URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 26 MAI 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Orice şofer care se respectă are nu un baston de mareşal în raniţă, ci o bâtă de baseball în portbagaj. Asta pentru a rezolva problemele apărute în trafic, dar mai ales în parcări. Oradea are peste 100.000 de maşini şi cam 20.000 de locuri de parcare de domiciliu. Mă şi mir că încă nu am văzut prin parcări maşini supraetajate, ca autobuzele din Londra.
Zic şi eu
Adrian Cris
Un abuz comis la o competiţie recent găzduită de Arena Antonio Alexe din Oradea şi neştiut public până acum arată că înaintăm pas cu pas spre un regim poliţienesc în care legea nu contează decât în măsura în care e interpretată samavolnic, pentru a da o aparenţă de temeinicie comportamentelor şi deciziilor discreţionare. La începutul lunii, un orădean a fost împiedicat să intre la o partidă de baschet de către nişte jandarmi. 
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Street Food Fest este scump pentru că aduce în stradă preţurile din restaurante. Pereţii localurilor nu mai există, nasul nu mai este protejat de mirosurile îmbietoare, iar ochiul nu mai e protejat de preţurile din meniu. Astfel, impactul poate fi brutal. Mâncare de stradă la preţ de restaurant? Hm...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cine credeţi că are dreptate în problema sporurilor salariale ale lucrătorilor de la UPU – SMURD Bihor?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În primul rând, cei care achiziţionează un autoturism trebuie să ştie că au obligaţia să efectueze toate formalităţile de înmatriculare în termen de maxim 90 de zile de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este suspendarea înmatriculării acelui autovehicul, definită de lege ca fiind operaţiunea administrativă ce constă în interzicerea temporară a dreptului de a pune în circulaţie şi a utiliza un vehicul pe drumul public.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ulcerul gastric apare de obicei cu 10 ani mai târziu decât cel duodenal, frecvenţa maximă fiind în jurul vârstei de 60 de ani. Boala apare mai des la bărbaţi, iar numărul cazurilor este în uşoară creştere faţă de cele de ulcer duodenal care sunt în scădere.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Ne naştem, suntem crescuţi de părinţi, ne maturizăm, avem la rândul nostru propriii copii pe care îi creştem, îmbătrânim. Fiecare generaţie trece prin acelaşi ciclu, dar o face în perioade diferite de timp, pe măsură ce în urma noastră rămâne istoria. Aşa se face că aceia care au prins în adolescenţă începuturile comunismului în România au încă memoria vremurilor de dinainte şi au trebuit să se adapteze schimbării.
16 Martie 2010, 00:49

Şcoala de spionaj

Şcoala de spionaj TOP SECRET. În clădirea fostei unităţi de cercetare-diversiune din strada Armatei Române 64/A, recodificată cu indicativul UM 02628 şi pusă în slujba NATO, Ministerul Apărării Naţionale a investit aproape 180 de miliarde de lei vechi. Din aceşti bani, dar cu siguranţă şi din alte fonduri, imobilul a fost echipat cu cele mai performante sisteme de protecţie informativă, astfel încât nimeni să nu poată pătrunde fără autorizaţie şi niciun cuvânt să nu răzbată dincoace de ziduri
Şcoala de spionaj DE LA URSS LA USA. La 20 de ani după ce România a ieşit din Pactul de la Varşovia, iar la Oradea strada Armatei Roşii şi-a schimbat numele în Armatei Române, fosta Unitate Militară 01277, specializată în misiuni de cercetare-diversiune, s-a transformat în UM 02628 (foto), structură specială de informaţii şi contra-informaţii militare. Reconversia înseamnă mult mai mult decât o simplă schimbare de cod, fosta cazarmă devenind un punct-cheie pe harta Blocului Nord-Atlantic, legat direct de Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, cu sediul la Norfolk, Virginia (SUA)
Şcoala de spionaj ÎN NATO, DAR TOT BALCANICI. Dacă sediul UM 02628 a fost amenajat "întocmai şi la timp", nu acelaşi lucru se poate spune despre terenul de aplicaţii şi antrenament ce ar urma să fie folosit de ofiţerii NATO. Între motive se numără faptul că din cele peste 150 de hectare ale fostului tancodrom (foto) o parte este râvnită de Mănăstirea Sfintei Cruci, care l-a şi "marcat", punând temelia unui schit în incinta fostei unităţi de tancuri şi complicând, astfel, situaţia juridică a terenurilor. Ca la noi...
Şcoala de spionaj SERVESC PATRIA. Militarii români, deşi mult mai slab echipaţi şi plătiţi, şi-au câştigat respectul camarazilor în cursul numeroaselor misiuni executate sub egida Alianţei, dar şi a ONU şi a UE, pe cele mai fierbinţi teatre de operaţiuni din lume. În prezent, conform Direcţiei Operaţii din Statul Major General, România are desfăşuraţi peste hotare 1.309 ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, din care majoritatea -1.152 - sunt angrenaţi în operaţiuni sub comanda NATO. În Bosnia-Herţegovina avem 59 de militari, în Kosovo - 145, în Afganistan - 1.038, iar în Irak, după retragerea efectivelor, au rămas doar 4, ca instructori. În alte zone, precum Somalia, activează 63 de instructori, observatori şi ofiţeri de legătură
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Omul, cel mai de preţ capital! Vechea lozincă n-a fost apanajul exclusiv al ţărilor comuniste membre în Pactul de la Varşovia, ci e o deviză de căpătâi şi în statele NATO.

