Primarul Ilie Bolojan: "A nu folosi banii europeni este o crimă administrativă"

În primul interviu după câştigarea celui de-al treilea mandat, primarul Oradiei dezvăluie ce motivaţie specială a avut să şi-l asume, cu "bătaie" specială către data de 12 aprilie 2019, când se vor împlini 100 de ani de administrare românească a oraşului.

Dincolo de "ambiţiile patriotice", BIHOREANUL a aflat şi ce gândeşte Ilie Bolojan despre lucrările pe fonduri europene şi îndatorarea oraşului, despre salariile încă modeste ale orădenilor, dezvoltarea turismului, animarea oraşului şi relaţia sa cu artiştii care ar putea contribui la acest lucru, despre circulaţia rutieră, dar şi raporturile cu minoritatea maghiară şi cu UDMR, despre parteneriatul cu Universitatea şi fuziunea spitalelor... Practic, despre tot ce mişcă sau ar trebui să prindă viteză în oraş, pentru ca orădenii să simtă confortul şi bunăstarea promise.

- Susţineaţi că două mandate sunt suficiente pentru un primar. Ce v-a făcut să candidaţi la al treilea?

- Am spus că două mandate sunt suficiente ca să demonstrezi ceva, ceea ce nu înseamnă că al treilea poate fi un mandat de trândăvie. Un motiv a fost politic: în sondaje aveam o cotă de încredere mai mare decât a partidului şi estimarea era că prin candidatura la Primărie generam cele mai multe voturi atât pentru Consiliul Municipal, cât şi pentru Consiliul Judeţean, ca urmare a existat o insistenţă a colegilor să candidez. Pe de altă parte, a fost o chestiune legată de acest oraş, de care, chiar dacă întâmplarea a făcut să nu mă nasc aici, sunt legat organic. Când aproape toate orele tale din ultimii 12 ani sunt legate de efortul pentru o comunitate, ceva te leagă de acea comunitate. În fine, ştiam că dacă nu candidez votul s-ar fi pulverizat, în Consiliu n-ar mai fi existat o majoritate aptă să adopte proiecte curajoase, totdeauna contestate la început.

- Practic, abia acum, după concedii, începeţi al treilea mandat. Unde aţi fost, cu cine şi cu ce idei v-aţi întors? Care vor fi priorităţile mandatului?

- Eu în general încerc să am concedii active, dar asta nu e un subiect public. Colegul meu de la Timişoara (n.r. - primarul Nicolae Robu) pune poze din concedii pe Facebook. Eu încerc să fac o separaţie între activitatea publică şi viaţa privată. Dar vă pot spune că, indiferent unde merg, încerc să identific ce au făcut alţii mai bine decât noi şi apoi încerc să preiau bunele practici de la alţii, pentru că totdeauna cineva face ceva mai bine sau mai repede decât tine.

În ce priveşte priorităţile, vor fi exact cele propuse în programul electoral la care am lucrat împreună cu Mircea Mălan, nişte priorităţi date de ştiinţa conducerii oraşelor şi regiunilor, care îţi arată ce ai de făcut să le dezvolţi. (Aduce de pe birou cărţi) Uitaţi-vă: "Geografia locurilor de muncă", despre cum se mişcă locurile de muncă în lume, unde şi de ce sunt plătite mai bine, "Tratat de gestionare a parcărilor - costul ridicat al parcărilor gratuite", "Transportul urban şi zonele pietonale"... Noi nu avem pretenţia că reinventăm apa caldă, ci să aplicăm reguli de administrare ca la carte. Sigur, nu toate proiectele ne ies perfect, dar dacă din 10 ai finalizat 8 cu succes înseamnă că laşi ceva în urma ta. Miza mea e să las Oradea într-o stare mult mai bună decât cea în care am găsit-o.

Nu toate generaţiile au şansa să trăiască momente speciale. Pentru mine e esenţial ca pe 19 aprilie 2019, când Oradea va împlini 100 de ani de administraţie românească, să demonstrăm că suntem şi noi buni administratori ai oraşului, pentru toţi locuitorii lui, indiferent de etnie. Şi aceasta a fost una dintre motivaţiile noii candidaturi. Nu întotdeauna eşti primar la centenarul unui mare eveniment ca acesta, iar pentru mine este o onoare.

