Rectorul-pedeapsă: De dragul nevestei şi al "sorboneilor", Antal i-a declarat război primarului Bolojan

Şefii Universităţii nu vor să renunţe la controlul asupra spitalelor orădene, şi în special asupra Maternităţii, cel mai bănos dintre toate, nici după ce conducerea acestora a intrat în sarcina Primăriei.

Confruntaţi cu pericolul de a-şi pierde privilegiile, "sorboneii" s-au coalizat încă de anul trecut împotriva managerului pus de primar. Eforturile le-au fost încununate săptămâna trecută, când Gavril Grebenişan, el însuşi conferenţiar la Facultatea de Inginerie, a fost sancţionat de Comisia de Etică a Universităţii cu avertisment scris. O pedeapsă menită să-l pună cu botul pe labe şi, mai ales, să dea o lecţie celor care pe viitor ar mai îndrăzni să tulbure legile nescrise ale "Sorbonicii".

Evenimentul n-a rămas totuşi fără consecinţe, iar războiul dintre Universitate şi municipalitate continuă chiar mai abitir. Socotindu-se victima unui linşaj şi acuzând că semnăturile unor reclamanţi au fost obţinute prin şantaj, Grebenişan anunţă că va face contestaţie, iar pe rectorul Cornel Antal îl va da în judecată, pentru abuz în funcţie. Nici Primăria nu acceptă înfrângerea, Ilie Bolojan anunţând că "schimbă foaia" cu Universitatea chiar de luna viitoare.

Execuţie cu public

Rectorul Cornel Antal şi preşedintele Comisiei de Etică, lectorul Ionel Cioară, au apărut săptămâna trecută în faţa jurnaliştilor pentru a anunţa cu satisfacţie că un cadru didactic a fost sancţionat. Au oferit inclusiv raportul în baza căruia Comisia luase decizia, iar Senatul o aprobase cu un vot contra şi opt abţineri. O transparenţă fără precedent, căci niciodată Universitatea n-a mai făcut public un asemenea raport şi nu a divulgat nici măcar numele cadrelor care mai fuseseră investigate în trecut.

Motivul neobişnuitei bucurii? Faptul că cel "răpus" era conferenţiarul Gavril Grebenişan, numit manager la Maternitate în locul soţiei rectorului, Liana Antal, vinovat că a cerut "sorboneilor" să respecte regulile, începând de la punctualitatea la locul de muncă până la îndeplinirea sarcinilor din fişa postului. Pretenţii normale, dar care i-au revoltat pe universitari, convinşi că ei trebuie evaluaţi nu după muncă, ci recunoscuţi după titluri.

Bolojan, "sponsorul"!

Comisia l-a pedepsit pe Grebenişan pentru "lipsă de loialitate" faţă de Universitate, după ce împotriva acestuia au depus un memoriu 13 cadre didactice din Maternitate.

Preşedintele Comisiei, Ionel Cioară (foto) a enumerat păcatele managerului, vinovat că a împiedicat "desfăşurarea activităţii de învăţământ" prin "confiscarea" unei imprimante ce aparţinea unor cadre didactice. Grebenişan ar fi greşit şi pentru că afişase în spital note interne prin care înştiinţa că patru medici universitari nu mai puteau desfăşura activităţi medicale, ci doar didactice: Alin Bodog, Liviu Lenghel, Monica Vereş şi Maria Nicoară. "Comisia a considerat că aceste informaţii nu trebuiau afişate", a spus Cioară, invocând Codul Etic, conform căruia "membrii comunităţii academice vor promova prestigiul instituţiei şi nu vor întreprinde acţiuni care ar putea prejudicia imaginea sau interesele acesteia".

La final, involuntar sau voit, lectorul a arătat însă că nu Grebenişan era ţinta, ci primarul Ilie Bolojan, care îl pusese în funcţie. "Domnul primar a venit la Comisie şi l-a susţinut în calitate oarecum de sponsor al domnului Grebenişan", a spus Cioară, sugerând astfel că managerul era un simplu pion însărcinat de Bolojan să distrugă, nu se ştie de ce, Universitatea.

