Spital toxic: Spitalul Judeţean funcţionează ilegal, deversând dejecţiile în pârâul Paris

De aproape patru luni, cel mai mare spital din Bihor funcţionează nelegal. La începutul lunii octombrie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a ridicat autorizaţia de mediu a Spitalului Judeţean Oradea, pe motiv că acesta deversează ape menajere în pârâul Paris.

Situaţia a fost scoasă la iveală prin perseverenţa unui orădean, Adrian Platona, care locuind mai jos de spital, susţine că s-a săturat ca fecalele bolnavilor să-i treacă pe sub nas. După ce a bombardat cu sesizări şi reclamaţii toate instituţiile, din Oradea până la Bucureşti, Platona a trecut acum la următorul nivel: cel european...

Pârâu "colecţionar"

Pârâul Paris sau Pasteur, cum mai este numit, are o veche reputaţie de "budă publică", care adună dejecţiile imobilelor de pe Dealul Viiilor. Încă din 2011, reprezentanţi ai autorităţilor locale i-au acuzat pe orădenii care locuiesc pe malurile lui că umplu cu rahat pârâul, iar acesta ajunge apoi în Crişul Repede, prin gura de scurgere de sub Podul Dacia.

Pârâul Paris izvorăşte de lângă lacul Săldăbagiu de Munte, iar până la vărsarea în Criş  şerpuieşte printre străzile Şanţului, Gheorghe Doja şi Louis Pasteur. Unele porţiuni ale sale au fost întubate în anii '50, altele au rămas descoperite. Pe tot traseul, pârâiaşul adună apele pluviale de pe dealuri, dar nu numai. Trecând pe lângă casele orădenilor sau chiar prin curţile lor şi aflat sub nivelul reţelelor de canalizare, a devenit un loc perfect pentru deversarea ilegală a canalizărilor.

Dacă ar fi racordate la reţelele oraşului, imobilele din zonă ar avea nevoie de pompe care să urce apele menajere, în timp ce în Paris acestea ajung "natural", prin scurgerea gravitaţională. Din acest motiv, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Primăria au decretat, încă din 2012, ca unică soluţie întubarea pârâului. Un proiect a şi fost conceput, dar n-a fost pus în aplicare din lipsă de bani. "Am obţinut finanţare europeană pentru proiect, sperăm că în martie îi dăm drumul", spune acum Pásztor Sándor, director tehnic al ABA Crişuri.

Cruciada lui Platona

Soluţia întubării nu i-a convenit deloc unui orădean care locuieşte pe Gheorghe Doja, mai jos de Spitalul Judeţean, iar terenul lui e străbătut de pârâu. "Este un curs de apă viu, care nu trebuie închis, ci apreciat!", consideră inginerul Adrian Platona (foto). Bărbatul a fost deranjat de faptul că Pásztor şi primarul Ilie Bolojan i-au indicat mereu pe proprietarii de case din zonă că deversează ilegal în Paris, în timp ce se făceau că nu văd că "mamuţii" din zonă fac exact la fel.

Aşa că, începând din 2013, a atenţionat autorităţile din Oradea şi din Bucureşti, susţinând că blocurile aflate vizavi de Spitalul Judeţean, Hotelul Silver şi chiar spitalul nu îşi varsă apele de canalizare în reţelele oraşului, ci direct în pârâu. S-a convins singur văzând cantităţile uriaşe de fecale care treceau pe apă prin curtea lui şi care nu puteau fi produse doar de locuitorii celor câteva zeci de case aflate de-a lungul apei. "Cel mai grav e că o unitate sanitară aruncă un risc major asupra sănătăţii populaţiei, deversând apă uzată menajeră încărcată cu agenţi patogeni de la toţi pacienţii trataţi", acuză Platona.

Rezolvaţi urgent!

Încă din 2013, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au confirmat acuzele lui Platona, dar cu excepţia celor privind Spitalul Judeţean. Bărbatul nu s-a lăsat, iar îndârjirea lui a făcut ca la Oradea să descindă oficiali de la Bucureşti. Pe 30 septembrie 2014, o echipă condusă de Vasile Pintilie, fost director al Apelor Române, şi din care au mai făcut parte angajaţi ai ABA Crişuri, ai Gărzii de Mediu şi ai Companiei de Apă Oradea, a constatat că inginerul avea dreptate: şi spitalul deversa ape menajere în pârâu!