"Oradea primeşte credite la cele mai mici dobânzi"

- Oradea e între oraşele care au atras cele mai multe fonduri UE, dar destui sunt nemulţumiţi de felul în care sunt executate lucrările. La Piaţa Unirii şi la Ciuperca se desprind dale, la Aquaparc izolaţia băii turceşti a cedat...

- Asemenea probleme sunt inerente în condiţiile din România. Pe de o parte, calitatea proiectării lasă de dorit. Din păcate, nu avem proiectanţi de top, avem oameni talentaţi care încearcă să-şi facă datoria, dar nu maeştri. În al doilea rând, calitatea execuţiei lasă de dorit, pentru că atât timp cât criteriul de atribuire a lucrărilor este preţul cel mai mic, e greu de crezut că vei cumpăra un Mercedes la preţ de Logan. Inevitabil, deci, trebuie să ţintim îmbunătăţirea calităţii şi la proiectare, şi la execuţie. Dar reţineţi că unde sunt probleme se fac reparaţii în garanţie, din sumele reţinute firmelor!

- În final, câţi bani europeni au ajuns efectiv în Oradea şi care e gradul de îndatorare? Unii zic că ar fi vorba de mult mai puţin decât cele 250 milioane euro declarate public...

- Nu e vorba de 250 milioane euro declarate public. E o sumă încă fluidă, se ridică la aproximativ 200 milioane euro. Se va şti exact peste o jumătate de an - un an când se vor termina procesele pentru corecţiile contestate. Cert e că Oradea a atras cel puţin 160 milioane euro din fondurile UE, la care a trebuit să adauge cofinanţare de 40 milioane euro. La 8 lei din fonduri europene a trebuit să adăugăm 2 lei din banii noştri, ceea ce e foarte bine, pentru că nu te poţi dezvolta numai din bugetul local sau din credite. Eu zic că a nu folosi banii europeni, cu care să recuperăm decalajele, chiar punând şi o contribuţie proprie, este chiar o crimă - administrativă, desigur.

În ce priveşte gradul de îndatorare, e în jur de 19%, un nivel normal. A fost o creştere provizorie anul trecut, pentru că se decontau banii folosiţi până la 31 decembrie. Noi nu aveam toţi banii necesari, am luat un credit-punte şi, pe măsură ce s-au decontat proiectele europene, am stins creditul. Nu există nicio problemă cu îndatorarea oraşului, dimpotrivă. Fac parte din Comisia de Credite de pe lângă Ministerul Finanţelor, ca reprezentant al Asociaţiei Municipiilor, şi văd cu ce dobânzi iau credite localităţile din România. Oradea le primeşte la cele mai mici dobânzi, ceea ce nu s-ar întâmpla fără o situaţie financiară solidă. Pentru credibilitatea aceasta le mulţumesc colegilor de la Direcţia Economică.

- Cum stă oraşul cu banii? În ce măsură suntem dependenţi de fondurile europene?

- Nicăieri în lume un oraş nu are destui bani pentru investiţii. Comparativ cu oraşele din România, Oradea funcţionează foarte bine din punct de vedere financiar. În ce priveşte dependenţa de fondurile europene, dacă vrem, ca ţară, să păstrăm ritmul de creştere a PIB-ului la 6% pe an, e clar că avem nevoie de ele. Dacă nu le avem, coborâm.

"Muncă mai multă pentru bani mai mulţi"

- Ce poate aduce o mărire a salariilor orădenilor? Investiţiile din parcurile industriale n-o prea fac...

