URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 19 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ca în fiecare an electoral, o grămadă de aleși își schimbă partidul care i-a ajutat să-și câștige mandatele, perioada pre-electorală fiind comparată cu sezonul de Mercato din fotbal. Atât doar că, deși numitorul comun cu fotbalul sunt banii, în politică ar trebui să conteze și factorul moral. Cum aleșilor nu le pasă, însă, de așa ceva (de doctrine și ideologii nici vorbă, iar de fair-play nici atât), alegătorii n-au decât să spună că politica e prostituție, dar să meargă totuși să-i voteze.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Așa cum am mai arătat anul trecut, în octombrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie, extrem de importantă, prin care a stabilit că asiguratorul RCA care nu își respectă obligațiile legale trebuie să fie obligat să plătească penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, adică peste 70% pe an, din suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
22 Februarie 2018, 08:07

Ţară la secret: Instituţiile au ajuns să secretizeze şi informaţiile cele mai necesare publicului

Ţară la secret: Instituţiile au ajuns să secretizeze şi informaţiile cele mai necesare publicului PE INVERS. Încercările de a afla care sunt produsele periculoase de pe rafturile magazinelor sunt sortite eşecului. Inspectorii OPC nu se sinchisesc să răspundă, iar cei ai DSVSA refuză, chiar dacă propriile norme îi obligă s-o facă "pentru protejarea sănătăţii umane"
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dreptul cetăţenilor de a fi informaţi despre aspecte elementare ale vieţii, sănătăţii, siguranţei şi banilor lor este constant restrâns în ultimii ani. Contrar spiritului şi chiar literei Legii 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, acestea au devenit tot mai greu accesibile, astfel încât publicul nu poate afla, de pildă, ce alimente sunt dăunătoare, care firme nu asigură condiţii corecte de muncă sau pe ce se duc banii din impozite.

Motivul? Interpretări restrictive ale legii şi ordine abuzive ale şefilor de ministere, inspectorate şi autorităţi naţionale, aflate, culmea, în serviciul public.

"Legea Muscă"

În urmă cu 17 ani, după doi ani de dezbateri, intra în vigoare Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Iniţiată de deputatul Mona Muscă, legea statua "accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public" ca "unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice", în conformitate cu Constituţia şi convenţiile internaţionale.

Actul normativ definea datele de interes public ca fiind "orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice", stabilea categoriile de informaţii pe care acestea trebuie să le furnizeze din oficiu şi la cererea celor interesaţi (de la structura până la bugetele instituţiilor), precum şi categoriile de date exceptate de la liberul acces (cele privind siguranţa naţională, clasificate, despre activităţile comerciale şi financiare dacă publicarea afectează concurenţa loială, informaţiile judiciare dacă afectează dreptul la un proces echitabil şi cele cu caracter personal).

Cifre în loc de informaţii

Cu timpul, mai ales în ultimii 5-6 ani, legea e tot mai des încălcată de instituţii, care o răstălmăcesc ori deturnează prin ordine ale propriilor şefi. Având experienţă practică în acest sens, pe 6 februarie BIHOREANUL a solicitat mai multor instituţii să indice temeiul "secretizărilor", două vizate în mod special fiind Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului şi Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Tot la începutul lunii DSVSA, de pildă, informa printr-un comunicat rezultatele controalelor făcute în decembrie la producătorii, procesatorii şi comercianţii de alimente de origine animală, datele fiind, însă, exclusiv cifre care în sine nu spun nimic: că s-au derulat 1.038 controale, că s-au aplicat 65 sancţiuni, din care 25 amenzi de 42.760 lei, şi că "principalele deficienţe au fost depozitarea alimentelor în condiţii insalubre, comercializarea de alimente în spaţii neautorizate şi manipularea şi etichetarea necorespunzătoare". Lipsea esenţialul: care alimente, concret, au fost găsite în condiţii insalubre şi cine sunt comercianţii vinovaţi?

Irelevanţa "informărilor" este, de altfel, o constantă a autorităţilor sanitar-veterinare, care şi în trecut au refuzat, de exemplu, să comunice identitatea producătorilor şi a mărcilor de conserve cu toxină botulinică, denumirea produselor contaminate cu E.Coli sau Salmonella şamd. Atunci cum să ştie consumatorul ce să nu mai cumpere şi ce magazine să evite?

