Prădători de stat: Şeful Comcereal Bihor s-a "servit" 12 ani din rezerva naţională de grâu

Delapidare, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, neglijenţă în serviciu. Acestea sunt acuzaţiile pentru care administratorul Comcereal Bihor, Petru Ţiţ Andreescu, a fost trimis în judecată la finele anului trecut, împreună cu trei foşti subalterni care i-au fost complici: şefa Silozului Marghita, Maria Tătar, şi inginerii Kiraly Iosif şi Leonica Furtos.

Şeful Comcereal este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea că în decursul unui deceniu a furat peste 6.000 tone şi a lăsat să se distrugă alte aproape 7.000 din cele 38.000 tone de grâu rezervă de stat pe care le avea în grijă. Paguba se ridică la 14 milioane lei, adică peste 3 milioane euro, pentru recuperarea ei procurorii punând "lacăt" atât pe toate bunurile inculpaţilor, cât şi pe cele ale Comcereal Bihor.

Pe seama statului

Comcereal Bihor este fosta Întreprindere de Valorificare a Cerealelor şi Plantelor Tehnice Bihor, devenită după revoluţie Regia Autonomă Romcereal RA Bucureşti - Sucursala Bihor, iar din 1996 Comcereal SA Bihor, cu obiect de activitate "comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat", fiind acaparată de fostul director, Petru Ţiţ Andreescu, devenit acţionar principal şi administrator.

Începând din anul 2000, firma a pus "mâna" pe un contract bănos şi sigur: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) i-a încredinţat păstrarea a 38.000 tone grâu din aşa-numita rezervă de siguranţă a statului pentru protecţia populaţiei şi a economiei în caz de calamitate ori război. Stocul a fost constituit în perioada 2000-2007, Comcereal Bihor încasând lunar 150.000 lei pentru depozitare şi întreţinere în trei baze de recepţie: Marghita, Tinca şi Batăr.

Cum au gestionat contractul reprezentanţii firmei reiese acum din rechizitoriul înaintat instanţei de procurori, care descrie furtul a peste 6.000 tone de grâu din Baza Marghita şi distrugerea a peste 7.000 tone în silozurile Batăr şi Tinca. Prejudiciul e enorm: doar în cazul grâului furat, paguba calculată de funcţionari se ridică la 6,5 milioane lei, la care se adaugă contravaloarea cerealelor deteriorate, încă 5,6 milioane lei.

Furt "în mod sistematic"

Cum au dispărut aproape 250 TIR-uri cu grâu? Anchetatorii au reuşit să stabilească că cerealele fuseseră sustrase "în mod sistematic", în perioada 2000-2012, fără însă să stabilească unde au ajuns. "Grâul însuşit din siloz era transportat la diferite societăţi comerciale şi la o moară. Societăţile nu au putut fi indentificate, dat fiind faptul că vânzarea grâului delapidat nu s-a făcut în baza unor documente justificative", au explicat anchetatorii. Altfel spus, grâul furat a fost vândut la negru.

Procurorii au şi o explicaţie pentru ce s-a întâmplat. Ţiţ Andreescu a vândut la preţ bun grâul rezervă de stat, care era de calitate superioară, şi a vrut să "acopere" gaura cumpărând în locul acestuia grâu ieftin, de calitate scăzută, numai că afacerea nu i-a ieşit cum plănuise, deoarece ulterior inclusiv preţul grâului de proastă calitate crescuse. "Din tranzacţiile efectuate, inculpatul a urmărit să realizeze un profit, care însă nu a mai fost posibil din cauza fluctuaţiei imprevizibile a preţului de piaţă al grâului", explică procurorii.

Grâu pentru şoareci

Pe tot parcursul anchetei, atât administratorul Comcereal Bihor, cât şi cei trei subalterni ai săi au negat acuzaţiile, susţinând că cerealele dispărute ar fi fost, de fapt, "perisabilităţi naturale" pe care au fost obligaţi să le elimine.