- Fals! E o legendă urbană, o prostie totală, vehiculată numai de cei care nu vor să cunoască realitatea cifrelor. Vă recomand să cereţi de la ITM nivelul de salarizare în firmele din Parcul Industrial şi vă convingeţi. Soluţia creşterii salariilor depinde de câţiva factori. Unul ţine de creşterea investiţiilor şi înmulţirea locurilor de muncă: mai multe locuri de muncă înseamnă salarii mai mari, fiindcă angajatorii concurează pentru forţa de muncă. A doua chestiune e schimbarea economiei locale: una e să ai fabrici de încălţăminte, unde sunt salariile mai mici, şi alta să ai automotive şi IT, unde calificarea se plăteşte. O a treia componentă e creşterea productivităţii, de aceea am şi propus modificarea Codului Muncii aşa încât cei care vor să lucreze mai mult să poată fi plătiţi mai mult. Uitaţi-vă la compatrioţii noştri care au plecat în Occident, niciunul nu lucrează doar 8 ore pe zi. Sunt sigur că şi în ţară ar dori mulţi să lucreze mai mult pentru bani mai mulţi. Aşa cresc salariile, nu cu teorii de genul "votaţi-ne, ca să lucraţi mai puţin şi să câştigaţi mult". Asta e o minciună!

- În campanie, orădenii vi s-au plâns de poluarea Nutripork, de problema recirculării apei calde şi de cea a locurilor de parcare. Ce soluţii aveţi?

- Lucrăm pentru rezolvarea acestor probleme. Partea de poluare a aerului de către CET a fost rezolvată, pe partea de miros am făcut tot ce ţinea de Primărie, facem demersuri şi la Ministerul Mediului, iar anul viitor, când expiră autorizaţia de mediu, dacă nimeni nu face nimic până atunci, vom face noi tot ce ne stă în putinţă pentru ca noua autorizaţie să se dea numai în condiţii care nu afectează oraşul. În ce priveşte recircularea apei calde, unde sistemele au fost distruse ani de zile, şi locurile de parcare, lucrăm zi de zi la soluţionarea problemelor. Ştim, sunt deranjante pentru oameni, dar lucrăm combinat: pe proiecte de mare infrastructură ca să avem conectivitate, pe proiecte economice ca să avem locuri de muncă, pe proiecte de calitate a vieţii ca să avem un anumit tip de oameni ş.a.m.d. Nu poţi lucra doar pentru rezolvarea problemelor zilei, pentru că le-am neglija pe celelalte. Eu recunosc, am adoptat o politică a dezvoltării cu prioritate, pentru că dacă te dezvolţi rezolvi şi problemele de zi cu zi, dar dacă nu ai dezvoltare nu ai cu ce să le rezolvi.

- De ce nu se mişcă nimic la parcarea din Piaţa Independenţei, iar locurile de parcare în centru se împuţinează drastic?

- Se lucrează, chiar dacă au fost probleme şi la proiectare, şi la execuţie. Proiectul are patru parteneri cu viziuni diferite - Primăria, Digi, proiectantul şi constructorul - ceea ce a făcut ca lucrările să treneze. În plus, nu e o lucrare simplă, este o parcare la 8 metri sub nivelul albiei, dar se va termina la finele anului următor.

- O problemă eternă: neîncadarea constructorilor în termene şi lipsa sancţiunilor din partea Primăriei!

- Primăria penalizează constructorii. Dar dacă, de exemplu, proiectantul reabilitării podului nu dă constructorului toate detaliile, nu poţi sancţiona constructorul. O parte din vină am avut-o şi noi. Ca regulă, dacă nu te tragi de şireturi cu constructorii, ei încearcă să-şi facă treaba, dar e foarte greu să termini proiectele 100% la timp, pe toate. Unele se termină la timp, altele mai devreme, altele cu întârziere. Dar se văd doar întârzierile, nu s-a plâns nimeni că traficul în dreptul Pieţei Rogerius s-a reluat mai devreme. Deci problema e ca lucrările să se termine într-un interval rezonabil, la o calitate bună şi să nu depăşească preţul din contract. La Pasajul Vulturul Negru, de pildă, a trebuit să refacem proiectul. La Botoşani, Primăria a decopertat teatrul, ceea ce a găsit acolo sigur că nu corespundea cu proiectul şi ar fi trebuit să mai cheltuie încă 700.000 euro în plus, dar cum n-a semnat nimeni, stau cu acoperişul desfăcut de trei ani. Noi n-am făcut din astea. Ne-am certat cu constructorii, ne-am împăcat, am căutat soluţii şi n-am rămas cu proiectele în aer. Ne-am asumat răspunderi.