Euro-transparenţă

În timp ce OPC nici măcar nu a catadicsit să dea un răspuns, DSVSA a trimis unul care demonstrează nesocotirea legislaţiei naţionale şi europene. Concret, Direcţia afirmă că are "o strategie de comunicare" bazată pe comunicate de presă (deşi legea obligă instituţiile să desfăşoare lunar şi măcar o conferinţă de presă) şi că acestea ţin seama de mai multe acte normative.

Primul indicat e Directiva Europeană 172/2002, care însă stipulează că "informaţiile privind riscul asupra sănătăţii umane sunt în general disponibile pentru public" şi că "în general publicul are acces la informaţii privind identificarea produselor". Conform Directivei, statele UE "iau măsuri" doar ca angajaţii lor să nu divulge acele date care "prin natura lor necesită păstrarea secretului profesional în cazuri adecvat justificate, cu excepţia cazurilor în care informaţiile trebuie făcute publice dacă împrejurările cer acest lucru pentru protejarea sănătăţii umane". De asemenea, Directiva lămureşte că "protejarea secretului profesional nu împiedică difuzarea (...) informaţiilor relevante". Altfel spus, autorităţile trebuie să protejeze doar informaţii de genul reţetelor de producţie, nu şi pe cele privind sănătatea publică!

Mai mult, DSVSA invocă şi un Ordin comun (nr. 772/68/442/2005) al miniştrilor Agriculturii şi Sănătăţii şi al preşedinţilor ANSVSA şi ANPC potrivit căruia "atunci când există suficiente motive pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică autorităţile vor lua măsurile necesare pentru a informa publicul, identificând cât mai complet posibil factorul incriminat". Ordinul spune, la fel de limpede, că "protejarea secretului profesional nu va împiedica diseminarea informaţiilor".

Ro-opacitate

Cinci ani mai târziu, însă, un alt şef al ANSVSA a emis Ordinul 24/2010 privind lista informaţiilor secrete de serviciu care, interpretând restrictiv un articol al Legii 544/2001, a stabilit exceptarea de la informarea publică a datelor privind "activităţile comerciale sau financiare" ale producătorilor şi comercianţilor de alimente, pe motiv că acestea ar "aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială şi principiului concurenţei loiale".

Altfel spus, faptul că o anume firmă încalcă legislaţia sanitar-veterinară nu mai poate fi făcut public deoarece trebuie protejată concurenţa loială, deşi chiar firmele care produc şi vând alimente periculoase fac, de fapt, concurenţă neloială celor ce respectă legea.

Protecţie pentru neloiali

BIHOREANUL a cerut şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă să indice în ce temei ţine secrete denumirile entităţilor care nu au autorizaţii de securitate la incendii, mai ales că după tragedia Colectiv lipsa acestora este sancţionată, teoretic, sever.

Răspunsul? Potrivit Ordinului 201/2016 al ministrului Afacerilor Interne, "denumirile persoanelor juridice fac parte din categoria informaţiilor nedestinate publicităţii", astfel că, "pentru a nu aduce atingere principiului concurenţei loiale, nu se vor da publicităţii", ci doar "se va putea menţiona, în context, domeniul lor de activitate".

Aceeaşi logică inversată: publicul e "informat" că restaurantele ori cluburile sunt expuse în general la incendii, dar fără a i se arăta concret care anume, şi asta tot în numele "concurenţei loiale", deşi e evident că firmele corecte sunt concurate neloial de cele care n-au făcut nimic pentru a-şi proteja clienţii.

Persoana, nu publicul

Aceeaşi atitudine o are şi Inspectoratul Teritorial de Muncă, de la care BIHOREANUL a vrut să afle de ce nu dă publicităţii identitatea firmelor care încalcă prevederile legale atât privind sănătatea şi securitatea în muncă (neasigurând, de pildă, echipamente de protecţie), cât şi pe cele referitoare la relaţiile de muncă (făcând angajări la negru). Iată răspunsul: "Informaţiile privind denumirea angajatorilor nu se încadrează în categoria celor care se comunică la cerere sau din oficiu". În plus, ITM invocă Legea 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal, susţinând că "orice prelucrare de date cu caracter personal (...) în cazul angajatorilor poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul sau dacă prelucrarea este prevăzută în mod expres de o prevedere legală".

Tot protecţia datelor personale a fost invocată şi de Jandarmeria Bihor, căreia BIHOREANUL i-a cerut să explice de ce nu face publică identitatea persoanelor reţinute pentru violenţe la manifestări publice, dar şi numărul participanţilor. "Mediatizarea informaţiilor de interes public nu poate afecta dreptul la propria imagine", se apără Jandarmeria, iar în a doua chestiune "nu are nicio obligaţie legală", făcând estimări doar pentru sine, "necesare pentru dimensionarea dispozitivelor proprii". Cum ar veni, informare publică... în familie.