Poliţe plătite

Reclamaţia care a provocat sancţionarea lui Grebenişan este a opta depusă împotriva sa de clanul "sorboneilor". Prima a fost înregistrată în septembrie de şapte universitari (Doru Crăiuţ, Liana Antal, Pop Tiberiu, Mocuţa Diana, Aur Cristina, Laczicko Sidonia şi Veres Monica) care cereau ca "în cadrul unei întâlniri cu toţi medicii, managerul să-şi ceară scuze pentru prejudiciul de imagine creat Facultăţii de Medicină şi Universităţii"! Asta fără a spune în ce anume consta pretinsul prejudiciu...

Pe 3 decembrie, altă jalbă era trimisă Ministerului Sănătăţii, Primăriei, decanului Facultăţii şi rectorului Universităţii, chiar de nevasta celui din urmă, Liana Antal. Rămasă şefă a secţiei OB I, femeia pretindea includerea sălii de naşteri în structura propriei secţii, chiar dacă pe vremea când ea conducea Maternitatea blocul de naşteri era tot în responsabilitatea directorului medical, ca acum.

Imediat după reclamaţie, Antal a intrat în concediu de odihnă, prelungit apoi medical. Cu un diagnostic de la spitalul privat Pelican, Antal a pretins că avea o afecţiune gravă la genunchi, ceea ce n-a oprit-o să intre în spital sâmbăta şi duminica pentru a face operaţii. Apoi a dispărut până în primăvară, când a anunţat că are concediu fără salariu pentru a lucra 6 luni într-un spital din Ingolstadt (Germania), cu care Universitatea are un acord de colaborare.

Ştafeta la Crăiuţ

Războiul contra conducerii Maternităţii n-a încetat, însă, stindardul fiind preluat de Doru Crăiuţ (foto), director până în 2001, când a fost schimbat pentru moartea a 22 de bebeluşi. Om al clanului Maghiar, prin care şi-a şi procurat gradele didatice şi un doctorat în rinichi, ginecologul i-a acuzat pe Bolojan şi Grebenişan de "crimă", susţinând că o femeie a fost mutilată, iar pruncul ei a murit deoarece sala de naşteri nu era în subordinea Lianei Antal. Ceea ce n-a spus e că pacienta, de fapt, fusese salvată de la o moarte sigură, după o ruptură de uter.

Ce-a urmat se ştie. Cum a demonstrat BIHOREANUL, Crăiuţ era el însuşi un "sorbonel" speriat că i-au fost descoperit grave carenţe profesionale şi chiar fapte de natură penală. Asta întrucât reţinuse pentru sine un laparoscop cumpărat cu 50.000 de euro de Universitate pentru Maternitate, după care, deşi fără competenţe în domeniu, s-a apucat să opereze cu el împreună cu Liana Antal şi cu Lacziko Sidonia. Tot el a testat medicamente pe paciente fără acordul lor şi fără a achita Maternităţii banii cuveniţi de la companiile farmaceutice.

În apărarea lui au sărit însă rectorul Cornel Antal şi decanul Gheorghe Bumbu, care au susţinut că "domnul profesor" obţinuse diplome în străinătate, uitând să le echivaleze în ţară, chit că nu era deloc aşa. Cert e că, în timp ce se ridica scut în jurul său, Crăiuţ a dispărut, la fel ca fosta manageriţă, într-un subit concediu de boală.

Primar la zid

"Sorboneii" au continuat conflictul şi în culise, dovadă fiind chiar plângerea finalizată cu sancţionarea lui Grebenişan, înregistrată pe 18 februarie. Rezolvarea dată pe marginea ei de Comisia de Etică, dincolo de derizoriul unor capete de acuzare, a fost revoltătoare, şi chiar modul în care au decurs audierile managerului, în 28 februarie şi pe 9 martie, denotă că acesta n-a fost judecat, ci executat.