"N-o să mă vedeţi des la Teatru"

- Cum putem fi un oraş turistic primitor dacă nici cele mai banale indicatoare - instrucţiuni de parcare, rutiere, prezentări de obiective - nu sunt şi în limbi străine?

- Toate inscripţiile pe monumente şi ghidurile turistice sunt şi în maghiară, şi în engleză. Pe stradă nu veţi găsi nicăieri în lume indicatoare în 5-7 limbi. Turismul e o activitate care poate susţine dezvoltarea şi creşte calitatea vieţii, nu spectaculos, dar constant. Noi facem un centru de oraş distinctiv european, cu clădiri reabilitate, cu spaţiu generos, o curăţenie exemplară şi o zonă cu restaurante şi magazine, dar nu gen London Second Hand, ci la un nivel care să fie atrăgător. În al doilea rând, gândim evenimente care să pună în valoare spaţiile. Aici sunt lucruri care depind numai de noi şi nu le facem, şi lucruri pe care trebuie să le facem suplimentar. Avem sute de artişti la Filarmonică, la Ansamblul Crişana, la Teatru, care ar putea genera în fiecare weekend evenimente în spaţii deschise, ceea ce nu numai că ar face oraşul mai atractiv, dar le-ar şi evidenţia acestor artişti valoarea. La Miskolc am văzut un artist de la Filarmonica locală, cu un pian pe roţi, cu motor electric, se plimba pe pietonală cântând. Unde îl ascultau oamenii se oprea şi cânta, unde nu, mergea mai departe. Nu lua bani, atenţie, era un artist în timpul serviciului! La un colţ de stradă erau suflători tot de la Filarmonică, în alt loc o artistă de la Teatrul de Copii făcea un spectacol cu păpuşi. La noi mă întreb de ce nu se poate. Răspunsul e că nu i-a "deranjat" nimeni. În programul nostru electoral aveam o linie comună cu Mircea Mălan, dar cât timp nu există o politică în comun cu CJ în acest sens cei mai mulţi artişti vor rămâne între zidurile lor.

- Nici dvs. nu prea sunteţi văzut între artişti...

- Ştiu că unii s-au supărat că nu am dat curs diverselor invitaţii sau nu le-am dat altceva. Recunosc, am o problemă cu timpul. Am zeci de invitaţii zilnic, dar cine ar mai urmări proiectele şi ar merge la Bucureşti să le susţină? Ştiu că absenţa la evenimente culturale dă prost pentru imaginea mea de "intelectual", dar prefer să aloc cea mai mare parte a energiei pentru muncă. N-o să mă vedeţi des la Teatru, dar nu pentru că aş avea ceva cu actorii, dimpotrivă, ştiu că sunt buni, dar ştiu că prin munca mea contribui mai mult la crearea unor condiţii şi pentru ei decât prin prezenţa în loja centrală a Teatrului.

"Circulaţia în centru este un provizorat"

- Sunteţi mulţumit de circulaţia în centru? Ambuteiaje, lipsa unor semafoare, sensuri unice ilogice...

- Circulaţia este un provizorat, în doi-trei ani o vom aşeza. Nu are nimeni soluţii magice peste noapte. Nu poţi avea o circulaţie fluentă dacă nu ai legate arterele. Nu poţi doar să pui semafoare ori să faci un centru de management al traficului, înainte trebuie să ai suficiente benzi, noduri de legătură, intersecţii, poduri. Abia la sfârşit faci reglajele fine. Amintiţi-vă că s-au cumpărat tramvaie Siemens şi nu aveam linii pentru ele, vatmanul trebuia să schimbe macazul cu ranga. Vom avea un centru de management al traficului, dar prin 2020. Va mai dura un an sau doi să se termine reabilitarea termoficării, până atunci va mai fi deranj. O altă problemă e staţionarea pe carosabil, vrem s-o rezolvăm ca la Zurich, desfiinţând atâtea parcări pe carosabil câte facem în subteran şi suprateran. Nu vom încuraja creşterea numărului de parcări, pentru că ele sunt un magnet care atrage maşinile.

- Vă gândiţi la încă un referendum pentru unirea cu Sînmartinul? E o rană deschisă...

- Nu-i vorba că e rană deschisă, dar este o oportunitate ratată care în timp se va dovedi împotriva orădenilor şi a locuitorilor din Sînmartin. O masă mare favorizează dezvoltarea, punerea în comun a resurselor ar fi impulsionat dezvoltarea comună. În iunie s-a considerat că nu se putea referendum simultan cu alegerile fiindcă nu s-a putut demonstra urgenţa, dar dacă acest lucru nu va fi permis printr-o lege clară e greu de crezut că orice referendum, pe orice temă, ar putea fi validat, fiindcă doar la alegeri participă suficient de mulţi cetăţeni. E un lucru dovedit în toate democraţiile, nu o chestiune specifică pentru Oradea.

"Prosperitatea nu se distribuie pe naţionalităţi"

- Ce schimbări de persoane vizaţi în Primărie?

- Nu există modificări spectaculoase, există doar o abordare exclusiv managerială. Până acum, fiind o coaliţie în Consiliu, exista şi o abordare politică. Cine-şi face treaba rămâne pe poziţie.

- Aţi făcut un apel la bihorenii din diaspora să revină şi să investească acasă. Ce le poate oferi oraşul acestor oameni care se tem de o legislaţie schimbătoare, de birocraţie şi corupţie?

- Cei cu care m-am întâlnit în vară nici nu mă ştiau, dar am primit felicitări din partea lor. E normal, într-un fel ţi se pare oraşul când stai doar aici zi de zi, şi în alt fel când vii o dată la 2 ani. Oradea, aşa cum e acum, le-a oferit speranţa că se poate şi altfel, mai bine. Dacă le-am putea da şi o altă legislaţie, unii s-ar întoarce.

- În campanie vi s-a reproşat că nu aveţi mesaje pentru maghiari. Apropo de revenirea orădenilor, aţi vorbit doar de români, deşi sunt plecaţi şi maghiari, şi evrei.

- Nu e adevărat. Am vorbit, e drept că în româneşte, despre toţi orădenii, indiferent de etnie. Teoria asta etnicistă, de altfel, mi se pare falsă. Interesul meu e să avem un oraş prosper, iar prosperitatea nu se distribuie pe naţionalităţi. Ori prosperăm cu toţii, ori stagnăm cu toţii. E o axiomă. Pentru o societate prosperă, prima condiţie e pacea socială. Prin urmare, din partea echipei mele nu există nicio acţiune şi nici măcar o intenţie de a separa orădenii pe etnii. Din păcate, există politicieni care propagă teze false pentru voturi, dar aceste lucruri nu mai ţin la orădeni. Cetăţenii sunt interesaţi dacă strada lor e asfaltată sau nu, dacă au locuri de muncă ş.a.m.d. Faptul că am fost votat cu peste 70% arată clar că o parte din voturi a venit şi de la comunitatea maghiară, pe care am respectat-o totdeauna.

"Nu e totuna ce fel de guvern va fi"

- Aţi propus un parteneriat cu Universitatea, "investiţii contra reforme". Se va face? Nu sunteţi dezamăgit de imaginea universitarilor orădeni?

- Nu există oraş prosper fără o universitate solidă, prin urmare un primar normal vrea acest parteneriat. Dar trebuie şi să ai cu cine să cooperezi. În aceşti ani universitatea noastră parcă a avut ghinion, sigur, trebuie să vezi dacă acest ghinion nu depinde şi de tine, dacă te urmăreşte aşa mult... Cert e că după alegeri vom avea un guvern stabil, un ministru la Educaţie cu care se poate discuta pe 4 ani, şi trebuie să găsim o formulă prin care Ministerul, Primăria şi Universitatea să convină un plan de investiţii.

