URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
20 Martie 2014, 07:33

Segregare pe străzi: Primăria Diosig vrea să pună denumiri maghiare la 90% din străzi

Segregare pe străzi: Primăria Diosig vrea să pună denumiri maghiare la 90% din străzi DISCRIMINARE SAU ETAPIZARE? Românii din Diosig se plâng nu doar de intenţia de maghiarizare a denumirilor stradale, ci şi că înnoirile edilitare se fac discriminatoriu. În centrul comunei s-a făcut un parc cu iluminare solară (stânga), dar lângă blocurile locuite de români (dreapta) nu se asigură nici măcar canalizarea dejecţiilor, acuză şeful liberalilor, Adrian Hegedus. O prostie, răspunde primarul Madosi Attila: lucrările se fac pe etape şi vor ajunge şi în cartierul românilor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Locuit de maghiari, români şi ţigani în proporţii nu foarte diferite, Diosigul n-a fost ars de febre naţionaliste nici măcar când fierbinţelile politicienilor de la Oradea, din Secuime sau din Capitală erau la cote ridicate.

Asta până anul trecut, când cinci consilieri maghiari, români şi ţigani deopotrivă - sub motiv că numele datează din era comunistă - au cerut redenumirea majorităţii străzilor. Ar urma să dispară, însă, nu doar denumiri precum 23 August ori 9 Mai, ci şi Mihai Viteazu şi Nicolae Bălcescu, care n-au nimic în comun cu regimul comunist, ba chiar şi inofensive nume precum Libertăţii, Dumbravei ori Mureşului.

"Dospit" din primăvara până în toamna anului trecut, proiectul a fost depus la începutul acestei luni la Comisia Judeţeană pentru Atribuirea de Denumiri, urmând să fie votat apoi de Consiliul Local. Şi cum majoritari sunt iniţiatorii, românii se simt deja victime...

Salvare rătăcită

05_Adrian_Hegedus.jpgPână şi oponenţii schimbării actualelor denumiri de străzi recunosc că acestea sunt rămase în urmă. Tânăr şi cu o meserie la modă - operator de calculator şi web-designer - Adrian Hegedus (foto), şeful liberalilor din Diosig, admite că realitatea de acum nu mai e cea din anii '60, când străzile au fost botezate ultima oară. "Nu o dată s-a întâmplat să vină SMURD-ul ori Ambulanţa la un apel, să se învârtă o oră prin zonă şi să oprească în faţa porţii ca să mă întrebe unde-i strada pe care de fapt se şi afla", zice Hegedus.

Motivul dezorientării? Nu doar lipsa totală a tăbliţelor cu numele străzilor, dar mai ales faptul că în ultimele cinci decenii, în Diosig s-a construit în prelungirea străzilor existente, dar nu în linie dreaptă, ci şi de-a stânga şi de-a dreapta, toate noile "ramificaţii" primind aceeaşi denumire precum a "trunchiului" din care au pornit. Aşa că, de pildă, strada Tudor Vladimirescu, cu peste 300 de numere de casă, nu are două capete, ci este de fapt un cvartal întreg, întins spre toate direcţiile.

Marea "maghiarizare"

Pornind de la această realitate, motivând că actualele denumiri sunt "comuniste" ori nu evocă fapte, personaje şi întâmplări locale, dar şi că majoritatea populaţiei foloseşte denumiri de dinainte de anii '60, majoritarii din CL s-au gândit la modificarea radicală a nomenclatorului stradal. Anul trecut, în primăvară, un grup de 5 consilieri, de la UDMR (Benedek Tamas şi Pongor Eva), PPMT (Lolo Tibor), PSD (Ioana Rus) şi Alianţa Civică a Romilor (Hendre Hajnal), au iniţiat un proiect conform căruia ar urma să se atribuie denumiri maghiare pentru 52 de străzi, unele "defalcate" din cele 33 existente. Doar că, deşi 45% din populaţie este alcătuită din maghiari, 33% din români şi 22% din romi, 90% din noile denumiri ar fi exclusiv maghiare!

Potrivit proiectului, strada Dumbravei ar urma să primească denumiri noi pe toate cele patru porţiuni din tot atâtea direcţii în care s-a dezvoltat, separându-se în Malom utca (strada Morii), Simonyi József (după numele unui personaj care în 1817 a făcut serviciul militar în comună, fiind "cel mai curajos husar" şi având o placă memorială pe clădirea Parohiei romano-catolice), Mikecs László (cercetător al istoriei ceangăilor din Moldova la începutul secolului XX) şi Sziget (după denumirea populară a unui loc din vecinătatea Ierului).

Strada 23 August ar fi împărţită în Ierului, Rákoczi Ferenc (principe în anii 1676-1735) şi Gării. Strada 9 Mai (Ziua victoriei antifasciste, dar şi a Europei) ar urma să devină Bocskai István (principe din secolul XVI). Strada Libertăţii va fi Kornya Mihály (fiu al comunei, devenit unul din marii pastori baptişti în Ungaria secolului XIX), iar Mărăşeşti, singura stradă din cel de-al doilea sat al comunei, Ianca, va fi împărţită în patru: Irinyi János ("inventatorul chibritului cu aprindere sigură"), Nagy Bóne András ("proprietar de vie în 1700"), Csizmadia József (revoluţionar şi publicist din Ianca, 1831-1896) şi Imreffy János (ctitor, în 1606, al bisericii reformate).

Strada beţivilor

Din strada Mureşului s-ar face trei, toate cu denumiri maghiare: Napsugár (Rază de soare), Hegedű (Viorii) şi Szivárvány (Curcubeului), Dunării s-ar transforma în Hat ház utca (strada Celor şase case), Argeşului în Bak tava (Lacul lui Bak), iar Viilor în Trandafirilor, Strugurilor, Diófa, Csereznyés, Bakator, Dealului şi Pad alja (adică "Strada de sub laviţă", pe motiv că "denumirea apare pe harta cadastrală din 1888-1892 şi poartă memoria oaspeţilor care s-au îmbătat şi au picat sub laviţele din pivniţă").

Strada Livezilor ar urma să fie Széchényi István (căpitan de husari, 1820-1825), Argeşului - Kiss utca, Someşului - Kandia, Sucevei - Tózser, Dunării - Velence, Liliacului - Horváth, Bihorului - Halom utca (strada Molozului!) şi Crişului - Kereszthalom (Molozului în cruce!).

Fireşte, din denumirile după personaje istorice româneşti n-ar rămâne nimic. Strada Mihai Viteazu ar dispărea, în locul ei apărând Rigó utca (Sturzului), Dankó Pista (un lăutar), Liliom (Liliacului), Borostyán (Iederii), Tulipán (Lalelei), Rezeda, Pacsirta (Ciocârliei), Jácint (Iasomiei). La fel, Avram Iancu s-ar transforma în Viz utca (strada Apei, cu motivarea că "denumirea este din documentele bisericii reformate"), iar Nicolae Bălcescu ar deveni Péterfia (după numele unui "inspector domenial de pe la 1888").

Provocări antiromâneşti

05_Gheorghe_Neaga_bihoreanul.jpgConsilierii au întocmit o expunere de motive şubredă, acuză Gheorghe Neaga (foto), fost candidat PRM la Primărie, nemulţumit că edilii, în loc să se ocupe de treburi serioase, se ţin de "provocări" contra românilor. "Primăria ar suporta toate cheltuielile pentru preschimbarea actelor pentru persoanele fizice - buletine, paşapoarte, permise, documente de proprietate - dar bugetul local tot din banii noştri e făcut. În plus, în comună sunt 70 de firme care ar trebui să-şi schimbe actele, şi nu ar plăti Primăria pentru asta", spune Neaga.

Pe de altă parte, la fel ca liberalul Hegedus, PRM-istul zice că banii daţi pe schimbarea denumirilor ar putea fi cheltuiţi mai cu folos la reabilitarea străzilor, pentru reţele de apă şi canalizare, cu atât mai mult cu cât în "cartierul românilor" nu se face mai nimic. "Accesul ambulanţelor nu e îngreunat de actuala denumire a străzilor, ci de starea lor, pentru că majoritatea sunt din pământ şi pline de hârtoape", acuză Neaga.

PRM-istul ungur!

05_Lolo_Tibor_bihoreanul.jpgÎn apărarea proiectului de "renovare" a străzilor prin schimbarea denumirilor, unul din iniţiatori, consilierul PPMT Lolo Tibor (foto), susţine însă că demersul a fost făcut atât cu consultarea profesorilor din comună - e drept că doar maghiari - cât şi a cetăţenilor, pe zone, români şi maghiari. "Majoritatea, inclusiv români, nu s-au opus. Doar cei din zona străzii Horea şi Tudor Vladimirescu s-au împotrivit, aşa că străzile de acolo nu vor fi modificate", spune Lolo. Mai mult, zice el, "noi am vrut să punem în zona românilor şi denumirea Mihai Eminescu sau Ion Creangă, dar dânşii (n.r. - românii) nu au vrut să se schimbe nimic".

Cât despre "discriminarea" etnică la hotărârea lucrărilor edilitare, consilierul e franc: "Nici pe strada mea, care-i în cartier unguresc, nu s-au făcut lucrări. Şi nu e domnul Neaga cel mai potrivit să fie naţionalist, că şi-a luat cetăţenie maghiară. Atunci nu era anti-maghiar?".

"Lucrare ştiinţifică"

05_Mados_Attila_bihoreanul.jpgPrimarul Mados Attila (foto) recunoaşte că instituţia nu a făcut niciun calcul cu privire la costurile operaţiunii de schimbare a denumirii străzilor, dar consideră că "suma nu va fi uriaşă". Pe de altă parte, spune el, "deşi se încearcă să se dea o tentă etnică subiectului, iniţiativa consilierilor este bine argumentată ştiinţific", la Comisia Judeţeană fiind trimisă o documentaţie de 58 de pagini pentru susţinerea ei.

"M-aş fi bucurat să văd şi strada Horea separată în 3-4 străzi cu denumiri româneşti, dar există o rigiditate a românilor, care vor ca lucrurile să rămână cum au fost", spune edilul. Şi poate nici nu greşeşte, pentru că aşa ar fi crescut şi ponderea străzilor "româneşti" de la 10% spre 30%, cam câţi români sunt în comună. Şi, poate, nici ambulanţele nu s-ar mai rătăci dacă fiecare stradă ar avea propriul nume, nu unul "împrumutat" de la o uliţă mai veche şi cu care nici măcar nu se intersectează, ci merge în paralel. Cam cum gândesc acum românii şi ungurii...


CE SPUNE LEGEA
Liber la schimbări!

Potrivit OG 62/2002, atributul denumirii sau redenumirii străzilor, parcurilor şi pieţelor publice aparţine consiliilor locale, dar acestea trebuie să solicite, înainte de a adopta o hotărâre, avizul comisiilor judeţene pentru atribuirea de denumiri. Doar că avizul acestora este numai consultativ!

În Bihor, Comisia pentru Atribuirea de Denumiri este constituită, prin ordin al prefectului, din reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar (Elisaveta Roşu), Universităţii din Oradea (Dumitru Draica), Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (Adrian Dume), Uniunii Artiştilor Plastici (Corneliu Durgheu), Prefecturii (Teodor Mara) şi, pentru că în judeţ populaţia maghiară depăşeşte 20% din total, al UDMR (Janos Szatmari-Szabolcs).

"Noi am primit proiectul consilierilor din Diosig cu două săptămâni în urmă, dar Comisia încă nu s-a întrunit pentru a-l analiza", spune secretarul acesteia, Teodor Mara.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
16 Comentarii
Tricolor
In ce mizerie traim!!! pai eu nu pot sa rostesc acele nume scrise in bozgoreasca, cum voi pleca spre casa mea de pe strada „ hoasno-boazno” daca nu stiu sa-i rostesc numele!! RUSINE PORCILOR DE CONSILIERI care mananca banii nostri. (...) GUNOAIELOR!!! La ocna cu voi! respect pentru romanii din Horea si Vladimirescu!!!!
Postat 08 Aprilie 2014, 20:17 de oarecare
sa va fie rusine!
nu inteleg ce legatura are populatia maghiara cu denumirea strazilor? sunt si maghiari care nu sunt de acord cu denumirea strazilor! e trist ca asa gandesc romanii despre maghiari! si cica "hungurii sunt poporul cel mai rau din lume ! prefer un tzigan cinstit in locul unui hungur care se crede buricul pamintului ! urasc acest neam!" nu va e rusine, acuma serios? pana acuma a fost liniste, pace... si acuma pentru o asemenea "prostie" se cearta locuitorii din Diosig... nu poti sa urasti pe cineva doar pentru ca e maghiar sau roman... asta depinde de om, nu de cetatenie!
Postat 21 Martie 2014, 19:42 de Andrea
este trist !
este trist ! ungurii trebuie sa inteleaga ca au de respectat legea tarii in care treiesc ! daca in vestul ungariei , locuita in proportie de 70 % de austrieci s-ar face la fel ce vor zice hungurii ? hungurii sunt poporul cel mai rau din lume ! prefer un tzigan cinstit in locul unui hungur care se crede buricul pamintului ! urasc acest neam !
Postat 21 Martie 2014, 13:47 de DORU
ungurii si tziganii
pai, se putea altfel ? hal de primar udemerist... uitati-va in ce hal arata drumurile si comuna. deh, daca v-ati pricopsit cu un primar udemerist la asta trebuia sa va asteptati. altfel, normal ca a iesit asta primar daca vedem cum o cheama pe consiliera din partea tiganilor (Hendre Hajnal), totul se explica.
Postat 20 Martie 2014, 23:16 de screening
de ce nu ?
e simplu:majoritate pe strda respectiva daca, solicita ??cine ce are ?? pe colonie sal puna nume de funar- vladim ,de care vrea.unguri no sa iasa pe strada. altfel cand au venit COLONISTI la diosig nu a fost nici o srada cu nume romanesc. nici cum nu vrea sa se civilizeze.
Postat 20 Martie 2014, 21:52 de iosif
nu suntem prosti
Oameni buni faceti ceva pentru locuitorii din Diosig. Drumurile sunt jalnice, nu s-a facut nimic in ultimii 24 de ani de la Revolutie. Cine au fost viceprimarii in Diosig incepand cu 1989, cu unele exceptii? Am crezut ca tineretea este o calitate. Se pare ca nu toti cetatenii sunt tratati cu aceeasi moneda in Diosig. Pana acum a fost liniste si pace. se pare ca asta nu convine. Daca si Ioana Rus o ,,somitate,, in domeniu a votat pentru proiect, ce sa mai zic? Doamne da minte si intelepciune celor care nu au.
Postat 20 Martie 2014, 21:13 de sincer
Boala veche
Irdendismul, revizionismul unguresc, se transmite din generatie in generatie.
Postat 20 Martie 2014, 18:13 de Equinox
Targu Mures-20 martie 1990
Larry Watts, istoric militar american, despre atrocitatile maghiare de la Targu Mures din 20 martie 1990. Mutilarea salbatica a lui Mihaila Cofar, prezentat de serviciile ungare din tara si strainatate drept ungur. (..) Filmul original al ciocnirilor etnice despre care s-a spus că au fost provocate de români la Târgu Mureş, în martie 1990 — neacceptat multă vreme de anchetatori – şi interviurile cu regizorul şi jurnalistul britanic care a relatat către Occident ce se întâmpla, au relevat că lucrurile au stat exact invers. 18 Grupul mai mare de demonstranţi de etnie maghiară (majoritar în zona respectivă) i-a atacat pe cei de etnie română, iar victima confruntărilor brutale, portretizată în presa internaţională drept un etnic maghiar atacat de un şovin român era de fapt un etnic român atacat de maghiari.
Postat 20 Martie 2014, 15:49 de Info
revizionismul si iredentismul unguresc
acestea se vor vindeca doar odata cu disparitia acestui neam de sorginte asiatica. disparitia este oricum iminenta. vor fi "topiti", asimilati in totatlitate de marea familie europeana.
Postat 20 Martie 2014, 14:51 de Europa
he, he, he
La ulita principala sa-i puna nume vladimir putin !
Postat 20 Martie 2014, 13:27 de DlGoe
ungurii isi dau iar in petec
S-a suit pista pe cal.... "se se uite in Ardeal" / Da-te'n .zda ma tii jos ca Ardealul nu-i a vost' !
Postat 20 Martie 2014, 12:49 de wefdfwdewfde
mai lasati plansu""
Nu-i prost ala care cere ...prost e ala care da!!!!
Postat 20 Martie 2014, 12:21 de soso
Ca și la noi
Va fi și la voi ca și la noi. Dar lasă că e bine așa, oricum nu se mai ține cont de securitatea națională, cel puțin în România. Dar eu mă întreb, în Ungaria sunt școli cu predare în limba română sau străzi cu nume românești? Defapt greșesc, am văzut o strada în Budapesta acum ceva vreme, se numea Vadim Tudor Uca ...
Postat 20 Martie 2014, 10:27 de Ucrainean
Sa iasa in strada
Sa iasa in strada romanii ! Astia vor sa acapareze tot, incetul cu incetul.
Postat 20 Martie 2014, 10:11 de OradeaN
Vadim
Mai au piele pe fata? Le-as da eu numai nume unguresti!!! Vadim presedinte si Funar premier!!!
Postat 20 Martie 2014, 09:47 de Funar
sarada maghiarilor
Foarte frumos! ce sa spun.... face parte din sarada maghiarilor si din politica lor constanta de discriminare. Dar daca romanii de acolo nu iau atitudine, sincer, isi merita soarta. Sper, totusi, sa se trezeasca in ceasul al 12-lea!
Postat 20 Martie 2014, 09:29 de diosig
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON