru autentificarea pe telefoanele mobile. "Oamenii nu prea scriu texte lungi pe telefon. Pe astfel de device-uri sunt preferate alte metode de autentificare, precum amprenta şi fotografia", spune IT-istul. Şi acelea imposibil de "uitat" şi inconfundabile...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.