- Dacă vă va fi un guvern favorabil.

- Sigur, nu e totuna ce guvern va fi, pentru că într-un fel lucrezi cu oameni care au aceeaşi gândire ca tine şi intenţii bune, şi altfel cu un guvern setat pe prostii. Pentru noi, evident, există un interes major să fie un guvern de dreapta, fiindcă, orice s-ar spune, nu există niciun proiect făcut de vreun guvern PSD pentru Oradea şi Bihor! E o realitate, din păcate. Cu guvernul actual am avut relaţii civilizate, ceea ce e important pentru multe proiecte ale judeţului şi municipiului. De exemplu, al sălii de sport: acum adresele Primăriei ajung la ministere şi sper ca până la finele anului să avem o Hotărâre de Guvern prin care construirea ei să devină ireversibilă.

- Un alt mare proiect vizează unificarea spitalelor. Ce presupune el, concret?

- E un proiect care ar avea şi nişte avantaje, dar şi un risc. Avantajele sunt clare, o infrastructură folosită în comun ar reduce mult costurile şi ar oferi nişte rezultate sigure, anumite secţii comune ar permite medicilor să opereze mai mult, cheltuielile de personal  auxiliar ar fi diminuate, fondurile de la Minister ar fi mai mari pentru că un spital mare primeşte mai mulţi bani. Dar în mod clar există şi riscul oricărui colos, cel de management, deci e important să ai nu unul sau doi oameni bine pregătiţi, ci echipe. Trebuie să ne gândim bine când luăm decizia, care ar fi ultima etapă în reorganizarea sistemului medical local.

- Dintre cei doi viceprimari, Mircea Mălan şi Florin Birta, care vă e mai apropiat, pe care vă bazaţi mai mult? Pe care l-aţi vedea candidat în 2020?

- Dl Mălan în mod clar are o experienţă mai mare, dl Birta vine cu o energie de om mai tânăr care vrea să demonstreze ceva. În momentul de faţă, Primăria are o echipă puternică de manageri - Lucian Popa, Eugenia Borbei, Eduard Florea, Mircea Ghitea - care au dovedit că pot duce proiecte dificile, şi aceasta e forţa Primăriei: o echipă. Deci, putem fi prieteni sau nu, dar scopul e să dai randament maxim. Dacă nu, ai probleme. În ce priveşte profilul celui care ar veni după mine, sunt adeptul unei formule de competiţie, nu de preferinţe personale. Prin urmare, din echipa noastră cineva va prelua ştafeta pe acest criteriu al performanţei. Abordarea pe prietenie e exclusă!

"Nu putem fi înfrăţiţi cu Debreţinul şi duşmani cu Clujul"

- Ce poziţie aveţi faţă de campania UDMR contra demolării unui front stradal pe Avram Iancu?

- Trebuie să se diferenţieze cumva partidele, evident că este o campanie din asta că, vezi Doamne, Oradea noastră se rade. Eu vă pot spune raţiunea pentru care am prevăzut posibilitatea - nu obligativitatea - lărgirii străzii: o axă mare de circulaţie este spre Universitate, iar dacă se face şi Muzeul, sigur că va creşte traficul în zonă. Doi: zona, orice s-ar spune, nu are absolut nicio valoare arhitecturală. A spune acum că nu demolezi nimic, după ce ai votat planurile urbanistice, este profund necinstit. O ipocrizie de 2 lei, cum a fost şi a celor care au votat pentru organizarea referendumului şi apoi s-au opus fiindcă n-au mai fost la guvernarea locală. Dar e dreptul lor.

- Tot UDMR vă cere să vă aliaţi împotriva proiectului de reclasificare a localităţilor, susţinând că "retrogradează" Oradea. Ce puteţi face ca oraşul să nu sufere în competiţia cu Clujul?

