Pusă în discuÅ£ia specialiÅŸtilor între Crăciun ÅŸi Bobotează, "noua" lege a sănătăţii a iscat un uriaÅŸ scandal după ce fondatorul SMURD avertiza că dezintegra medicina de urgenţă.

Acesta nu era, însă, singurul sector medical ameninÅ£at. Înainte ca vinerea trecută preÅŸedintele să retragă proiectul, sub puternica presiune a societăţii, BIHOREANUL a consultat specialiÅŸtii din domeniu, care au considerat că "Legea Băsescu" periclita, de fapt, întregul sistem. Pentru că, dincolo de numeroase carenÅ£e ÅŸi de legiferarea unor viitoare abuzuri, legea ar fi făcut ca banii publici colectaÅ£i de stat de la cetăţeni să fie daÅ£i unor asiguratori privaÅ£i, iar aceÅŸtia ar fi cheltuit doar o parte din ei pentru îngrijirea bolnavilor.

Triumvirii preÅŸedintelui

Noua lege a sănătăţii a fost proiectată, fără vreun studiu de impact, de o comisie prezidenÅ£ială coordonată de Cristian Vlădescu, fost preÅŸedinte al Casei NaÅ£ionale a Asigurărilor de Sănătate, în colaborare cu Lucian Duţă, actualul preÅŸedinte al CNAS, ÅŸi cu Virgil Păunescu, consilier prezidenÅ£ial, scopul declarat fiind modernizarea ÅŸi introducerea concurenÅ£ei în sistemul sanitar. După redactare, proiectul a fost transferat Ministerului Sănătăţii, care ÅŸi l-a însuÅŸit fără comentarii, fiind pus în discuÅ£ia specialiÅŸtilor între 28 decembrie-6 ianuarie.

În ansamblu, proiectul menÅ£inea DirecÅ£iile de Sănătate Publică ÅŸi atribuÅ£iile acestora, precum ÅŸi obligaÅ£ia Ministerului de a furniza asistenţă gratuită bolnavilor cronici, afectaÅ£i de HIV-SIDA, hepatită, TBC etc. Noutăţi considerate pozitive erau introducerea Cardului European de Sănătate, care conferă asiguratului dreptul la asistenţă în state UE, precum ÅŸi a Cardului NaÅ£ional de Sănătate, cu care cetăţeanul dovedeÅŸte în Å£ară calitatea de asigurat.

112, salvaţi Urgenţa!

Primul capitol care a suscitat controverse viza medicina de urgenţă, datorită subsecretarului de stat Raed Arafat. După ce a făcut observaÅ£ii în cadrul Ministerului, ignorate însă, acesta a demisionat la presiunile preÅŸedintelui, care l-a acuzat de împotrivire la reformă.

Arafat ÅŸi-a argumentat poziÅ£ia, arătând că proiectul nu desfiinÅ£a explicit SMURD-ul, ca principal pilon al medicinei de urgenţă, dar crea premisele desfiinţării lui în 2-3 ani. Proiectul permitea apariÅ£ia în acest sector a firmelor private, care "înlocuiesc misiunea salvării vieÅ£ii oamenilor cu conceptul competiÅ£iei comerciale ÅŸi obÅ£inerii de profit". În plus, arăta Arafat, privaÅ£ii ar trăi tot din banii publici, scăzând competitivitatea SMURD. "Riscul e dezintegrarea SMURD ÅŸi împrăştierea personalului, aÅŸa încât să nu mai avem servicii de calitate nici în sistemul public, nici în privat", spunea fostul subsecretar.

Statul, fără obligaţii

Că proiectul era periculos a spus-o ÅŸi dr. Hadrian Borcea, ÅŸeful SMURD Bihor. "Nu ÅŸtiu dacă autorii proiectului au ÅŸi gândit", se îndoia dr. Borcea săptămâna trecută, afirmând că proiectul are "foarte multe goluri ÅŸi ambiguităţi, care lasă loc de interpretări ÅŸi desfiinÅ£ează concepte". De pildă, sintagma "asistenÅ£a medicală de urgenţă este obligaÅ£ia statului ÅŸi dreptul cetăţeanului", existentă în actuala lege, pur ÅŸi simplu nu mai apare în proiectul prezidenÅ£ial.

Însăşi definiÅ£ia medicinei de urgenţă năştea abuzuri, fiind definită ca "ansamblul de măsuri care, dacă nu sunt luate, pot determina pierderea de vieÅ£i omeneÅŸti sau a capacităţii de muncă". Altfel spus, explica Borcea, un serviciu public sau privat intervenea ÅŸi i se deconta intervenÅ£ia la un caz numai dacă exista riscul ca pacientul să moară sau să rămână invalid. "Dacă un om îÅŸi fracturează piciorul la sport sau dacă se taie la muncă, nici nu moare, nici nu rămâne musai invalid, dar totuÅŸi suferă. Conform proiectului, cel aflat în asemenea suferinţă nu avea ce căuta la urgenÅ£e", spunea Borcea.