Căci, oricât de avansată ar fi tehnologia unei armate, tot nu poate fi pusă eficient în valoare fără informaţii. Iar cel ce poate culege informaţii mai bine chiar decât un satelit de spionaj, oricât de performant, rămâne acelaşi de când lumea şi pământul: omul.

Numai cine înţelege aceasta poate aprecia cât de mult înseamnă faptul că Oradea, în fond un oraş oarecare dintr-o ţară săracă, găzduieşte totuşi unul dintre cele mai importante obiective ale NATO: Centrul de Excelenţă HUMINT, specializat în culegerea de informaţii ("intelligence") din resursă umană ("human"), un fel de academie de perfecţionare a ofiţerilor de informaţii şi contrainformaţii.

În ajunul inaugurării Centrului, programate pe 16 martie, BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate obiectivul care a pus Oradea pe harta NATO şi care, de asemenea, va aduce oraşului numeroase beneficii economice, directe şi indirecte, pe termen lung.

Răsplată

Cu două săptămâni în urmă, la bilanţul activităţii Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2009, preşedintele Traian Băsescu anunţa inaugurarea, pe 16 martie, a Centrului de Excelenţă NATO de la Oradea, anume înfiinţat pentru perfecţionarea ofiţerilor de informaţii şi contrainformaţii din armatele ţărilor membre în Alianţa Nord-Atlantică.

Povestea acestei unităţi de elită începe, însă, cu mulţi ani înainte. Primul reper datează din 2005, când conducerea de atunci a MApN concluziona că laudele aduse militarilor români, remarcaţi în Irak şi Afganistan pentru acurateţea informaţiilor obţinute pe câmpul de luptă şi furnizate şi celorlalţi aliaţi din teatrele de operaţiuni, meritau materializate dincolo de vorbe. În acel an au început discuţii preliminare cu reprezentanţi ai NATO pentru ca în România să funcţioneze un obiectiv de tip HUMINT, iar tratativele au fost urmate de o serie de evaluări tehnice care au durat până în 2007.

În acel an, după aprobarea de către Guvern, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Parlament, ministrul Teodor Meleşcanu anunţa că un asemenea centru de excelenţă va fi amenajat la Oradea. Tot atunci era alocată de la bugetul MApN suma de 17,8 milioane de lei pentru reamenajarea clădirii ce urma să fie folosită de viitorul centru: cazarma UM 01277, o fostă unitate de cercetare-diversiune, mutată din Oradea în anii când România era doar stat-partener al NATO şi nu avea dreptul să deţină unităţi militare la frontiera cu Ungaria, care deja era membru al Alianţei.

Carne de tun, dar şi creier

Dincolo de declaraţiile oficialilor militari şi diplomaţilor, care au evidenţiat că stabilirea în România a Centrului de Excelenţă HUMINT este o recunoaştere pentru conduita de excepţie a militarilor români pe câmpurile de luptă, BIHOREANUL vă poate prezenta şi explicaţiile unuia dintre ofiţerii de informaţii militare din Oradea, el însuşi combatant pe frontul de spionaj în teatrele de operaţiuni. Din raţiuni lesne de înţeles, gradul şi numele său real nu pot fi dezvăluite.