- Să-l dezvoltăm. Dar trebuie să înţelegem şi altele: de pildă, eu nu pot accepta că suntem înfrăţiţi cu Debreţinul şi duşmani cu Clujul, Timişoara, Aradul! Nu e cinstit. Noi suntem în competiţie cu toate oraşele din regiune, dar o competiţie care ne poate face şi parteneri. În Occident zonele de dezvoltare nu sunt cele cu 500.000 locuitori, ci cu 2 milioane. Noi trebuie să colaborăm pentru a ne dezvolta aici, toată zona de vest a ţării. Dacă Oradea va prospera, va prospera pentru toţi orădenii. Acum vreo 3 ani s-a semnat nu ştiu ce declaraţie împotriva Clujului, eu n-am semnat-o. Nu acesta e rolul meu de primar, ci să fac ce trebuie pentru acest oraş. Nu spectacol şi conferinţe de presă în care să-mi tai venele de grijă. Sunt chestii slabe, care nu mai prind într-o formă decisivă.

"UDMR nu mai poate veni cu teoria cuvântului respectat"

- PNL a câştigat detaşat alegerile locale, dar a pierdut şefia Consiliului Judeţean. Unde aţi greşit? V-a minţit UDMR?

- Am greşit că n-am scos 18 consilieri judeţeni, asta a fost problema nr. 1. Discutăm acum cu un grup din UDMR care a influenţat decizia în favoarea PSD. Un lucru e clar: una dintre teoriile celor care au fost în trecut la conducerea UDMR a fost cea a cuvântului dat şi respectat. Acum nu mai pot veni cu ea.

- Păi, ei au spus că dvs aţi fost primul care şi-a încălcat cuvântul în 2012!

- Nu, nu, nu. În 2012 dl Cseke, pe care eu l-am promovat la Guvern şi care a fost şi un bun ministru al Sănătăţii, a recitat o poezie care i-a fost livrată, şi anume că toţi primarii de până acum, români, nu au avut viziune, şi doar noi, candidatul minoritar, avem viziune. În traducere liberă înseamnă că românii sunt proşti şi doar noi, ceilalţi, suntem deştepţi. Eu nu sunt de acord să înjuri pe cineva de mamă doar pentru că s-a născut român sau ungur, e o chestiune primitivă. Le-am atras atenţia că e un discurs jignitor şi i-am avertizat că dacă vor continua vom face singuri majoritatea şi nu vor mai avea viceprimar. Pentru că mulţi ani au avut viceprimar şi nu s-au remarcat cu nimic peste românii cu care au fost asociaţi; ceea ce, păstrând logica lor, înseamnă că nu au fost chiar aşa deştepţi cum s-au pretins. Sau, dacă au fost, înseamnă că au stat lângă nişte proşti pentru alte foloase. Cum nu au renunţat la discursul jignitor, le-am aplicat ce doreau: să nu meargă cu nişte proşti la câştig! Dar i-am avertizat de câteva ori înainte. Şi nu ştiţi ce presiuni au fost după alegeri, să punem totuşi un viceprimar de la UDMR. PSD voia să renunţe la postul care îi era rezervat pentru a pune de la UDMR pe cineva. Eu am spus categoric că liberalii nu vor vota aşa ceva şi nu s-a mai încercat manevra.

Atenţie, ţin neapărat să spun că asta nu are nicio legătură cu comunitatea maghiară, faţă de care am un respect deosebit pentru ceea ce a făcut pentru acest oraş. Iar eu, ca primar, îi tratez pe toţi orădenii la fel, indiferent nu numai de etnie, ci şi de confesiune, de profesie.

- În aceste condiţii, mai puteţi colabora cu UDMR, mai puteţi avea încredere?

- În politică eşti obligat uneori să colaborezi şi cu cei în care nu mai ai încredere, dar devii foarte atent să nu te trezeşti cu un scaun în cap!

- Relaţiile între Primărie şi CJ sunt la cel mai jos nivel după ce PNL a trântit la judeţ proiecte ale UDMR-PSD-ALDE, iar aliaţii, proiecte ale dvs la municipiu. Mai e posibilă o colaborare instituţională?