Merită precizată şi componenţa Comisiei: lector Ionel Cioară, asistent Adrian Ban, profesor Gheorghe Oros, plus patru studenţi şi o secretară fără drept de vot, din partea Departamentului de Resurse Umane. "Când am auzit că vor să-l sancţioneze pe Grebenişan la Universitate pentru activitatea din Maternitate am decis să merg cu el la Comisie. În afara domnului doctor Oros, la început nici n-am deosebit care erau cadre didactice şi care studenţi", a mărturisit pentru BIHOREANUL primarul Ilie Bolojan, mirat că în Comisie erau anonimi trimişi "la înaintare". În plus, l-a izbit şi modul în care "sorboneii" se solidarizau între ei.

Primarul a încercat să explice că deciziile de la Maternitate nu le luase Grebenişan singur, ci cu ceilalţi membri ai Comitetului Director al spitalului, şi că nu era treaba Universităţii ce afişe, de pildă, sunt la Maternitate. Dar parcă vorbea cu pereţii. La un moment dat, în loc să discute strict faptele sesizate, preşedintele Cioară s-a apucat chiar să-l ia la rost pe Bolojan ba pentru relaţia PNL cu PSD, ba pentru promisiunile electorale. "Aţi spus în campanie că faceţi ordine în Primărie şi curăţenie în oraş. Nu ştiu cum e cu ordinea în Primărie, dar curăţenie în oraş eu văd că nu faceţi!", a zis Cioară, cu tupeu.

Judecată cu "căcat"

Dacă primarul a plecat dezamăgit, în schimb managerul Maternităţii s-a îndârjit şi mai tare. "Şi la prima audiere, şi la a doua, am atenţionat Comisia că îşi încălca propriul Regulament, fiindcă nu mi-a pus la dispoziţie sesizarea, deci habar nu aveam ce îmi imputa", spune Grebenişan. Cioară i-a răspuns întâi că nu i-o poate da fiindcă semnatarii vor să rămână anonimi, iar apoi pentru că nu a avut hârtie pentru copiator! "Am primit un exemplar abia în aprilie, după ce am declarat că nu voi mai răspunde decât în scris şi numai după ce voi afla, tot în scris, de ce eram acuzat", povesteşte Grebenişan.

Cel mai grav e, însă, că deşi managerul i-a informat că unele semnături pe reclamaţie fuseseră obţinute de Doru Crăiuţ prin şantaj, membrii Comisiei nici n-au vrut să ia în considerare detaliul ce trece dincolo de sfera "academismului", în cea a penalului. "Pur şi simplu parcă n-au auzit", a constatat Grebenişan.

Puse şi la dispoziţia BIHOREANULUI, dovezile confirmă că cel puţin doi medici au iscălit sub presiune, iar alţi patru au făcut-o din obedienţă, după ce în trecut mai pătimiseră din cauza lui Crăiuţ şi s-au învăţat minte. "În spital domnul profesor a dictat 15 ani şi, dacă nu facem ce ne cere, este rău. Patru colegi au mai greşit şi au fost trimişi în concedii fără salariu. Recunosc, am semnat de frică. Mă simt ca un căcat, ca să mă exprim academic!", a recunoscut unul din semnatarii reclamaţiei.

Bătaie pe posturi

În ce priveşte acuzaţiile, Grebenişan afirmă că autorii au "umflat" fapte mărunte (precum "confiscarea imprimantei", pe care a folosit-o temporar deoarece faxul spitalului se defectase), iar faptele cu adevărat grave le-au prezentat mincinos. În realitate, spune el, "sorboneii" au fost speriaţi că-şi pot pierde posturile, după ce astă-iarnă patru cadre universitare din opt, care nu aveau integrare clinică, nu au mai primit dreptul să desfăşoare activităţi medicale cu pacienţii, ci doar activităţi didactice cu studenţii.

