Pasztor Sandor, preşedintele CJ Bihor: "Suntem într-o concurenţă dură cu Debreţinul”

După trei luni de la instalare şi trei amânări, argumentate prin nevoia de a cunoaşte instituţia, noul şef al Consiliului Judeţean a acordat BIHOREANULUI primul interviu, în care declară că a acceptat funcţia - pe care înainte susţinea că nu şi-o doreşte - fiindcă i-a permis conjunctura. Liderul UDMR lămureşte ce relaţii are cu opoziţia din PNL şi cu primarul Oradiei, Ilie Bolojan, precizând că nu va face „epurări” politice în Consiliu pentru a deschide pârtie unor noi angajaţi pe filieră UDMR şi PSD.

Criticat de presă, iar apoi şi de politicieni, pentru că ar vrea să menajeze interesele Aeroportului din Debreţin, şeful CJ Bihor clarifică şi acest lucru. În premieră, Pasztor spune că, dimpotrivă, Oradea va face vecinilor o concurenţă acerbă, şi anunţă, tot în premieră, că negociază noi curse externe şi dezvăluie că după ce predecesorul său, Cornel Popa, a ajuns la un pre-contract cu compania low cost Ryanair - pe care actualul vice Ioan Mang l-a pus în pericol vorbind public despre el - în curând va fi semnat contractul oficial. Chit că un „binevoitor” a pârât conducerii operatorului aerian gafa, voită sau nu, a liderului PSD...

- În campanie, dar şi după alegeri, spuneaţi că nu vă doriţi să ajungeţi preşedintele CJ Bihor. De ce? Şi cum aţi ajuns, totuşi, pe această poziţie?

- Asta a fost expresia mea fiindcă sunt un om realist, iar realităţile duceau spre o poziţie de vicepreşedinte, cum s-a întâmplat de regulă în ultimii 26 de ani, cu o excepţie când noi (n.r. - UDMR) am mai avut preşedintele CJ, prin voturile consilierilor. Dar conjunctura până la urmă a creat această poziţie de preşedinte. Deci cel mai uşor este să spun că m-a determinat să accept conjunctura, posibilitatea care s-a creat spre finalul negocierilor între partide.

- Ce poziţie aţi avut, dvs personal, la negocierile UDMR cu PNL şi cu PSD?

- Am participat la o întâlnire cu ambele părţi şi apoi la o discuţie cu PNL, după care m-am retras din echipa de negociatori, când am ajuns la concluzia că lucrurile trebuie hotărâte de factorul politic.

„Vorbitor” cu Bolojan

- Cum explicaţi faptul că, după ce a bătut palma cu liberalii, cu care abia anul trecut a înnoit protocolul de colaborare până în 2020, UDMR s-a „sucit”, aliindu-se cu PSD? Mai e valabil protocolul cu PNL?

- Poate sunt întrebări care ar trebui puse conducerii politice a UDMR. În câteva zile se va alege preşedintele nostru, care deja este o certitudine, pentru că avem un singur candidat (n.r. - Cseke Attila) şi noi începem să separăm partea politică de partea administrativă, pe care o reprezint eu.

- Insist: protocolul PNL-UDMR mai e valabil?

- Pun şi eu o chestiune: acum nu s-a semnat niciun act în privinţa conducerii municipalităţii şi judeţului, dar în urmă cu 4 ani a fost un act semnat pentru conducerea municipiului şi nu s-a ţinut cont de el.

- Unii spun că promisiunile UDMR nu mai au nicio valoare, alţii chiar că nu mai aveţi „vorbitor” cu primarul Ilie Bolojan...

- Chiar ieri am avut discuţii pe proiecte strategice ale judeţului, amândoi ştim că nu se poate să nu fie dialog între judeţ şi municipiu. Ne-am întâlnit de mai multe ori, nu e adevărat că nu vorbim.

„Turaţia este prea lentă”

- Ce aţi găsit la preluarea funcţiei de la predecesorul dvs, Cornel Popa? Ce „schelete” erau prin dulapuri? Cum aţi nota „moştenirea”, pe o scară de la 1 la 10?

- Eu am încercat să nu pornesc discuţii pe această modă veche a „moştenirilor”. Avem un control al Curţii de Conturi încheiat în primele zile ale mandatului, nu pot zice că este o situaţie impecabilă, dar este una abordabilă.

- Sunt probleme grave?