PE DOS
Poliţie cu mănuşi

Pentru că nu comunică decât în mod excepţional numele ori imaginile cu persoanele suspecte de săvârşirea unor infracţiuni ce pun în pericol bunurile, viaţa şi integritatea persoanelor, BIHOREANUL a cerut şi Poliţiei judeţene să motiveze de ce.

Răspunsul invocă articolul 12 al Legii 544/2001, privind exceptarea de la accesul liber a datelor personale, a celor privind procedura în timpul anchetelor penale sau disciplinare (deşi conform legii acestea sunt exceptate numai "dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătate a unei persoane"), precum şi a celor privind procedurile judiciare (deşi tot legea arată că acestea nu se dau publicităţii decât "dacă publicitatea aduce atingere asigurării unui proces echitabil").

Desfăşurarea activităţii de informare publică a Poliţiei e reglementată şi de Ordinul 201/2016 al MAI (invocat şi de ISU), iar furnizarea datelor de interes public e restrânsă, de asemenea, de Noul Cod Penal, care sancţionează cu închisoarea sau cu amendă "divulgarea informaţiilor secrete de serviciu". Or, de ce să se lege la cap oamenii legii dacă nu îi doare?

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
PCR transpartinic. Ep.: Despre Siguranța alimentelor și multele ei moașe. Bine bugetate. Alt episod.
”Irelevanța "informărilor" este, de altfel, o constantă a autorităților sanitar-veterinare, care și în trecut au refuzat, de exemplu, să comunice identitatea producătorilor și a mărcilor de conserve cu toxină botulinică, denumirea produselor contaminate cu E.Coli sau Salmonella şamd. Atunci cum să știe consumatorul ce să nu mai cumpere și ce magazine să evite?” I. Despre confidențialitate în termeni reali. 1. Termeni de reținut: a) RASFF: Sistemul de alertă rapidă pentru produsele alimentare şi hrana animalelor; b) SOP: Procedura de lucru/operare; 2. RASFF- SOP 10: Reguli de confidențialitate pentru RASFF (versiunea 1, revizia 6); 3. RASFF portal/Notifications list(/Notifications details). 4. Regulamentul (CE) 882 din 2004 (Regulament referitor la controlul oficial) - art. 7 ”Transparență și confidențialitate”: ”(1) Autoritățile competente asigură desfășurarea activităților la un nivel al transparenței ridicat. În acest scop, informațiile pe care le dețin sunt făcute publice în cel mai scurt termen posibil. În general, publicul are acces la: (a) informații privind activitățile de control ale autorităților competente și eficacitatea acestora și (b) informațiile în temeiul articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. (2) Autoritatea competentă (n.a. ANSVSA) adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că membrii personalului său au obligația să nu divulge informațiile obținute pe parcursul desfășurării atribuțiilor de control oficial care, prin natura lor, constituie un secret profesional în cazuri justificate în mod corespunzător. Protecția secretului profesional nu împiedică difuzarea de către autoritățile competente a informațiilor menționate la alineatul (1) litera (b). Nu se aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (1). (3) Informațiile care constituie un secret profesional includ în special: -confidențialitatea procedurilor de cercetare preliminare sau a procedurilor judiciare curente; -datele cu caracter personal; -documentele care fac obiectul uneia dintre excepțiile din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (2); -informațiile protejate de legislația națională și comunitară privind în special secretul profesional, confidențialitatea deliberărilor, relațiile internaționale și apărarea națională.” II. O întrebare pentru numiții politic de la DSVSA Bihor, cu răspunderi și pe linie de siguranță a alimentelor: În contextul celor prezentate mai sus, datele trecute pe eticheta produsului neconform, inclusiv data și lotul de fabricație, sunt date cu caracter personal? III. Pentru consumatorul român, de bună credință, dar nu prea prevenit de cine trebuie: a) Învățați să citiţi bine (şi) eticheta unui produs alimentar. Bibliografie: Regulament (CE) 1169/2011 şi HG 106 din 2002, actualizate; b) intrați mai des pe site-ul RASFF portal/Notifications list. IV. Două întrebări pertinente pentru Preşedintele ANSVSA: 1. De ce tabelul cu Alertele rapide nu este actualizat la zi? 2. Numărul redus/infim de alerte rapide declanșate de consilierii ANSVSA reflectă situația de facto? Sau doar ”calitatea” modului de operare a unora dintre ei? V. În loc de concluzii: 1. ”Doar adevărul ne poate salva!” – Oana Zamfir (Stancu) – Antena 3. 2. O întrebare pertinenta pentru Președintele PSD Bihor: Pe când un profesionist și bun român, model Tudorel Toader, responsabil cu Siguranța alimentelor în Bihor?