- Primăria şi CJ trebuie să colaboreze, aceasta e abordarea pe care o susţin. Dar nu sunt de acord ca grupul PNL, cu 17 consilieri judeţeni şi jumătate dintre primarii din judeţ, să fie considerat o anexă a unor oameni care nu au legitimitatea să ducă proiecte mari în spate. Prin urmare, noi n-o să le votăm proiectele. Câtă vreme au 10 kilometri de asfalt de împărţit şi se împart doar în comunele cu primari UDMR şi PSD, nu avem cum. E o problemă de respect. Sigur, la proiecte majore, discutăm şi votăm.

"Este o onoare să fiu primar la un centenar"

- Ca secretar general al PNL aţi fost unul dintre liderii care au selectat candidaţii pentru alegerile locale. Aţi avut mână bună sau nu? Aţi contribuit la eşecul din Capitală?

- Am selectat candidaţi în unele locuri, din ceea ce am avut la dispoziţie. Pe de o parte, nu toţi candidaţii buni sunt la PNL, pe de alta oricât de buni ar fi fost, unii tot nu atrăgeau voturile. În Capitală PNL a achitat nota de plată pentru ceea ce nu a făcut ani de zile - că dacă nu-i faci opoziţie lui Sorin Oprescu, cum vrei să te perceapă lumea diferit de PSD? - şi pentru bâlbele cu schimbarea candidaţilor. În plus, PNL are un electorat exigent, care nu merge la vot dacă nu i-ai livrat ce trebuia, spre deosebire de alte partide, cu electorat nepretenţios şi disciplinat, care votează indiferent ce trăsnăi fac preferaţii lor.

- Scorul electoral v-a propulsat preşedinte unic al PNL Bihor. Ce planuri aveţi pentru parlamentare?

- Dacă repetăm rezultatul de la locale obţinem 2 senatori şi 4 deputaţi. Pe lângă ceea ce susţine partidul la nivel naţional, PNL va avea şi un proiect pentru Bihor, iar administraţia şi parlamentarii noştri vor colabora. Asta înseamnă să facă legi bune, de exemplu pentru reabilitarea clădirilor, de care beneficiază apoi toată ţara. Sigur, ne dorim ca PNL să fie la guvernare, pentru că experienţa a demonstrat că atunci când am guvernat noi, Bihorul şi Oradea au avut numai de câştigat.

- Cine va candida? Foştii copreşedinţi Cornel Popa şi Gavrilă Ghilea vor fi pe liste?

- Cel mai probabil vor candida şi eu cred că, având în vedere experienţa pe care o au, pot oferi o contribuţie importantă şi partidului, şi judeţului.

- Publicul apreciază tehnocraţii, mai aplicaţi pe problemele reale ale societăţii decât politicienii...

- Guvernarea tehnocrată îşi arată, totuşi, limitele, în ciuda bunelor intenţii ale unor miniştri. Dacă te duci în Parlament cu nişte legi şi ieşi cu ele ferfeniţă, nu poţi avea rezultate. Deci trebuie să mergi cu o greutate a votului care te legitimează.

- Cum vă împărţiţi între îndatoririle de primar şi cele de secretar general al PNL?

- E un efort. O bună parte din viaţa mea s-a consumat pentru acest oraş, dar pe de altă parte sunt membru PNL de când am absolvit facultatea, şi acest partid mi-a oferit şansa să devin prefect. Fără ea era puţin probabil ca un mic comerciant din zona Aleşd să candideze cu succes la Primăria Oradea. Deci am o datorie faţă de PNL, îmi achit o obligaţie faţă de partidul care mi-a dat şansa de a arăta ce pot.

- Dacă PNL ajunge la guvernare, veţi accepta un post în Executiv?

- Cum am spus, în 12 aprilie 2019, la centenarul administraţiei româneşti în Oradea, voi fi primarul oraşului. Va fi o onoare să pot purta în acea zi eşarfa tricoloră de primar, dar nu ca pe un accesoriu, ci ca un om care a contribuit şi el la progresul acestui oraş. Prin urmare ar trebui să fie o situaţie cu totul ieşită din comun să plec. Eu mi-aş dori doar să fim la guvernare şi să existe un bihorean în Guvernul României, şi sunt şi alte persoane capabile să ne reprezinte.