- Nu pot zice că probleme foarte grave, dar au fost semnalate nişte probleme şi lucrăm să le rezolvăm. Am avut deja discuţii despre DGASPC, o structură imensă, care consumă enorm, şi până anul viitor trebuie să elaborăm o strategie privind acest aspect. Lucrăm şi pe Direcţia Economică, pentru că CJ are un buget mult mai sărac decât mi-am închipuit, iar  creditele se folosesc preponderent pentru cofinanţarea proiectelor mari aflate în desfăşurare. Ar fi prematur să mă pronunţ asupra tuturor problemelor şi să spun care structură merge bine şi care nu, dar pot spune că turaţia este lentă şi încercăm s-o mărim. La fel, ar fi prematur să dau o notă fostei administraţii. Nu pot da un calificativ maxim, dar pe scala dvs aş spune că este undeva la două treimi.

- Ce alte probleme stringente, pe lângă cele pomenite, are CJ Bihor?

- Dacă le-aş enumera, nu ar ajunge o pagină de ziar. În principiu, marea problemă e ritmul de lucru. Am găsit proceduri de licitaţie care de luni întregi stagnau. La Muzeu, din aprilie stătea adjudecarea continuării lucrărilor. Faptul că s-a reuşit acest lucru în câteva zile, cum s-a reuşit şi lansarea procedurii pentru achiziţia de mobilier, arată că structura instituţiei este capabilă, probabil problema era preocuparea pe această temă (n.r. - a conducerii).

În toamnă, două destinaţii europene

- Ce şanse sunt ca Aeroportul Oradea să aibă curse externe din toamnă, având în vedere că pe 14 iunie preşedintele Cornel Popa a încheiat un pre-contract cu Ryanair şi compania a pus condiţia confidenţialităţii, dar ulterior vicepreşedintele Ioan Mang a încălcat-o, deconspirând numele firmei?

- Eu nu vreau să pomenesc nume, pot doar să spun că pe 14 iunie era un pre-contract unde mai erau de rezolvat câteva probleme tehnice, pe care am reuşit să le rezolvăm. S-a ajuns la o formă finală a contractului, pe care în 3-4 săptămâni îl vom semna oficial, pentru un pachet de curse. Vă mai pot spune că am discutat şi cu o altă companie, şi probabil până în 10 septembrie vom veni în faţa bihorenilor cu încă un contract, aşa încât din toamnă să fie cel puţin două destinaţii spre Europa.

- E de înţeles că nu puteţi face publice numele companiilor, dar destinaţiile?

- Nu doresc să periclitez înţelegerile, sunt confidenţiale până la semnarea contractelor. Atât pot zice, că o cursă va fi spre nordul Europei şi una spre sud, asta până la anul, când vom discuta despre 10-12 destinaţii noi. Am pornit discuţii şi cu o a treia companie, dar suntem încă la început. O completare: am confirmarea de la partener (n.r. - Ryanair) că acum trei săptămâni a primit de la Oradea o scrisoare care a reclamat „scurgerea de informaţii”. Nu pot spune cine a trimis-o, dar a fost un gest urât. Mă bucur totuşi că am depăşit problema şi că am ajuns aproape de semnarea contractului.

„Nu menajăm Debreţinul”

- În campanie vorbeaţi despre curse estivale spre Constanţa şi escale la Oradea ale unor curse din Vest. Ce aţi făcut în acest sens?

- Am discutat cu Tarom despre curse spre Litoral, dar preţurile ar fi prohibitive, 880 lei dus-întors, aşa că a rămas o singură portiţă, să fie firme low cost şi pentru cursele interne. În cealaltă privinţă, avem o problemă cu o lege din anii ’70 care nu lasă să se combine pasagerii din cursele externe cu cei din cursele interne. Dacă un avion vine din Europa spre Constanţa sau Bucureşti, nu poate face escală la Oradea ca să ia pasageri şi de aici. Deci e clar că trebuie să europenizăm legislaţia.

- Mai credeţi că Oradea trebuie să menajeze Debreţinul? În ce fel vedeţi posibilă şi rentabilă, pentru Bihor, o colaborare cu vecinii maghiari?

- S-a încercat să se scoată din context câteva cuvinte ale mele, dar faptele vor confirma, când vom anunţa cursele, că nu menajăm deloc interesele lor. Noi concurăm cu Debreţinul, este foarte clar, dar nu am avut succes până acum. Şi asta e foarte clar, că nu avem şanse la destinaţii pe care le au ei, dar vom porni curse oriunde putem şi nu au ei. Să vă dau un exemplu: Germania este o ţară imensă, spre care ei au două curse, dar mai sunt posibile alte 40 destinaţii de la noi în Germania. N-o să zburăm la Munchen, dar putem zbura la Frankfurt, Dortmund, Stuttgart... Deci nu menajăm Debreţinul, însă ar fi hilar să ne luptăm unde nu avem şanse, nici nu putem subvenţiona curse spre destinaţiile pe care le au ei, pentru că nu ne lasă legislaţia europeană. Chiar primele curse externe vor demonstra că Aeroportul Oradea este - şi noi suntem - într-o concurenţă dură cu Debreţinul.