Postat 22 Februarie 2018, 22:32 de stefan
@ebihoreanul
E foarte bine ca ati deschis subiectul ,,secretizarii"! Va sugerez sa-l luati la rost pe birtinez si sa-l intrebati de ce isi secretizeaza dispoztiile prin care practic taie si spanzura in primarie?! Legea ad-tiei publice locale este, ca mai toate legile de la noi, interpretabila : ,,art. 68. (1) În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz." Un exemplu de primar caruia nu-i este rusine de dispozitiile sale si nu le ascunde, le publica, este Emil Boc. Tot incearca birtinezul sa-l copieze...
Postat 22 Februarie 2018, 12:50 de pinonel
Pulănarii, acești jmekeri care există!
După doi ani și mai bine de procese și tergiversări, APADOR-CH a obținut de la IGPR ,,Manualul de bune practici de intervenție pentru polițistul de ordine publică", document altminteri public pe care-l ceruse în baza Legii 544/2001. Ținut la secret pe motiv că modul în care trebuie să se comporte poliția cu cetățenii nu e bine să fie aflat de „elementele criminogene”, manualul era totuși vândut prin librării, sub semnătura unor șefi ai poliției. În el sunt detaliate toate procedurile pe care polițiștii sunt obligați să le respecte atunci când abordează, legitimează, percheziționează și conduc la secție un cetățean. De asemenea sunt explicate practicile de încătușare, amprentare, folosire a armamentului din dotare și chiar a forței. O lectură utilă pentru orice cetățean pe care-l preocupă drepturile și îndatoririle polițistului!
Postat 22 Februarie 2018, 12:33 de pinonel
@windos
Mai studiaza caracterul datelor personale. O dai in extreme cu numarul de la pantofi. Exista o lista de identificatori care sunt considerati "cu caracter personal", magistratul nu decide nimic. Iar la subiect, ce exemple avem? Un CJ cu cheltuieli la secret, cu autoutilitare pe hârtie si skoda flagship in curte? Ce sa mai astepti de la producătorii mici, dupa ce ii pui sa stampileze ouale, sa detina gospodarii la standard de laborator? Crescatorii de vaci dau laptele la porci sau "la negru" ca ei le ofera 30 de bani pe litru. Asta trebuie, secretizam industriile generatoare de spagi pt hoti si eliminam orice urma de producatori mici si mijlocii prin inecarea lor in hartii si controale. Presimt ca mult amenzi vor veni de la DPA din mai incolo. Eu ma asigur sa raportez la DPA si nu la ANSDCP orice incalcare pana cand dispar din peisaj magariile (la ce amenzi apar nu or sa faca fata iar executarea silita e deja aprobata). Iar bihoreanul nu a dezvaluit identitatea nimanui, persoana respectiva a făcut-o in 2013 can a folosit un nickname de genul [nickname]=proteatatarul. In articol aparea numele protestatarului. Daca eu vreau sa imi dau public numele, ei nu ma pot modera ca atunci e ingradire de drepturi de exprimare. Iar faptul ca acele informatii fac parte din arhiva lor e perfect normal. Doar a cautat cineva mai mult si a aflat. Eu ma tot repet, dar nu prinde lumea "nimeni nu e anonim", toti aveti un istoric care duce la un profil de retea sociala unde aveti poze si unde poate ca vreunu v-a dat numele. Cititi termenii si conditiile facebook, apoi jucati-va cu varianta free de pipl. Alte variante nu dau ca va dau idei :)
Postat 22 Februarie 2018, 12:01 de poiu
Legi proaste, dezlânate, făcute de aleși necalificați dar bine plătiți ca să zacă-n ignoranta lor !?!
Conform noilor coduri e groasa rau si daca un jurnalist, spre exemplu, divulga informatii personale despre cineva, fara acordul acestuia !?! Iar felul informatiilor personale ramane la latitudinea unui magistrat, care poate spune ca si numarul de la pantof poate fi de natura personala !?! La asa Parlament ... asa legi !?!
Postat 22 Februarie 2018, 09:54 de WinDos
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5614 RON
  • 1 EUR = 4.9715 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON