Pază de import: Administratorul brăilean al CET-ului din Oradea a dat paza societăţii pe mâna unui afacerist din… Brăila

Dacă săptămânile viitoare ar lua foc CET-ul, incendiul ar fi stins cu personal angajat în cealaltă parte a ţării.

Electrocentrale îşi angajează pompieri şi paznici tocmai din Brăila, oraşul de baştină al administratorului special Stănel Necula. "Nu puteam să exclud două firme înscrise la licitaţie doar pentru că sunt din Brăila", se scuză acesta.

Brăila x 2

Electrocentrale Oradea va fi păzită de hoţi şi de foc de o firmă cu sediul în Brăila. Întâmplător sau nu, exact oraşul din care primarul Ilie Bolojan l-a adus pe Stănel Necula să salveze CET-ul de la faliment. Serviciul de Pază şi Protecţie Vispo a câştigat licitaţia organizată în aprilie pentru externalizarea serviciilor de pază şi de intervenţie în caz de incendiu. Pe 7 mai firma a semnat contractul cu Electrocentrale, pentru un preţ de 634.000 lei pe an (cu 16% sub estimarea de 750.000 lei făcută de beneficiar şi mult sub actualele costuri ale CET).

Culmea, la licitaţia din 3 aprilie SPP Vispo a fost concurată de o altă firmă din Brăila, Diop Security, şi de asocierea a două firme aparţinând grupului Nei Bucureşti. Diop a fost descalificată pentru că a oferit numai servicii de pază, fără pompieri, iar bucureştenii au pierdut pentru că au cerut cu 51.500 lei mai mult.

"Le-am spus să nu vină"

Şef cu puteri depline peste CET, administratorul special Stănel Necula (foto), îşi declină orice responsabilitate cu privire la procedura de achiziţie. "Ideea externalizării serviciului de pază şi protecţie la foc îmi aparţine, dar atât. Nu am făcut parte din comisia de licitaţie şi din nicio etapă a procedurii de achiziţie".

Administratorul susţine că a hotărât licitarea serviciilor din motive de economie, după ce a primit oferte din piaţă cu 30% mai mici faţă de costurile actuale ale CET. "Pe lege, puteam face atribuirea directă a contractului, dar nu am vrut să apară discuţii". Mai mult, spune că le-a cerut firmelor brăilene să nu participe la licitaţie: "Mă ştiu personal cu administratorii ambelor firme. Le-am spus la telefon să nu depună oferte, pentru că anticipam ce discuţii vor apărea".

Fără orădeni

Paradoxal, dar în vreme ce nevoia de paznici a CET-ului era cunoscută la 700 kilometri, în Oradea, la doi paşi, informaţia nu a ajuns la nici una din cele peste 30 de firme de profil. "La ce bătaie este pe contracte, ar fi fost mult mai multe oferte, dar n-a ştiut nimeni de licitaţie", zice administratorul unei firme orădene.

De altfel, era şi greu să se afle. Procedura de achiziţie nu a fost anunţată nici în presa locală, nici pe site-ul Electrocentrale. "Am postat anunţul în SEAP. Pe site-ul propriu anunţăm doar achiziţiile cu o valoare mai mică decât cele pe care le urcăm în sistemul electronic", spune Călin Ungur (foto), directorul CET şi preşedintele comisiei de licitaţie.

Ungur pune absenţa firmelor bihorene pe seama faptului că, de fapt, acestea nu au pompieri. Şi, într-adevăr, reprezentanţii ISU Crişana spun că în Bihor nu există nicio firmă licenţiată să vândă servicii de acest fel. Dar - desigur, tot întâmplător - ideea de a licita cele două servicii la pachet îi aparţine tot lui Necula, care o justifică prin zvonul ce i-a ajuns la ureche, cum că din centrală s-ar fura motorină pe geamul cu gratii de la remiza pompierilor...

"Cusută cu aţă albă!"

Suspiciunile conducerii i-au enervat pe paznicii şi pompierii CET-ului. "Asta e cusută cu aţă albă! Vor să ne dea afară doar ca să aducă firma din Brăila!", acuză un paznic. Angajatul spune că furturile sunt un pretext, pentru că remiza pompierilor este supravegheată video. Oamenii sunt cu atât mai supăraţi cu cât în următoarele săptămâni pot fi şomeri. Motivul? Nici unul dintre cei 16 pompieri, şi tot atâţi paznici, nu vrea să se mute la privat.