„Un lucru deştept”

- Cum aţi rezolvat continuarea lucrărilor la noul sediu al Muzeului, în condiţiile în care şi după a patra licitaţie, demarată înaintea instalării dvs, firma Selina a contestat rezultatul? Cum aţi convins-o să-şi retragă contestaţia?

- Am încercat să explic că nu este altă cale decât să se continue lucrurile. Câteva zile, cu multă răbdare, s-a discutat, cu Direcţia Tehnică, cu firma care a făcut lucrările până acum câţiva ani, cu firma care avea acum cea mai bună ofertă. Prea multe detalii nu doresc să dau, dar avem asigurări că până la sfârşitul anului se termină lucrările. Ce pot spune este că inclusiv Curtea de Conturi a considerat o problemă nefinalizarea lor şi plata chiriei, atât timp, pentru Muzeu. În plus, eu zic că este şi o chestiune strategică, pentru că stăm cu patrimoniul nepus în valoare de atâţi ani. Nu poţi sta cu mâinile ridicate să tot împingi problema dintr-un mandat în altul şi să plăteşti chirii, în vreme ce Episcopia cere şi ea mutarea, pentru că are un proiect de reabilitare. Pe de altă parte, cred că zona în care va fi Muzeul, în care este şi Grădina Zoologică, şi Stadionul Tineretului, care ar trebui viabilizat, poate fi pusă în valoare nu numai din punct de vedere muzeal, ci şi ca un imens parc, unde oamenii să se simtă bine.

- Ce garanţie aveţi că firma din Satu Mare va face lucrări de calitate? La Teatru, acum câţiva ani, a trebuit corectată de Constructorul Sălard...

- Garanţii cu constructorii am învăţat de mult că nu există. Dar ce a mai rămas de făcut la Muzeu nu sunt lucrări de artă monumentală. Partea de refacere a clădirii şi de arhitectură e pusă la punct, au mai rămas chestii care nu sunt complicate, de pus parchet, de rezolvat iluminatul, de pus în funcţiune instalaţiile... Ah, că s-au făcut acum 6 ani nişte instalaţii şi acum unele garnituri sunt duse, da, dar cele două firme s-au înţeles să coopereze, ceea ce mi se pare un lucru deştept.

Opţiunile lui Mang şi Bodea

- În condiţiile în care nu deţineţi şefia în UDMR, deci „comanda politică”, cum negociaţi voturile opoziţei liberale pentru proiecte?

- Funcţie politică am în UDMR, sunt membru CRU la nivel naţional, dar nu am timp să preiau postul de preşedinte al UDMR Bihor. Mă pot mişca mai uşor tocmai pentru că sunt administrator, nu şef de partid. Asta nu înseamnă că noua generaţie din UDMR nu este o echipă închegată, că nu ne vom completa, dar problemele de CJ integral eu le duc. Cu opoziţia din Consiliu sunt ferm convins că se vor aşeza lucrurile.

- De ce anume aţi ţinut cont când i-aţi delegat vicepreşedintelui Ioan Mang responsabilitatea Direcţiei Tehnice, care va cheltui banii, iar vicepreşedintelui Traian Bodea pe cea a Direcţiei Economice, care va trebui să facă rost de bani?

- Atât de supercentralizat este Consiliul Judeţean încât lucrurile trebuie schimbate rapid, asta mi-a fost clar din prima zi. Mă credeţi sau nu, dar la preşedintele CJ venea factura de 4 lei pentru un timbru judiciar, preşedintele trebuia să ştie că s-a cumpărat hârtie igienică. Aberant! Ştim bine că în CJ vicepreşedinţii au stat ani de zile fără atribuţii, deci era clar că trebuiau împărţite. I-am întrebat pe colegi ce doresc să preia şi le-am delegat după opţiunile lor. Deja actele aşa circulă, la vicepreşedinţi ajung chestiunile pe tehnic şi pe economic. Asta nu înseamnă că preşedintele e scos din priză pe problemele astea, dar nu mai am pe masă taxa de timbru.

„Niciodată nu am făcut epurări”

- CJ e ca o relicvă, în organigramă sunt apropiaţi ai foştilor şefi, de la pesedistul Mihai Bar şi pedistul Ştefan Seremi până la udemeristul Alexandru Kiss şi liberalul Cornel Popa. Urmează „epurări” pentru a face loc şi mai mult UDMR şi PSD?

- Eu niciodată nu am făcut epurări. Cred că pentru a eficientiza lucrurile va fi nevoie de schimbarea organigramei, dar nu trebuie schimbări politice. Din punctul meu de vedere, la Proiecte şi la Achiziţii va trebui o turaţie mai rapidă. Nu ştiu acum dacă ritmul mai lent se datorează directorului, dar ştiu că în scurt timp lucrurile trebuie să meargă mai bine. Dacă asta nu se întâmplă, o să vedem unde trebuie schimbat sistemul.