Inspectorii au depistat că, deşi unitatea are contract cu Compania de Apă, o parte din reţelele de canalizare ajung, pe un traseu destinat apelor pluviale, direct în Paris. "Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea va întreprinde măsurile necesare pentru închiderea deversării apelor uzate menajere în reţeaua de canalizare pluvială. În urgenţă, se vor identifica şi implementa soluţii tehnice corespunzătoare în vederea deversării apelor uzate menajere fără a polua emisarul pârâu Paris", a cerut echipa în nota de constatare întocmită în urma controlului.

Legal doar în teorie

De când îşi varsă spitalul canalizarea în Paris, inspectorii n-au reuşit să afle. De ani buni, cu siguranţă, dacă nu de zeci de ani. Cert este, însă, că raportul lor a stat la baza unei decizii radicale pe care Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a luat-o pe 3 octombrie 2014: ridicarea autorizaţiei de mediu a Spitalului Judeţean!

Culmea e că, taman înaintea controlului din septembrie, spitalului îi expirase autorizaţia şi APM avizase reînnoirea ei. Inspectorii de mediu nu verificaseră niciodată unde i se scurg apele menajere, iar cum unitatea avea un contract valid cu CAO, teoretic respecta normele de mediu. "La momentul respectiv nu aveam de unde să ştim de problema deversărilor. Când am aflat, am hotărât că nu putem lua altă decizie decât respingerea autorizaţiei de mediu", spune directorul APM Bihor, Sanda Mercea (foto).

Fără autorizaţie, spitalul ar putea fi închis în orice moment, dar comisarii Gărzii de Mediu Bihor au dat dovadă de clemenţă, ţinând cont că de el depind mii de bihoreni. "Este o problemă veche, nici nu ştim de când. Ne dorim soluţionarea ei şi, din câte se pare, s-au făcut demersuri în acest sens", zice comisarul-şef al Gărzii de Mediu, Viorel Ţepele.

Pe firul apei...

Managerul Spitalului, dr. Gheorghe Carp, susţine că nu avea habar unde ajung apele uzate ale unităţii: "Sunt de trei ani aici, n-aveam habar de o asemenea problemă". El garantează însă că a luat măsuri, iar traseele de canalizare care se descărcau în Paris au fost conectate la reţeaua oraşului. "A mai rămas o singură reţea care se descarcă în pârâu, dar analizele au arătat că prin ea curge apă pluvială", precizează managerul, care a comandat un proiect de reabilitare a întregii reţele de canalizare a unităţii.

Dacă spitalul mai poluează sau nu urmează să stabilească comisarii Gărzii de Mediu, care vor ieşi săptămâna aceasta în control, alături de cei ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. Testul e simplu: pe canalizarea spitalului vor da drumul unei substanţe colorante, apoi vor verifica dacă aceasta ajunge sau nu în pârâu. În final, n-ar fi rău dacă cineva, din rândul autorităţilor, şi-ar şi cere scuze orădenilor...

Adrian Platona nu crede că problema deversării în pârâul Paris s-a rezolvat. "Permiteţi-mi să fiu neîncrezător", zice bărbatul, convins că instituţiile româneşti ar face orice ca să ascundă gunoiul sub preş, nu să-l cureţe. Pentru el, dovadă stă chiar proiectul de întubare a pârâului, pentru care ABA Crişuri a obţinut fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Platona a reclamat acest proiect la Curtea Europeană de Conturi, instituţia care verifică utilizarea fondurilor europene, arătând că, deşi prin programul european se finanţează doar lucrări de investiţii anti-inundaţii, în ce priveşte pârâul orădean Paris nu este cazul. "Însuşi Pásztor Sándor, într-o emisiune televizată, a recunoscut că la Paris nu a fost niciodată risc de inundaţii", argumentează Platona.