Nu te racordezi, plăteşti! Circa 2.000 de orădeni vor fi supraimpozitaţi anul acesta de Primărie pentru că au refuzat să-şi racordeze casele la reţeaua de canalizare.
"Lista iniţială a cuprins peste 4.500 de proprietăţi. Ulterior au fost, însă, exceptaţi de la supraimpozitare proprietarii imobilelor de pe străzile care nu sunt canalizate integral, cei care nu pot descărca dejecţiile gravitaţional şi ar trebui să investească în pompare, precum şi agenţii economici care deţin sisteme de epurare evoluate", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea.
Hai cu taxa!
Decizia a fost luată în decembrie anul trecut. La propunerea primarului Ilie Bolojan, Consiliul Local a hotărât majorarea cu 50% a impozitului pe proprietate datorat de orădenii care nu şi-au racordat imobilele la canalizare deşi puteau face acest lucru. "Din păcate, deşi am adus conductele pe străzile lor, nu toată lumea se racordează, folosindu-se de sisteme proprii cu fose, care nu sunt neapărat etanşe", argumenta directorul Companiei de Apă Oradea, Ovidiu Gavra (foto).
Măsura supraimpozitării este menită să majoreze gradul de utilizare al reţelei de canalizare de la 80,5% în 2017 la 83,5% anul acesta, cu obiectivul racordării cât mai rapide a tuturor gospodăriilor, aşa încât să se elimine riscul ca dejecţiile să ajungă în sol sau în ape. Demersul e cu atât mai necesar cu cât din anul 2000 CAO a investit 36,5 milioane euro din bani europeni şi guvernamentali pentru a extinde şi moderniza reţelele de canalizare. Iar finanţările au fost acordate cu condiţia ca ulterior apele uzate de pe străzile canalizate să ajungă la staţia de epurare...
Racordare cu de-a sila
La sfârşitul anului trecut, doar 677 din cele 848 de străzi ale oraşului erau racordate integral la canalizare. 100 de străzi aveau canalizare doar parţial, iar alte 71 deloc. Potrivit evidenţelor CAO, circa 4.500 de consumatori îşi goleau apele uzate şi dejecţiile în fosele din curţi.
Lista orădenilor supraimpozitaţi a fost stabilită prin eliminarea proprietarilor imobilelor situate pe străzi parţial canalizate, pentru a evita abuzurile, a deţinătorilor de imobile situate sub nivelul reţelei (care altfel ar trebui să investească fiecare cam 500 lei în sisteme de pompare), precum şi a agenţilor economici care deţin sisteme de epurare mai performante decât cele ale oraşului.
Înainte de sfârşitul anului, cei 3.500 de orădeni rămaşi pe listă au fost invitaţi la sediul CAO pentru a încheia contracte de canalizare. Cam 2.000 de orădeni au dat curs invitaţiei, însă dintre aceştia numai 700 s-au şi conformat. Cap la cap, în urma contestaţiilor depuse de cei rămaşi pe listă, numărul proprietarilor supraimpozitaţi cu 50% a coborât la circa 2.000. "Modul în care s-a făcut lista finală dovedeşte că scopul nu este să suprataxăm oamenii, ci să-i determinăm să-şi racordeze imobilele la canalizare într-o perioadă rezonabilă", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).
"Mizerabilii"
Practic, nu există un tipar al celui care refuză să se racordeze la de canalizare. "Nu există zone compacte de proprietăţi neracordate. Există, însă, pe sărite, proprietari de imobile de pe dealurile oraşului, din zonele de case de la periferie şi chiar din zona centrală", spune directorul comercial al CAO, Ovidiu Mureşan (foto).
După cum era de aşteptat, cele mai multe proprietăţi neracordate sunt situate în Episcopia Bihorului, pe străzi precum Matei Covin, Apelor, Crivăţului şi Vămii. Urmează cartierul Ioşia, cu străzi ca Aviatorilor, Barcăului, Iacobinilor, Ovid Densuşianu şi Meşteşugarilor, apoi zona de deal: străzile Ecaterina Teodoroiu, Făcliei, Caişilor şi Adevărului.
În mod surprinzător, CAO a mai descoperit proprietăţi neracordate şi în Rogerius, în zone ca Milcovului, Iasomiei şi Traian Lalescu, dar şi în centrul oraşului, în zone precum Călăraşilor, Cloşca, Crişan şi Pescăruşului. "Lista celor 2.000 de proprietari neracordaţi la canalizare a fost trimisă Gărzii de Mediu Bihor, care poate să le impună o perioadă de conformare sau chiar să le aplice amenzi", adaugă Mureşan.
Noi, nu!
Culmea, pe lista orădenilor neracordaţi se află şi personalităţi. Acestea susţin, însă, că sunt victimele unor erori generate de neactualizarea bazelor de date ale CAO. Spre exemplu, şeful Consiliului Judeţean, Pasztor Sandor (foto), figurează ca neavând canalizare la casa din Episcopia. "Eu locuiesc pe strada Crângului, cu canalizare şi tot ce trebuie. Terenul meu se întinde, însă, până în strada Apelor, unde am un fel de birou unde nu stă nimeni. N-am primit nicio somaţie că va fi supraimpozitat", spune Pasztor, susţinând că în anii când era consilier local s-a luptat pentru canalizarea zonei. "La câţi bani s-au investit aici, sunt perfect de acord cu supraimpozitarea proprietarilor care nu se leagă la canalizare".
Pe listă figurează şi omul de afaceri Călin Raita, proprietarul unui imobil din strada Adevărului. "Nu stau acolo, dar imobilul e racordat la apă, canal, gaz, la tot. Am facturile la birou. O fi vreo greşeală", zice Raita. Acelaşi lucru îl susţine şi avocatul Lazăr Cutuş, fost consilier local, despre casa sa din strada Branului. "E legată la canalizare din 2002. Nici n-ar fi normal altfel", zice acesta.
La rându-i, nici directorul economic al Camerei de Comerţ, Mina Giurea, nu ştie cum a ajuns pe lista supraimpozitaţilor. "Am vândut terenul pe care îl aveam pe strada Făcliei încă din 1994. Nu ştiu dacă acolo s-a construit sau la al câtelea proprietar este acum", spune femeia.
Orădenii care se află în situaţii similare au posibilitatea să conteste deciziile de supraimpozitare, urmând ca acestea să fie anulate sau, dimpotrivă, menţinute, după verificări în teren.
Cu vidanja e mai ieftin
Dincolo de cazurile excepţionale, majoritari rămân orădenii care recunosc că nici măcar nu doresc canalizare. "Mi-am betonat curtea şi nu am bani să o refac dacă mă obligă s-o sparg", spune proprietarul unei case din strada Barcăului. Bătrânul susţine că iese mai ieftin dacă îşi goleşte fosa din grădină cu ajutorul unei vidanje, deşi acest lucru este interzis de normative pe străzile canalizate. "Aşa, cu o sticlă de pălincă şi cu 100 de lei rezolv problema tot la câţiva ani. Dacă mi-aş băga canalizare, CAO mi-ar taxa şi ploaia care cade pe casă şi aş plăti cu 50 de lei mai mult pe lună", argumentează pensionarul.
La fel crede proprietarul unui imobil din strada Vlădeasa. "Cu canalizarea ies mai scump. Trebuie să-mi fac proiect, o groază de acte, să trag ţeavă până la conducta din stradă şi să mai şi plătesc o taxă ca să fiu client la CAO. De unde atâţia bani?", zice bărbatul. Şi ca el sunt cei mai mulţi. Aşa că, oricât ar investi oraşul în reţele de canalizare, sărăcirea şi inadaptarea la rigorile urbanizării i-au adus pe mulţi orădeni într-o situaţie "de rahat"...
N-AU TIMP
Să amendeze Primăria!
Deşi CAO a cerut Gărzii de Mediu Bihor să controleze cele 2.000 de gospodării neracordate la canalizare, inspectorii de mediu nu vor ieşi prea curând în teren. "Avem inspecţii planificate, controale tematice, protocoale încheiate cu Poliţia, nu putem lăsa totul deoparte ca să verificăm canalizarea persoanelor fizice", zice şeful GM Bihor, Mihai Togor (foto).
Acesta spune că va cere modificarea Legii privind serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, care prevede că doar comisarii de mediu pot aplica amenzile cuprinse între 2.000-4.000 lei pentru încălcarea obligaţiei de racordare la reţele. "Vom propune ca şi angajaţii Primăriei să poată aplica sancţiuni, la fel cum se întâmplă în cazul salubrităţii", spune Togor. Atunci, municipalitatea va putea să-şi rezolve problemele singură...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.