"La CET, deşi lucrez pe salariul minim pe economie, cu sporul pentru turele de noapte, cu vechimea şi cu ceva bonuri de masă tot ajung la 1.100 lei", zice un angajat. Prin comparaţie, dacă un pompier câştiga înainte cam 8 lei pe oră, plus diferite sporuri, pe viitor va câştiga cam jumătate. "A fost deja un reprezentant al firmei să ne spună că nu ne dă mai mult de 6 lei pe oră, nu plăteşte suplimentar orele de noapte şi nu dă bonuri de masă. Abia dacă iei 600 lei pe lună", socoteşte bărbatul. Dacă îi iei şi pe ăia...

A "omorât" CET Brăila!

Conform presei brăilene, administratorul special Stănel Necula şi patronul Vispo, Tudorel Bratu (foto), s-au mai intersectat în 2013. Necula, numit de o lună director peste CET-ul din localitate, ajunsese în spital cu pusee de tensiune, încercând să salveze de la închidere CET-ul rămas fără bani şi fără clienţi.

Lovitura a venit tocmai de la SPP Vispo. Conform arhivelor Tribunalului Brăila, în ianuarie 2013 firma a cerut falimentul CET-ului pentru restanţe de 140.000 lei la un contract de pază finalizat în august 2012. Vispo a renunţat la proces în februarie dar, după brânciul primit, CET-ul şi-a rupt gâtul definitiv, lăsând furnizori şi salariaţi neplătiţi.

De altfel, spre spaima celor 32 de paznici şi pompieri de la CET care urmează să fie "privatizaţi" sau concediaţi, firma nu prea se omoară să îşi plătească oamenii. Mai mulţi angajaţi au dat-o în judecată deoarece nu le-a plătit integral sau chiar deloc salariile. Unii şi-au recuperat banii în instanţă, dar orădenii nu vor să păţească la fel. "N-au decât să mă dea afară, că la privat nu rămân. Dacă lucrez ca prostul şi nu îmi plăteşte taxele sau nu mă plăteşte deloc, ce fac? Merg la Brăila să îmi cer banii?", întreabă un pompier.

Condamnat pentru fraudă

Oamenii sunt cu atât mai reticenţi cu cât, potrivit presei brăilene, patronul SPP Vispo, Tudorel Bratu, are deja o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare. Bratu a fost dovedit de DNA Galaţi că şi-a însuşit 4.500 euro din banii pe care trebuia să îi plătească, printr-un proiect european, cu titlu de subvenţie, celor 28 de cursanţi pe care i-a pregătit în meseria de agent de pază.

Odată condamnat, Bratu a trecut pe linie moartă, iar firma a fost predată altui administrator. Totuşi, cel puţin judecând după plângerile foştilor angajaţi, continuă să fie o prezenţă constantă în firmă şi să îşi însuşească salariile pe care ar trebui să le plătească agenţilor. Poate tocmai pentru aceasta ar fi cel mai motivat să stopeze furturile de la CET Oradea. Că doar n-o să accepte concurenţa... 

"Dacă ar fi după mine, aş cere firmei să nu preia actualii paznici şi pompieri. Singura soluţie de stopare a furturilor este să rupem legătura dintre angajaţi şi personalul de pază"

Stănel Necula

SOLUŢIA EXTERNALIZĂRII
Singurul "succes", cu puşcăriaşii

Externalizarea unor servicii este o idee mai veche a administratorului special Stănel Necula. În principiu, operaţiunea permite CET să-şi reducă cheltuielile, pentru că scapă de obligaţia achitării unor bonusuri sau a dotării cu echipamente a angajaţilor.

Din păcate, până în prezent soluţia nu a fost validată de realitate. Anul trecut, Electrocentrale a încercat externalizarea serviciilor de manevră pe linia ferată, dar la licitaţie nu s-a prezentat nici măcar Unicom Transit, care aducea cărbunele din ţară. CET-ul a mai luat în calcul externalizarea serviciilor de contabilitate, dar a revenit asupra deciziei întrucât, după reducerea de personal, a ieşit mai ieftin lucrând cu propriii oameni.

Singura activitate în care a funcţionat cât de cât soluţia externalizării e descărcarea vagoanelor, contractată cu Penitenciarul. Pe lângă alte inconveniente precum dotarea precară a deţinuţilor, problema este însă că şi munca e după preţ. Cam cum se va întâmpla, probabil, şi în cazul externalizării serviciilor de pază şi stingere a incendiilor...