Şefă la stat, patroană în privat: O angajată din conducerea unei societăţi a Consiliului Judeţean şi-a făcut firmă căpuşă

Trădare! Timp de un an, firma de pază a Consiliului Judeţean, formată prin transformarea fostului Corp al Gardienilor Publici Bihor, a avut o "cârtiţă" în interior. Ţi nu pe oricine, ci chiar pe economista şefă, Jenica Glitia, care îşi încasa liniştită salariul de la societatea căreia îi făcea concurenţă cu propria firmă.

Prinsă într-un flagrant conflict de interese, femeia nu are nicio remuşcare şi dă vina pentru ce s-a întâmplat pe... foştii colegi!

Serviciu public, firmă privată

Societatea Pază şi Protecţie Bihor SRL este, în judeţ, printre cele mai vechi şi mai mari în domeniu. Are aproape 200 de angajaţi, aproape toţi foşti gardieni publici, fiind înfiinţată pe scheletul fostei Direcţii Publice de Pază din cadrul CJ Bihor ca firmă de interes public, având ca obiect de activitate "asigurarea, contra cost, a pazei obiectivelor şi bunurilor aparţinând domeniului public şi privat din Bihor".

În 2011 a aterizat în societate şi Jenica Glitia. Economistă de profesie, a fost angajată în funcţia de conducere în urma unui concurs şi era considerată un om de bază, având pe mână întregul buget, lista clienţilor, tarifele practicate, cunoscând aşadar punctele forte şi vulnerabilităţile societăţii.

Glitia avea însă un plan pentru o afacere proprie în acelaşi domeniu, aşa că un an mai târziu şi-a făcut propria firmă de pază, Hyperion Security SRL. Cum o astfel de societate nu putea fi licenţiată decât dacă avea manager cu studii superioare juridice, femeia l-a recrutat în afacere şi pe consilierul juridic Sorin Husăsan, acelaşi cu care colabora şi Pază şi Protecţie Bihor SRL, care a devenit, alături de ea, administrator şi manager al Hyperion.

Spioana din firmă

În mod normal, femeia ar fi trebuit să facă publică decizia deoarece se afla în flagrant conflict de interese: şef într-o societate de interes public şi, în acelaşi timp, patron la o firmă cu acelaşi obiect de activitate.

Unde mai pui că, mulţumită funcţiei, economista avea acces la informaţii esenţiale: câte contracte de pază avea încheiate societatea la care lucra, pe ce perioadă şi, mai important, cu cine anume şi pe ce sume. De asemenea, ştia ce instituţii ori firme mai caută astfel de servicii şi, ca urmare putea să "sară" cu propria firmă pentru a căpăta contracte, şi ştia şi tariful pe care să-l pregătească.

De altfel, conflictul de interese constituie infracţiune prevăzută de Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi de Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Iar pedeapsa este închisoarea între 1 şi 5 ani.

Cert e că Glitia a ţinut totul secret până în luna iulie a acestui an, când firma sa privată a obţinut licenţa şi, imediat după aceea, şi primele contracte. Unul taman la Primăria Batăr - al cărui edil, Ioan Mughiuruş, fusese, culmea, managerul societăţii Pază şi Protecţie Bihor SRL până la alegerile locale din vara trecută.

Vine controlul

Căpuşarea firmei Consiliului Judeţean ar fi continuat probabil dacă, între timp, conducerea CJ nu ar fi decis numirea unui nou Consiliu de Administraţie. Membrii noului CA au cerut, astă-vară, realizarea unui audit, care a scos la iveală că societatea pierdea clienţi, acumulând datorii şi debite neîncasate deopotrivă. Iar asta în timp ce conducerea firmei, adică administratorul Mircea Buda (foto) şi economista şefă Glitia Jenica trăiau pe picior mare, primul cu salariu de 5.000 lei, iar cea de-a doua cu unul de 3.000 lei.

Ca să remedieze problemele constatate de auditorii Consiliului, Mircea Buda a convocat o şedinţă la finalul lunii iulie, când avea să afle o altă belea. "Discutam despre rezultatele controlului, despre lipsa clienţilor, despre cât de greu încasăm contravaloarea serviciilor pe care le prestăm... Aşa a venit vorba de firma care prestează servicii de pază în comuna Batăr. Nu ştiam a cui este şi de unde a apărut, şi voiam să lămurim de ce societatea noastră nu a depus şi ea o ofertă pentru obţinerea contractului de la Batăr. Am crezut că acolo a câştigat o firmă controlată de fostul şef, Mughiuruş, când dintr-o dată economista noastră şefă s-a ridicat în picioare şi a zis că aia este firma ei. Apoi a plecat şi şi-a trimis demisia", povesteşte Buda.

"Să-i văd"

Mircea Buda a fost schimbat, în scurt timp, din funcţie. Oficial i s-a imputat managementul defectuos, dar în realitate principalul reproş a fost faptul că a ţinut lângă el o "spioană" timp de un an, fără să se prindă.

Pus de puţină vreme în locul lui, actualul administrator, Horia Miara (foto), fost viceprimar al oraşului Ştei, e convins că unele din problemele societăţii au fost cauzate de fosta directoare economică. "Evident că ea nu putea lua nicio decizie în favoarea firmei Consiliului Judeţean în condiţiile în care avea interes în propria firmă!", zice Miara.

Acelaşi lucru îl afirmă şi reprezentanţii "patronatului", adică ai Consiliului Judeţean, care au dispus realizarea unui nou audit, de astă dată cu inspectori independenţi. "Vrem să vedem dacă interesele societăţii noastre au fost prejudiciate", explică Horia Carţiş, şeful de cabinet al preşedintelui CJ Cornel Popa.

Jenica fără jenă

De cealaltă parte, Jenica Glitia e liniştită şi chiar se pretinde fără nicio vină, susţinând că a muncit din răsputeri pentru salariul primit de la firma de stat. "M-am bătut cu toţi furnizorii să obţin preţuri cât mai mici. Puteam să nu fac acest lucru", se laudă ea.

Cât despre faptul că a folosit informaţiile la care a avut acces pentru a-şi pune pe picioare propria afacere, femeia nu vede nicio problemă. "Şi ce dacă am avut acces? Eu mi-am făcut treaba, cât a ţinut de mine, am apărat interesele firmei până în ultima clipă. Însă unii bârfesc şi dau vina pe alţii, în loc să-şi vadă de lungul nasului. Pot fi vorbe, rele intenţii, dar eu nu mă joc".

Glitia susţine că şi-a înfiinţat firma pentru că a descoperit că la firma Consiliului Judeţean nu a fost lăsată să facă treabă. Amănunte nu vrea să ofere, însă e convinsă că, în ciuda suspiciunilor la adresa ei, nu a greşit cu nimic. "Nu e vina mea că acolo lucrurile nu merg. Eu pot să stau cu capul sus", zice acum, de la înălţimea noului statut. De om de afaceri...

Auditul realizat în perioada 25 iunie-12 iulie 2013 la Societatea Pază şi Protecţie Bihor SRL, patronată de Consiliul Judeţean, a scos la iveală faptul că în ultimii ani aceasta a avut cheltuieli mai mari decât veniturile, iar în prezent înregistrează datorii de 297.896 lei. Pe de o parte din cauza supradimensionării, pe de alta a lipsei de clienţi şi a neîncasării sumelor pentru contravaloarea serviciilor prestate.

Unele datorii (totalizând 55.074 lei) s-au şi prescris, cum ar fi cele ale firmelor Sivi Roman, Cetvi Tileagd şi Deli Food, altele sunt incerte, ca de pildă sumele pe care trebuie să le plătească firmele Topaz Com, Adriatica Încălţăminte, Rematlin şi Chimprestor (în total 73.574 lei), iar altele sunt în curs de recuperare, cum e şi datoria Primăriei Popeşti (în valoare de 177.148 lei).

Concluzia? "SC Pază şi Protecţie Bihor SRL nu reuşeşte să-şi găsească identitatea proprie în peisajul unei concurenţe tot mai acerbe pe piaţa de profil", se arată în raportul echipei de control a CJ Bihor, care a recomandat "reorganizarea societăţii" şi "stabilirea unor criterii de performanţă" pentru conducerea firmei.