Atât doar că, în timp ce Ţiţ Andreescu pretindea că cele aproape 6.000 tone de grâu dispărute s-ar fi stricat şi au trebuit aruncate de "grijuliul" administrator, alte peste 7.000 tone din silozurile Tinca şi Batăr chiar au fost lăsate să se distrugă, cu bună ştiinţă. Iar asta deşi fusese atenţionat în mai multe rânduri, atât de specialiştii ANRSPS, cât şi de propriii angajaţi, "că se impune luarea imediată de măsuri".

"Nu a făcut niciun demers pentru împrospătarea unei minime cantităţi de grâu, pentru a arăta că se depun eforturi pentru respectarea obligaţiilor contractuale asumate faţă de ANRSPS. Mai mult, inculpatul Ţiţ a încercat să ascundă efectele calitative masive - infestare cu dăunători şi conţinut mare de pulberi de cereale, cauzate de atacul dăunătorilor de depozit - prin cernerea produsului cu sită cu ochiuri mari, urmărind astfel ca aceste resturi şi pulberi să nu fie eliminate", se arată în rechizitoriu.

Şmecherie cu chirie

Ca şi cum nu ar fi fost destul, Ţiţ Andreescu a încercat "să ciupească" şi la chiria pe care statul i-o plătea pentru păstrarea cerealelor. Folosindu-se de acte false, şeful Comcereal Bihor a declarat dimensiuni mai mari, nereale, ale spaţiilor de depozitare din Baza Marghita, o şmecherie prin care în 12 ani de derulare a contractului cu Rezervele Statului firma sa a încasat în plus 1,7 milioane lei.

Conform procurorilor, mânăreala administratorului a fost făcută cu complicitatea inginerului Kiraly Iosif, care a întocmit schiţele spaţiilor de depozitare din Marghita fără nicio măsurătoare şi, pentru "a da o tentă oficială", a pus pe document o ştampilă oarecare, a unei firme administrate de fiica sa.

"Dimensiunile reale ale Silozului Marghita au putut fi stabilite cu ocazia mutării grâului, când reprezentanţii ANRSPS au constatat alte dimensiuni. În vederea stabilirii dimensiunilor reale, au fost efectuate atât demersuri la proiectant, cât şi măsurători efective în teren, stabilindu-se că dimensiunile reale sunt mai mici decât cele declarate de inculpaţi", se precizează în rechizitoriu.

Sub sechestru

În urma verificărilor declanşate după mutarea grâului, administratorul Petru Ţiţ Andreescu, şefa Bazei Marghita, Maria Tătar, şi inginerii Kiraly Iosif şi Leonica Furtos au ajuns pe mâna poliţiştilor Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice (SICE). În noiembrie 2013, Ţiţ Andreescu şi Tătar au şi fost reţinuţi pentru 24 de ore, după care au fost eliberaţi, fiind anchetaţi sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Ulterior, în timpul cercetărilor, s-au instituit măsuri asigurătorii pe toate proprietăţile inculpaţilor, dar şi ale firmei - imobile, terenuri, mobile, sume de bani în conturi - în valoare totală de 5,4 milioane lei. Restul pagubei până la 13,8 milioane lei, va rămâne cel mai probabil nerecuperată. Perisabilităţi naturale, cum ar veni...

LA PUŞCĂRIE
Hoţul în control

În timp ce hambarele Comcereal erau devastate de hoţi şi rozătoare, inspectorii Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat raportau la Bucureşti că grâul din rezerva statului era păstrat "în parametri corespunzători". Unul dintre semnatarii rapoartelor fictive a fost sălăjeanul Viorel Teglaş, expert şi gestionar al stocurilor de materiale de la Unitatea Teritorială 95 Var a ANRSPS cu sediul în Jibou (judeţul Sălaj), în prezent încarcerat pentru a ispăşi o condamnare de 10 ani şi 6 luni de închisoare, pentru fapte similare celor de care este acuzat Ţiţ. Teglaş a fost arestat şi trimis în judecată în 2013 după ce a fost prins că vânduse 372 tone de cupru din rezerva de stat, în valoare de 10,9 milioane lei, pagubă pe care instanţele de judecată i-au imputat-o integral, punându-i sub sechestru întreaga avere.