"Înfiinţarea Centrului HUMINT vine după o istorie de câţiva ani, începută în Bosnia şi Kosovo, continuată apoi în Irak şi Afganistan. Dar e important de ştiut că această istorie a fost stropită nu numai cu sângele militarilor căzuţi, cum se spune, ci şi cu sudoarea frunţii ofiţerilor de informaţii, socotiţi printre cei mai buni din lume. Oamenii ştiu doar ceea ce se vede la televizor, când un militar e rănit sau ucis într-o ambuscadă, de un dispozitiv exploziv, sau, mai rar, în luptă. Dar în spate, zi de zi, se află culegerea de informaţii, iar la acest capitol, fără să mă laud, ne-am dovedit aşi", spune ofiţerul.

Militarul detaliază: "În Irak, aflăm direct, fără a folosi tehnică, deci fără a fi dependenţi de echipamente care se pot defecta, pot fi distruse sau se pot opri pur şi simplu din lipsă de energie, informaţii folosite ulterior pentru elaborarea unor reguli şi procedee de acţiune în misiuni, fapt care salvează sute de vieţi. Chit că nu ştim limba arabă, am reuşit să stabilim legături cu localnicii, de la cei de rând până la şefii de triburi, care ne-au devenit surse. Aşa am furnizat comandanţilor de operaţiuni informaţii despre fabricarea şi amplasarea unor dispozitive explozive pe anumite căi de comunicaţii. Tot aşa am obţinut informaţii despre localnicii care lucrau în taberele NATO ca personal de deservire, la curăţenie sau la prepararea hranei, dar care fie de la început erau membri ai unor reţele teroriste, fie deveneau după angajare, fiind ameninţaţi că altfel le vor fi ucise familiile. Datorită nouă, multe asemenea iscoade au fost descoperite. Unii localnici chiar au devenit agenţi dubli...", povesteşte ofiţerul.

Atuurile

Deşi până nu demult singura unitate de tip HUMINT din România era batalionul UM 2000 de la Buzău, amplasarea Centrului NATO a fost decisă la Oradea încă de la începutul discuţiilor dintre oficialii români şi cei ai Alianţei. În anul 2007, când a fost luată hotărârea, ministrul Apărării de atunci, Teodor Meleşcanu, făcea publică o parte din motivaţie: "Pentru Centrul NATO este necesar ca la Oradea să funcţioneze un aeroport internaţional, capabil să primească atât curse regulate, cât şi zboruri speciale".

Evident, însă, că nu existenţa Aeroportului a fost criteriul decisiv, ci doar unul dintre cele obligatorii. O lămurire mai completă a furnizat pentru BIHOREANUL maiorul Constantin Spânu, purtătorul de cuvânt al MApN: "Alegerea garnizoanei Oradea este motivată în primul rând de facilităţile oferite de cazarma în care este dislocat Centrul, dar şi de poziţia geografică şi de infrastructura din municipiu. Un alt element luat în considerare la adoptarea deciziei l-a constituit şi mediul multicultural al regiunii".

Sursa BIHOREANULUI a "decriptat" pe înţelesul tuturor ce înseamnă, concret, acestea. "Faptul că sediul Centrului a aparţinut unei unităţi de cercetare-diversiune e un detaliu deloc lipsit de semnificaţie, căci pe vechea cazarmă s-a putut construi o structură bine protejată informativ. Clădirea nu poate fi "spionată" cu tehnică de ascultare, iar accesul intruşilor e imposibil datorită sistemului de avertizare hi-tech montat aici. Gândiţi-vă că aici s-au investit aproape 180 de miliarde de lei vechi, şi grosul banilor nu s-a dus pe zugrăveli sau mai ştiu eu ce amenajări interioare... În rest, e limpede, a contat Aeroportul foarte apropiat de oraş, poziţia geografică, apropierea de două frontiere, cu Ungaria şi Ucraina, plus amestecul de culturi şi etnii care face ca un străin să se piardă relativ uşor în decor, dar să şi repereze dacă are o "coadă" în urma sa".