"În 1990 erau 18 medici şi 5.500 de naşteri, acum avem 4.000 de naşteri şi 41 de medici. Pentru că nu sunt bani şi trebuie redus numărul, mi-au imputat că atunci când am luat decizia nu am avut criterii de selecţie şi că i-am dat afară pe cei patru fiindcă erau apropiaţi de fosta conducere. Nu-i adevărat. Am folosit un criteriu obiectiv de evaluare, aşa-numitul DRG (n.r. - Diagnosis Related Group), pe care îl avem de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, calculat în funcţie de numărul de pacienţi al fiecărui medic, de indicele de complexitate a cazurilor rezolvate şi de sumele plătite de CAS pentru fiecare pacient", explică Grebenişan. Astfel, conducerea Maternităţii a întocmit un clasament ce-a scos la iveală că sunt doctori care nu-şi merită nici salariile, codaşi fiind taman universitari ca Bodog, Crăiuţ, Pop Tiberiu şi Monica Vereş, care atrag lunar de la CAS sub 1.800 lei fiecare.

Contestaţie în justiţie

Chiar dacă între timp, la începutul acestei luni, Maternitatea a fost comasată cu Spitalul Judeţean, astfel încât pare că războiul şi-a pierdut miza, Grebenişan afirmă că va contesta sancţiunea şi, mai mult, că pe rectorul Cornel Antal îl va da în judecată personal, imediat ce pedeapsa îi va fi comunicată. "Nu pot ignora că el a instrumentat cazul şi că s-a implicat fiindcă are un interes personal, prin soţie", spune Grebenişan.

De altfel, acesta are şi alt motive să se simtă hărţuit: de când a fost numit manager, rectorul i-a verificat prezenţa la toate cursurile de la facultate, asta în timp ce Antal recunoştea public că pe universitarii parlamentari precum Petru Filip, Ioan Mang şi Sonia Drăghici nu i-a controlat niciodată dacă vin la ore.

Inclusiv în răspunsul scris către Comisie, Grebenişan a acuzat "conflictul de interese în care se găseşte rectorul Universităţii, prin imixtiunea în activitatea subsemnatului ca manager, prin imixtiunea Comisiei de Etică, prin favorizarea excesivă a soţiei şi a colegilor acesteia, inclusiv prin trafic de influenţă, cu scopul de a mă denigra, intimida şi hărţui".

Care pe care

Contactat de BIHOREANUL, rectorul afirmă că nu-i pasă de un eventual proces penal, deoarece membrii Comisiei de Etică nu-i sunt subordonaţi. "Să mă dea în judecată, e dreptul lui", spune rectorul, fără a se răbda totuşi să adauge că Grebenişan ar fi "dus cu capul": "Ăla e manager de spital, care stă dimineaţa să vadă la ce oră vin medicii?!".

În ce-l priveşte, întrebat ce efecte are sancţiunea împotriva lui Grebenişan, şeful Comisiei susţine că acesta "nu va mai putea beneficia de gradaţii de merit la salariu şi nu va mai putea să se încrie la concursuri". Cât timp, Cioară mărturiseşte, pur şi simplu, că nu ştie. "Regulamentul nu prevede o durată anume pentru consecinţele sancţiunii", spune el, admiţând că dacă, de pildă, conferenţiarul va dori să candideze anul viitor la funcţia de rector, "s-ar putea să nu poată!".

Primarul schimbă foaia

Coincidenţă sau nu, sancţiunea aplicată lui Grebenişan a fost anunţată abia după oficializarea comasării Maternităţii în cadrul Spitalului Judeţean. De atunci, în ambele unităţi e întreţinut zvonul că Primăria ar fi fost învinsă în confruntarea cu Universitatea. Ca atare, viitorul manager al "mega-spitalului" ar urma să fie Florian Bodog (foto), susţinut de PSD, fost director al Judeţeanului între 2009-2010, fratele ginecologului Alin Bodog (protejatul Lianei Antal), şi nu în ultimul rând prodecan al Facultăţii de Medicină.

Ce-i drept, însă, şi în cealaltă tabără se spune că primarul ar pregăti o numire-bombă la comanda Judeţeanului, şi anume a aceluiaşi Grebenişan. Motivul? Tocmai pentru a demonstra că nu cedează presiunii, că nu-şi abandonează oamenii şi, mai ales, că nu-şi schimbă politica privind spitalele. Întrebat de BIHOREANUL, Bolojan refuză categoric şi să confirme, şi să infirme oricare dintre ipoteze. "Pot declara doar că voi face o numire decentă, că va fi o persoană care să continue restructurarea spitalelor. O voi anunţa zilele acestea", spune sec primarul.

Ce poate arăta public Bolojan e, însă, că în mod cert relaţia cu Universitatea nu va mai fi cum a fost. Întrucât chiar luna viitoare trebuie înnoit contractul în baza căruia universitarii au dreptul să folosească spaţiile spitalelor, primarul vrea ca acesta să conţină obligaţii clare pentru medicii cu titluri universitare. "Am trimis deja o adresă Facultăţii de Medicină şi Universităţii pentru renegocierea unor clauze care din punctul nostru de vedere nu au fost respectate. Vrem ca de acum să ni se comunice numele cadrelor şi studenţilor care fac practică, orarul şi numele cadrelor care coordonează grupele de studii", spune primarul, anunţând pe ocolite că nu va tolera nicio abatere de la program, ceea ce poate fi o pierdere uriaşă pentru "sorboneii" obişnuiţi să vină la muncă pe ora 8 şi să plece la 12 pentru a face şi mai mulţi bani la cabinetele private.

La aşa intenţii, oare chiar au "sorboneii" motive să se bucure de izbândă ori să creadă că şef peste spitale va fi unul de-al lor?...

ETICĂ PE ALESE
Măsuri diferite

În timp ce Gavril Grebenişan a fost pus la punct de către Comisia de Etică pentru fapte ce nu ţin de Universitate, ci de Maternitate, aceeaşi comisie a evitat cu obstinaţie să se pronunţe asupra cazurilor în care imaginea şi prestigiul instituţiei au fost lezate din interiorul instituţiei de învăţământ. BIHOREANUL a furnizat în ultimii ani zeci de asemenea exemple, pe care, însă, de fiecare dată Comisia de Etică le-a ignorat din simplul motiv că încălcările Codului Etic erau făcute chiar de conducerea "sorboneilor".

Moraliştii "academici" nu au luat niciodată poziţie, de exemplu, faţă de umflarea cifrelor de şcolarizare de către fosta conducere, în frunte cu "Unchiul" Teodor Maghiar (deja condamnat în primă instanţă la 7 ani de închisoare) ori faţă de folosirea resurselor Universităţii în interese personale (baza didactică a Facultăţii de Mediu din Sântimbreu fiind transformată în teren de braconaj, iar cea din Sânmartin în parcare pentru TIR-urile firmei de transporturi a fostului rector Doru Maghiar).

De asemenea, Comisia de Etică nu s-a pronunţat niciodată în legătură cu angajările fără concursuri pe diverse posturi (în epoca Maghiar au ajuns pe posturi călduţe la Centrul de Geotermalism absolvenţi de Litere, Muzică şi chiar Filozofie, iar în epoca Antal a devenit preparator Monica Hercuţ, fostă directoare financiar-contabilă la Maternitate, prietenă a Lianei Antal). În fine, Comisia nu a analizat niciodată transformarea instituţiei în fabrică de diplome şi de doctorate obţinute prin plagiat sau pe pile.

De altfel, până şi rapoartele anuale ale Comisiei de Etică relevă că aceasta a şomat, încât în 2010 singura activitate a acesteia a fost înlocuirea unor membri, găsiţi vinovaţi de... inactivitate.