S-a dus Oradea Mare... Rezultatele provizorii ale Recensământului populaÅ£iei ÅŸi locuinÅ£elor din 2011 în Bihor arată că locuitorii oraÅŸului au ajuns mai puÅ£ini decât erau în urmă cu ÅŸase decenii.

În ultimii 10 ani, numărul orădenilor a scăzut cu peste 23.000 persoane, ajungând sub pragul de 200.000, ceea ce aproape sigur va duce spre retrogradarea rangului municipiului, de la I la II. Cauza? Natalitatea slabă, rata crescută a divorÅ£urilor, plecarea în străinătate ÅŸi nu în ultimul rând mutarea în suburbii.

Înapoi în anii '50

Săptămâna trecută, Institutul NaÅ£ional de Statistică a anunÅ£at rezultatele provizorii ale Recensământului populaÅ£iei ÅŸi locuinÅ£elor desfăşurat în noiembrie 2011. Statisticile, întocmite pe baza centralizatoarelor recenzorilor, nu sunt deloc fericite pentru Bihor, căci în doar 10 ani populaÅ£ia a scăzut semnificativ. "Dacă în 2002, populaÅ£ia stabilă a judeÅ£ului era de 600.246 persoane, în 2011 a ajuns la 549.752. Scăderea e de 50.494, adică 8,41%", spune Dana PaÅŸc (foto), ÅŸefa DirecÅ£iei JudeÅ£ene de Statistică.

Cifrele arată că ne-am întors la nivelul anilor ‘50. Recensământul din 1948 înregistra în Bihor 536.323 de persoane, iar în 1956 un total de 574.488 locuitori. În comunism, populaÅ£ia a crescut constant, mai ales datorită interzicerii avorturilor, vârful fiind atins însă în 1992, când în Bihor erau 638.863 locuitori.

Mai puÅ£ini Å£igani în oraÅŸ

Conform rezultatelor provizorii din 2011, din totalul bihorenilor, 367.200 (66,8%) s-au declarat români, 138.401 (25,2%) maghiari, 33.700 (6,1%) romi, 6.100 (1,1%) slovaci ÅŸi 700 (0,1%) germani. Ungurii s-au împuÅ£inat, dar uÅŸor, deoarece în 2002 erau 155.829 ÅŸi reprezentau 25,96% din populaÅ£ia judeÅ£ului.

Dintre minorităţi, s-au înmulÅ£it doar Å£iganii, asta ÅŸi pentru că natalitatea în cadrul etniei rome este mult mai mare, dar ÅŸi pentru că la recensamântul anterior mulÅ£i dintre ei, vorbitori de limba maghiară, se declaraseră maghiari. Dacă în 2002 erau 30.089 romi, ce reprezentau 5,01% din populaÅ£ia judeÅ£ului, în 2011 ponderea acestora a crescut cu peste un procent.

În schimb, în Oradea, a scăzut atât numărul maghiarilor, de la 56.985 (adică 27,58% din populaÅ£ia oraÅŸului) la 44.892 (adică 24,51%), cât ÅŸi al Å£iganilor, de la 2.339 persoane (1,19%) la 2.129 (1,16%).

Mai mulţi la sat...

De fapt, întreaga populaÅ£ie a Oradiei s-a împuÅ£inat. Faţă de 2002, când se înregistrau 206.614 de orădeni, în 2011 au mai fost număraÅ£i doar 183.123, deci cu 11,37% mai puÅ£ini. De altfel, populaÅ£ia a scăzut în toate oraÅŸele judeÅ£ului cu 11%, în vreme ce la sate s-a înregistrat o scădere de doar 5%. ExplicaÅ£ia? Din cauza traiului mai scump la oraÅŸ, mulÅ£i au preferat să meargă la Å£ară.

"Se observă o creÅŸtere a populaÅ£iei în localităţile limitrofe municipiilor. De exemplu satul CheÅ£, de lângă Marghita, are o creÅŸtere de 6,99% a numărului de locuitori, BăiÅ£a Plai (de lângă Åžtei) are o creÅŸtere de 10,1%, iar aproape de Oradea, Biharia are un plus de 5,98%, BorÅŸul - 14,14%, Sânmartinul - 11,3%, Sântandreiul - 18,82%, iar GiriÅŸul de CriÅŸ - 4,65%", arată Dana PaÅŸc. TotuÅŸi, cea mai mare parte a bihorenilor (51,6%), locuiesc încă în oraÅŸe.

Ne "stingem"

Motivele împuÅ£inării nu sunt de neglijat. Potrivit Danei PaÅŸc, dacă sporul natural negativ e accentuat (decesele depăşind naÅŸterile), aceasta se datorează contextului social-economic.

Acum, când termină ÅŸcoala, tinerii nu mai au asigurat un loc de muncă ÅŸi o locuinţă, ca până în 1989, preferând să amâne căsătoria ÅŸi să nu facă copii decât după 30 de ani, ÅŸi de obicei maxim doi. Un alt factor e rata divorÅ£urilor, care a crescut mult.

"Să nu uităm nici de migraÅ£ia externă care, datorită ÅŸomajului din Å£ară, s-a accentuat puternic în ultimii 5-8 ani", subliniază ÅŸefa DirecÅ£iei de Statistică.

Oradea, decăzută

Cel puÅ£in la Oradea, declinul demografic se va răsfrânge ÅŸi asupra situaÅ£iei financiare a oraÅŸului, putând provoca "retrogradarea" rangului de municipiu. Legea 351/2001, privind Planul de amenajare a teritoriului naÅ£ional, prevede că oraÅŸele de rangul I, cum e Oradea, trebuie să aibă minim 200.000 de locuitori. Or, de acum nu mai e cazul.

"Rezultatele sunt provizorii, dar scăderea sub pragul de 200.000 de locuitori şi trecerea la rangul II ar avea efecte administrative, politice şi economice", spune secretarul Consiliului Local, Ionel Vila (foto). Municipiul riscă să fie mai puţin atractiv pentru investitori şi va primi sume mai mici de la bugetul central. "Anumite proiecte internaţionale nu vor mai avea aceeaşi susţinere financiară, iar numărul consilierilor va scădea de la 27 la 23", completează Vila.

O veste bună e însă că pericolul nu se va concretiza curând, întrucât datele definitive ale recensământului vor fi făcute publicităţii în 2014. Mai rămân, deci, încă doi ani de răgaz...

Åžefa DirecÅ£iei de Statistică Bihor, Dana PaÅŸc, afirmă că, deÅŸi recensământul a fost foarte controversat, rezultatele provizorii sunt foarte aproape de realitate. "Nu cred că rezultatele sunt denaturate, făcând comparaÅ£ie între numărul locuinÅ£elor recenzate ÅŸi datele pe care le avem din comparaÅ£iile curente. Mă aÅŸteptam la o scădere a numărului de locuitori chiar mai drastică", afirmă PaÅŸc.

După Oradea, cei mai mulÅ£i locuitori au Salonta (17.042), Marghita (15.134), Săcueni (11.113) ÅŸi BeiuÅŸ (10.051). După mărimea populaÅ£iei, Bihorul e pe locul 11 în Å£ară.

Şi la nivel naţional, populaţia a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, adică cu 12,16%.