04 centru (mare).jpgUnicat

Centrul de la Oradea este unic în lume, prin profilul său, dar nu are nici pe departe rolul de a măguli orgoliul armatei române, ci unul mult mai pragmatic: asigurarea perfecţionării specialiştilor din armatele tuturor celor 25 de ţări membre ale Alianţei şi a interoperabilităţii acestora în domeniul culegerii de informaţii.

"Centrul e proiectat ca o entitate de referinţă în domeniul culegerii de informaţii din sursă umană, orientată prioritar spre deservirea şi optimizarea acţiunilor specifice în teatrele de operaţiuni, în virtutea unor repere de performanţă de înalt nivel şi a realizării cerinţelor de interoperabilitate cu alte structuri similare. El va deveni principalul agent de transformare al Alianţei în acest domeniu, prin dezvoltarea şi implementarea de politici, concepte şi strategii noi, în scopul îmbunătăţirii capabilităţilor operaţionale şi, în final, al atingerii stării de interoperabilitate", spune purtătorul de cuvânt al MApN.

Ce înseamnă aceasta, "traduce", din nou, sursa BIHOREANULUI: "Culegerea de informaţii nu se face haotic, ci după anumite procedee, care trebuie standardizate, aşa cum sunt standardizate şi calibrele armelor ori echipamentele de comunicaţii sau instalaţiile militare desfăşurate pe suprafaţa mai multor state. La Oradea ofiţerii de informaţii se vor pregăti conform acestor standarde, astfel încât compatibilitatea existentă la nivel tehnic să fie asigurată şi la nivelul culegerii de informaţii".

Cum anume va arăta "ziua de lucru" a ofiţerilor care se vor pregăti aici? "Exerciţii, cursuri şi conferinţe susţinute atât de personalul român, cât şi de experţi NATO sau din mediul academic din ţară şi din străinătate", spune, din nou, maiorul Constantin Spânu, purtătorul de cuvânt al MApN. De altfel, potrivit aceleiaşi surse, personalul care va deservi Centrul este format atât din militari, cât şi din civili, iar dintre militari aproximativ 20% vor proveni din celelalte state membre NATO.

Inaugurare după 4 luni

De la anunţul făcut acum două săptămâni de şeful statului, referitor la inaugurarea Centrului de la Oradea, presa a făcut publică data de 16 martie ca fiind ziua când acesta va începe să lucreze. Realitatea e, însă, alta: unitatea funcţionează încă de anul trecut, şi tot de atunci are şi un director, în persoana locotenent-colonelului Eduard Simion.

Conform generalului-maior Gheorghe Savu, directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, toate etapele procesului de acreditare şi operaţionalizare a Centrului au fost parcurse în toamna anului trecut, iar între 8 şi 10 septembrie la Oradea s-a desfăşurat chiar o conferinţă la care au participat 14 reprezentanţi din şapte ţări NATO, aceştia punând la punct ultimele detalii ale proiectului. De asemenea, în luna noiembrie, demnitarii militari ai celor 25 de state membre ale Alianţei au semnat şi Memorandumul în baza căruia funcţionează Centrul şi au stabilit calendarul programelor speciale de antrenament care vor fi derulate aici. "Practic, Centrul a fost constituit la 16 decembrie 2009", a arătat generalul-maior Savu.

Până acum au lucrat aici militari din Ungaria, Turcia, Grecia şi Slovenia. Unitatea nu va face recrutări din sursă externă, urmând să fie deservită exclusiv de specialişti proveniţi din rândurile armatei sau de experţi civili de top din domenii cu aplicabilitate militară, ca de pildă lingvişti, istorici, psihologi. Pentru că de mult armata nu mai are nevoie de Moş Teacă, ci numai de specialişti de top. Adică nu de mână de lucru necalificată, ci de multă materie cenuşie...


BANI DIN SPIONAJ
"Investiţie" profitabilă

Deşi unii comentatori au încercat să acrediteze ideea că amplasarea la Oradea a unui Centru de excelenţă NATO poate vulnerabiliza oraşul în faţa unor presupuse atacuri teroriste, experţii infirmă categoric această teorie. "Este ori prostie, ori rea-credinţă", spune ofiţerul de informaţii consultat de BIHOREANUL. Motivul? "Primii care ar afla dacă zona e ameninţată e tocmai personalul Centrului. Acesta este, la o adică, primul "scut" de apărare. Pe de altă parte, ameninţările teroriste nu sunt un pericol real decât pentru obiectivele militare sau civile cu rol economic sau simbolic mare, ceea ce nu e cazul Oradiei", mai explică ofiţerul.