- Unii angajaţi sunt văzuţi în timpul programului prin oraş, alţii, inclusiv din UDMR, nu vin cu săptămânile la serviciu, ci fac consultanţă pentru firme şi edili UDMR, nu există un sistem de control electronic a prezenţei... Cum veţi rezolva problemele de disciplină elementară?

- Numai parţial sunt de acord cu dvs. Pot fi de acord că persoane din CJ sunt în oraş în timpul programului, nu pot eu să controlez, dar nu am nicio informaţie că persoane din UDMR lucrează pentru primării. Voi verifica acest lucru şi în orice caz vom introduce un sistem prin care să reglementăm şi aceste lucruri, e o chestiune de informatizare.

„Nu îmi place să trag în aer”

- Până acum aţi vorbit doar despre proiecte începute de „regimul” anterior. Când veţi pune pe masă proiecte proprii?

- Eu sunt omul care prezintă lucrurile când sunt concrete, nu îmi place să trag în aer.  Lucrăm la 4-5 proiecte şi estimez că o să prezentăm câte unul la 3-4 săptămâni.

- Aţi anunţat că în Programul Transfrontalier Ro-Hu veţi înlocui proiectul dezvoltării turismului în Apuseni, ce prevedea modernizarea drumului Şuşti-Moneasa şi heliport la Padiş pentru intervenţii medicale, cu unul strict „pe sănătate”. De ce?

- După ce am discutat cu cele patru judeţe din România implicate (n.r. - Satu Mare, Arad şi Timiş, pe lângă Bihor), cu cele patru din Ungaria (n.r. - Csongrad, Beke, Hajdu Bihar şi Szabolcs-Szatmar) şi apoi cu Autoritatea de Management de la Bucureşti, am ajuns la concluzia că aceasta este soluţia prin care putem optimiza proiectul. E foarte importantă şi infrastructura, dar gândim un proiect ambiţios şi pentru judeţ, şi pentru municipalitate, cu un efect mai mare asupra cetăţenilor decât infrastructura, pe care o putem rezolva pe POS-T (n.r.- Programul Operaţional Sectorial Transporturi). Îl vom prezenta, cum am spus, după 1 septembrie.

- Aţi discutat cu opoziţia?

- Am discutat cu primarul Ilie Bolojan, în mai multe rânduri, proiectele strategice, inclusiv acest lucru. Suntem oameni cu mintea întreagă, ştim că nu poate lucra judeţul fără municipiu şi invers, deci aici mergem împreună. Alta e problema: poziţia noastră în raport cu Bucureştiul, ca să ne trecem proiectele.

Eficienţă, nu politică

- Rezistă alianţa UDMR-PSD până la finalul mandatului sau s-ar putea ivi, cum se zvoneşte, o schimbare după alegerile legislative din toamnă?

- Momentan coaliţia funcţionează, nu avem discrepanţe, suntem colegi unul cu altul. Dacă lucrurile merg mai departe aşa, poate rezista.

- Prin Alexandru Kiss, UDMR a condus Bihorul două decenii, dar fără realizări, explicaţiile găsindu-se în detaliile rechizitoriului DNA: corupţie, lucrări pe comisioane, jefuirea patrimoniului. Dvs resimţiţi o „moştenire negativă Kiss” sau nu aveţi voie să vorbiţi despre ea?

- Am venit la CJ cu o concepţie nouă, am adus în Cabinet oameni noi, foarte puţin politici, de specialitate. Dl Kralik Lorand, şeful de cabinet, a fost consilier economic la multe persoane importante, Adrian Simon de la Pro Democraţia se ocupă de transparenţă, Borsi Lorant e tot aşa, neînregimentat politic puternic, deci am făcut o structură prin care dorim să rezolvăm probleme. Nu ştiu cu cât succes, dar vrem să avem eficienţă.

- Care credeţi că vor fi pentru judeţ, în 2020, câştigurile lăsate de „guvernarea” Pasztor-Mang-Bodea?

- Sincer, eu nu contam pe această poziţie (n.r. - de preşedinte CJ Bihor), ştiu că este temporară şi că voi reveni la Ape, unde în ultimii ani s-a văzut eficienţă, pentru că Direcţia din Bihor a fost între primele 5-6 din ţară. Poate cu CJ n-o să ajungem acolo, pentru că ar trebui 2-3 mandate sau mai multe, dar sper să obţin şi aici mai multă eficienţă. Atuul meu o să fie că încerc să ating cât mai puţine probleme politice.