SMURD la săraci, privaţii la bogaţi

Medicul exemplifica ÅŸi prin scenarii posibile în viaÅ£a de zi cu zi. "Potrivit proiectului, dacă cetăţeanul sună la 112, dispeceratul poate da legătura unui operator privat, care îl ascultă ÅŸi, în cazul în care concluzionează că intervenÅ£ia firmei private nu e rentabilă, îi poate spune că problema nu e de resortul firmei sale, astfel că îl poate pasa mai departe altei firme". Altă dilemă: "Dacă se solicită o intervenÅ£ie într-un cătun izolat, va merge privatul să-ÅŸi distrugă maÅŸina pe hârtoape?", arăta Borcea.

Întrebat cum urma să reacÅ£ioneze după adoptarea legii, medicul era categoric: "Dacă va exista un asemenea cadru legislativ ÅŸi va trebui să dau oameni afară, voi demisiona ÅŸi voi merge să lucrez în Kîrgîstan". Nu de alta, dar în prospera fostă republică sovietică modelul românesc e la fel de apreciat ca în Occident, iar Borcea a fost deja invitat să lucreze acolo, pe un salariu în mod cert mai mare decât aici.

Miza reală: miliardele de euro

Medicina de urgenţă era, însă, doar o mică parte din proiectul prezidenÅ£ial, iar distrugerea SMURD numai unul din efectele lui. EsenÅ£a era, totuÅŸi, deturnarea contribuÅ£iilor publice la fondul de sănătate.

Conform legii actuale, angajaÅ£ii cotizează cu 5,5% din leafă, iar angajatorul cu 5,2%, fiecărui cetăţean revenindu-i anual 220 euro, iar întregului sistem sanitar 4,5 miliarde euro. Potrivit "Legii lui Băsescu", suma se dubla prin obligarea cetăţenilor de a achita contribuÅ£ii pentru sănătate din orice venit, din închirierile de clădiri ÅŸi vânzările de maÅŸini, din meditaÅ£ii, dobânzi bancare, câÅŸtiguri la jocuri de noroc, din investiÅ£ii, activităţi agricole ÅŸi pensiile peste 740 lei. Ca rezultat, FinanÅ£ele ar fi strâns anual până la 8-9 miliarde euro sau poate chiar mai mult. Din aceÅŸti bani, CNAS urma să-ÅŸi reÅ£ină 7% pentru sine, iar restul sumei să-l primească asiguratorii privaÅ£i ce înlocuiau CAS-urile judeÅ£ene ÅŸi care îÅŸi reÅ£ineau alte 2,8 procente. Deci, din banii colectaÅ£i se reÅ£ineau din start 10%, adică între 450 ÅŸi 900 milioane lei, pentru activităţi medicale urmând să fie cheltuit restul.

Proiectul prevedea, totodată, ca asiguratorii să deconteze doar un pachet minimal de servicii, nedefinit însă, iar cei care voiau mai mult să-ÅŸi facă asigurări suplimentare, de la 10 la câteva sute de euro lunar.

Niciun control

Criticii afirmă că proiectul nu interzicea cartelul între asiguratori, nu punea condiÅ£ii ca aceÅŸtia să nu "fugă" cu banii, nu prevedea sancÅ£iuni, nu garanta că pachetul de bază era decontat, nu crea concurenţă ÅŸi nu aducea bani în plus. "Pur ÅŸi simplu doar se transferă banii de la CAS la privaÅ£i ÅŸi atât, dar asta nu e nici reformă, nici concurenţă", aprecia dr. Carmen PantiÅŸ (foto), preÅŸedintele Colegiului Medicilor Bihor. "Corect era ca oamenii să poată alege, adică să avem un sistem public de asigurări, obligatoriu, în baza căruia să beneficieze de un pachet minimal de servicii, ÅŸi un sistem privat facultativ", considera dr. PantiÅŸ.

Ca dovadă că simpla mutare a banilor publici în conturile asiguratorilor privaÅ£i nu rezolvă problemele, PantiÅŸ afirma că, spre deosebire de CAS-uri, care acum sunt supuse controlului public (prin Curtea de Conturi), firmele de asigurări nu pot fi controlate. Un exemplu e asigurarea de malpraxis: "Nimeni nu ÅŸtie ce se întâmplă cu banii din asigurările de malpraxis încheiate de medici. Anual asiguratorii încasează zeci de milioane de euro, dar niciunul nu a despăgubit vreun pacient", puncta PantiÅŸ.

La mâna asiguratorilor

În ce priveÅŸte spitalele, proiectul prevedea ca acestea să poată activa ÅŸi sub formă de fundaÅ£ii sau de societăţi comerciale, prima formă permiÅ£ând absorbirea de bani privaÅ£i prin donaÅ£ii, iar cealaltă realizarea de operaÅ£iuni cu profit. Partea proastă, însă, era că proiectul nu arăta ce se întâmplă dacă spitalele SRL intrau în faliment, riscul fiind subliniat inclusiv de specialiÅŸti ai FMI.

Dr. Laurean Pop (foto), managerul Spitalului Municipal, considera că "proiectul e plin de goluri despre care se promite că vor fi completate ulterior prin aÅŸa-numita legislaÅ£ie secundară (n.r. - ordine de ministru), în timp ce legea actuală e foarte precisă". De asemenea, observa managerul, nu exista "nicio premisă ca sistemul să aibă mai mulÅ£i bani, ci mai puÅ£ini, fiindcă asiguratorii vor dori să plătească cât mai puÅ£in către prestatori, medici ÅŸi spitale". Totodată, proiectul mărea riscul dispariÅ£iei spitalelor mici ÅŸi reducea drepturile pacienÅ£ilor: "Proiectul nu obligă asiguratorii să aibă contracte cu toate spitalele. Se restrânge, practic, dreptul pacientului de a-ÅŸi alege medicul ÅŸi spitalul unde să fie tratat, omul fiind nevoit să apeleze doar la medici ÅŸi spitale care au contracte cu asiguratorul său", mai observa dr. Pop.

Spre regionalizare

Cum era de aÅŸteptat, ÅŸeful DSP Bihor, Marius Pîrcioagă (foto), a apărat proiectul prezidenÅ£ial. "În ansamblu, e bine venit ÅŸi reprezintă încă un pas spre descentralizare, după ce Guvernul a transferat spitalele administraÅ£iilor locale", afirma Pîrcioagă. "ÎnfiinÅ£area caselor private de asigurări va fi încă un pas important pentru regionalizare, tocmai pentru că asiguratorii privaÅ£i trebuie să aibă minim un milion de clienÅ£i, criteriu pe care CAS-urile judeÅ£ene de acum nu-l îndeplinesc", mai spunea Pîrcioagă, adăugând - în fine - alt aspect pozitiv: "Consiliile locale ÅŸi judeÅ£ene vor putea privatiza spitalele publice, creând concurenţă, iar asta nu trebuie să deranjeze pe nimeni".

Până la urmă, cum se ÅŸtie, niciunul din aceste "succesuri" nu va mai fi realizabil, cel puÅ£in deocamdată, după ce - la presiunile specialiÅŸtilor ÅŸi mai ales ale populaÅ£iei, exprimate fie pe Facebook, fie în stradă - preÅŸedintele Băsescu ÅŸi-a luat adio de la proiect. Nu fără a diagnostica, vizibil satisfăcut, că fără intervenÅ£ia lui sistemul sanitar va rămâne cu "corupÅ£ia care funcÅ£ionează din plin". Întrebarea e, aÅŸadar, dacă vor face ceva, el ÅŸi Guvernul, pentru a o micÅŸora sau, dimpotrivă, o vor lăsa să înflorească, aÅŸa cum au făcut ÅŸi până acum, de data asta pentru a dovedi că au vrut reformă, dar n-au fost lăsaÅ£i? Grea întrebare, mai ales atunci când o lege plină de neclarităţi ÅŸi generatoare de abuzuri e lansată între Crăciun ÅŸi Revelion pentru a fi aruncată la coÅŸ după nici două săptămâni...

SMURD, UN MODEL
De top în Europa

ÎnfiinÅ£at în 1997, serviciul de urgenţă pentru care românii au ieÅŸit în stradă săptămâna trecută, este recunoscut ca unul din cele mai performante din Europa, chiar FMI recomandând Guvernului să nu-l "reformeze".

De altfel, în majoritatea ţărilor europene acest serviciu e asumat exclusiv de stat. În unele ţări (ca Marea Britanie, FranÅ£a, Finlanda, Danemarca, Portugalia), statul are monopol asupra lui, nepermiÅ£ând în acest sector activitatea unor firme private. În alte ţări (Germania), serviciul e apanajul statului, fiind permise concomitent ÅŸi ONG-urile, nu ÅŸi activitatea firmelor organizate pe principiul profitului. O altă categorie de ţări UE au servicii de urgenţă publice finanÅ£ate din bugetul Guvernului, nu din contribuÅ£iile cetăţenilor la fondul de sănătate (Italia, Ungaria).

În fine, există un stat unde funcÅ£ionează un sistem public ÅŸi unul privat (Suedia), ÅŸi două în care există doar sistem privat (Olanda ÅŸi Slovacia). În Suedia, unele zone sunt arondate sistemului public ÅŸi altele privaÅ£ilor. Pentru acestea din urmă se organizează licitaÅ£ii periodic, firmele schimbându-se ÅŸi personalul migrând, ceea ce naÅŸte nemulÅ£umiri pentru că se reduc salariile ÅŸi orele de pregătire. În Slovacia, după ce a privatizat serviciul, statul încearcă să-ÅŸi creeze unul public, iar în Olanda au avut loc anul trecut proteste pentru un serviciu public, după ce olandezii au constatat că accesul la cele private e tot mai scump.