Cert este, însă, că Oradea şi întreaga zonă vor profita de existenţa Centrului, dincolo de banii cheltuiţi deja la lucrările de amenajare a unităţii. Şi civilii consideră că obiectivul NATO va aduce câştiguri.

 Cel de imagine ar fi unul, dar mai sunt multe altele, care se pot măsura. "Aici vor veni cetăţeni străini, ceea ce înseamnă că se vor investi bani, dacă nu în drumuri, măcar în Aeroport. În plus, aceşti oameni se vor caza, vor lua masa la hoteluri şi restaurante, vor cumpăra de la benzină şi suveniruri până la articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Se vor relaxa, vor călători prin împrejurimi, deci vor cheltui bani în beneficiul localnicilor", enumeră consultantul în afaceri Dacian Palladi câteva din avantajele "investiţiei" NATO.


CEI MAI BUNI DINTRE CEI BUNI
Unu din 18

Deşi în NATO sunt membre 25 de state, nu toate au pe teritoriul lor centre de excelenţă. Acestea sunt amplasate în doar 14 state, în funcţie de necesităţile Alianţei, de infrastructură şi de domeniile în care se presupune că excelează militarii ţărilor-gazdă.

Astfel, SUA adăposteşte Centrul de operaţiuni combinate marine, Franţa - Centrul de Analiză şi Simulare pentru pregătirea operaţiunilor aeriene, Germania - Centrul de inginerie militară, dar şi Centrul de operaţiuni în ape de mici adâncimi, în Olanda se află Centrul de comandă şi control, plus Centrul de cooperare civili-militari. În Norvegia funcţionează Centrul de operaţiuni polare, în Italia - Centrul de excelenţă în simularea operaţiunilor, în Spania - Centrul de excelenţă în dispozitive explozive improvizate, în Turcia - Centrul antiterorism, în Estonia - Centrul de cooperare cyber-defense (apărare cibernetică), în Cehia - Centrul de apărare chimică, biologică şi nucleară, în Slovacia - Centrul de dispozitive explozive, în Belgia - Centrul de pregătire în domeniul minelor marine, în Slovacia - Centrul de excelenţă în războiul alpin, iar în Ungaria - Centrul de medicină militară.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Lucru romanesc
Se vede de departe ca nu se justifica 4,5 milioane euro investitia ca atare. Este tot un lucru romanesc, slab calitativ la capitolul constructii, finisaje si instalatii curente. Entuziasmul nu isi are rostul ... mie mi-e de ofiterii straini cu familiile lor, care vor prefera sa stea la Dacia-Continental decit in cladirile acelea insalubre peste care s-a pus spoiala tipica. Si, mai ales de cei care, straini de Oradea fiind, se vor intreba ce i-a apucat pe oficialii NATO cu aceasta zona de amplasament, ca mai frumos a fost in Vietnam.
Postat 17 Martie 2010, 19:47 de DARE
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Totul pe față! Termoficare Oradea îşi lansează o aplicaţie prin care va anunţa avariile în timp real (FOTO)
  • Se lucrează la noul terminal al Aeroportului Oradea. Construcţia va fi gata la toamnă (FOTO)
  • Gata cu transparenţa! Ioan Mihaiu nu mai vrea întrebări din partea presei în timpul ședințelor Colegiului prefectural (FOTO)
  • Un TIR plin cu stupi cu albine, răsturnat lângă Băile Felix (FOTO / VIDEO)
  • Pompierii bihoreni 'salvează' dragostea de carte: Au donat cărţi elevilor din trei şcoli rurale (FOTO)
  • Let’s Get Green: Elevii de la Şcoala 11 au plantat 100 de puieţi de arbori (FOTO)
  • Noaptea muzeelor a atras un număr record de vizitatori în Oradea. Cozi de zeci de metri la noul sediu al MȚC (FOTO)
  • Ziua Eroilor a fost marcată cu felicitări şi diplome în Cetatea Oradea (FOTO)
  • Dezbaterile Consiliului Local Oradea se vor muta în beciurile Primăriei (FOTO)
  • Festin în Piaţa Unirii: A început Street Food Festival Oradea, cu mâncăruri apetisante şi preţuri piperate (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON