Oradea, bijuteria uitată: Cum vede un jurnalist austriac oraşul de pe Criş

Prea obişnuiţi cu locurile în care ne-am născut, în care trăim sau pe care le frecventăm zilnic, ne formăm, adesea, impresii deformate în ceea ce le priveşte. Uneori mai bune decât e cazul, alteori prea negativiste - în orice caz subiective. Şi nici nu au cum fi altfel, de vreme ce e vorba de "oraşul nostru" şi, mai mult, trăim perioade de tranziţie şi de multiple transformări, pe care le judecăm cu cântare diferite şi care ne determină percepţii contradictorii.

Este Oradea frumoasă, originală sau, dimpotrivă, haotică şi banală? E un oraş ce păstrează încă aerul boem al vechiului Imperiu sau mai degrabă cel cenuşiu din comunism? Avem cu ce ne mândri sau contăm, de fapt, prea puţin, pe o hartă plină de puncte sclipitoare? BIHOREANUL le dă orădenilor posibilitatea să afle cum se vede oraşul lor prin ochii - mult mai obiectivi - ai unui jurnalist străin.

Cu ajutorul Oficiului de Turism al României din Viena, în luna iunie, Primăria Oradea a adus în vizită trei ziarişti din Austria. Timp de trei zile, cei trei, Claudius Rajchl (cotidianul Kurier), Elke Papouschek (revista de călătorii Besser Reise) şi Richard Rőder (site-urile de turism www.profireisen.at, www.travel-online.at şi www.adwmagazin.at), au vizitat Oradea şi Băile Felix. Întorşi acasă, au avut o singură obligaţie: să redacteze câte un articol despre ce au văzut şi să le spună cititorilor lor dacă merită sau nu să viziteze aceste locuri.

Claudius Rajchl şi-a publicat articolul în ediţia din 20 iulie a "Reise", suplimentul de călătorie al celui mai mare cotidian austriac, Kurier, cu un tiraj de 161.000 de exemplare. Încă de pe prima pagină Oradea e prezentată ca fiind "bijuteria uitată", iar austriecii sunt invitaţi să vină să-i vadă strălucirea...

România. Numită odinioară Großwardein, Oradea este o localitate cu un aer de veche Austrie, situată pe graniţa cu Ungaria, la doar şase ore de mers cu maşina de Viena. Într-un amestec de strălucire barocă & Jugendstil (stil tineresc - n.r.) şi eşecuri arhitecturale comuniste, aici se simte acum pulsiunea unui nou început.

Oradea? Câţi cunosc de fapt Oradea?

Recunosc, nici eu nu o cunoşteam până de curând. Sfatul meu este: mergeţi cât de repede acolo, pentru că, după şase ore de mers cu maşina din Viena, puteţi trăi nemijlocit o adevărată renaştere a unui oraş fascinant, care se trezeşte la viaţă ca frumoasa din pădurea adormită, sărutată de prinţ - în cazul de faţă tinerii ei cetăţeni entuziaşti şi implicaţi.
Primăria cu turnul ei amenajat pentru a admira priveliştea panoramică, micul teatru incredibil de frumos (proiectat de Fellner şi Helmer, arhitecţii Operei de Stat din Viena), numeroasele biserici, multe clădiri în galben de Schönbrunn. Habsburgii şi-au lăsat aici, fără îndoială, amprenta.

La prima vedere, Oradea arată fix ca un orăşel din Austria. Aici circulă chiar şi ULF, tramvaiul vienez cu podea joasă. Dar mai sunt multe comori culturale - unele ciudate - care nu pot fi găsite în altă parte.

Petrecere în Jugendstil

Pasajul Vulturul Negru, unic în felul său, cu jocul complicat de faţade supraornamentate, balcoane şi vitralii, cunoaşte o nouă strălucire cu ajutorul fondurilor europene. În interiorul acestei clădiri impozante lumea petrece noapte de noapte. Bar după bar, fete cochete şi tineri cu aere de macho. O zonă reprezentativă a oraşului, care păstrează amprenta istorică.
Sau Biserica cu Lună din centru, care arată fazele lunii încă din secolul al 18-lea. Dacă sunteţi amabili cu paznicul bisericii, poate vă lasă să urcaţi în turn şi vă deschide lacătul ruginit al uşii dincolo de care puteţi admira mecanismul unicat al ceasului.

"Renovarea treptelor este în curs şi vom face accesibilă această atracţie şi pentru turişti", ne spune Mihai Jurca. Managerul de doar 29 de ani lucrează nu doar pentru Parcul Industrial de la marginea oraşului, ci se ocupă şi de dezvoltarea turismului care acum este în faşă. Planurile pentru această dezvoltare sunt ambiţioase: pista de aterizare a aeroportului trebuie extinsă, pentru a avea şi trafic internaţional. Primarul Ilie Bolojan are în vedere zboruri directe din Viena sau din oraşe germane. Şansele sunt destul de mari, finanţare există, spune Bolojan.

Mai dificilă este renovarea clădirilor istorice de pe aleea pietonală centrală, care sunt acoperite cu plase de ani de zile. Nu pentru că tocmai se renovează, ci pentru a-i proteja pe trecători de căderile de tencuială.

"Avem probleme cu proprietarii", explică primarul. "Casele au fost vândute foarte ieftin după Revoluţie, proprietarii nu îşi permit să investească în renovare şi lasă clădirile să se distrugă. Oraşul poate interveni foarte puţin". Edilul mizează pe turişti, pe credite şi pe fonduri nerambursabile.

Cine se plimbă pe aleea pietonală centrală simte această tensiune între strălucirea de odinioară, cu un farmec parţial morbid, şi atmosfera de nou început care predomină în oraş. În timp ce la etaj se desprinde tencuiala, la parter se deschid baruri şi magazine şic. Un lactobar îndrăgit din perioada comunistă s-a redeschis sub forma unui local retro plin de originalitate.

Vizavi de teatru, pe una din cele mai cunoscute terase ale oraşului, se poate savura un meniu complet la doar 3,5 euro, care chiar are gust bun. Trebuie să ţinem seama însă de faptul că românii sunt carnivori, iar în Oradea vegetarienii şi cei care ţin la siluetă o duc greu. Cu atât mai mult cu cât gastronomia rafinată e şi ea în avânt. La "Graf", un restaurant cu grădină, amenajat într-o casă renovată, se pot savura delicatese la nivelul celor mai bine cotate localuri de lux vieneze.

Cetatea ascunsă

Simbolul oraşului, Cetatea, a fost ascunsă de comunişti după blocuri de beton în timpul odiosului dictator Ceauşescu. Fostă fortăreaţă bisericească în secolul XI, garnizoană austriacă în timpul Mariei Tereza, ea a fost folosită de comunişti ca închisoare în care erau schingiuiţi adversarii regimului. Astăzi Cetatea e condusă de istoricul Dumitru Noane, care coordonează lucrările de renovare ce se desfăşoară în ritm alert. Au fost scoase la lumină resturile vechii bazilici, precum şi fresce murale în sălile castelului. În anul 2015, Cetatea trebuie să fie deschisă publicului ca muzeu şi centru cultural. Dacă vizita e anunţată din timp, istoricul vă poate prezenta şi acum punctele de maxim interes.

Un semn original de mulţumire al orădenilor faţă de Maria Tereza a fost ascuns într-o catedrală barocă: două medalioane cu portretele împărătesei şi ale împăratului Iosif al Doilea au fost ascunse sub tablouri ale Fecioarei Maria şi ale Sfântului Iosif din Catedrala Greco-Catolică Sf. Nicolae.

Cură completă pentru 350 de euro în Băile Felix

Staţiunea termală Băile Felix atrage turiştii cu o ofertă terapeutică modernă şi un nou aquapark. O săptămână de tratament cu demipensiune, consultaţie şi terapii de la 350 euro pe persoană - cu astfel de preţuri îşi atrage turiştii staţiunea Băile Felix, situată la circa 40 de minute de mers de Oradea (o estimare greşită a jurnalistului, chiar şi ţinând seama de starea dezastruoasă a şoselei - n.r.). Nu toate hotelurile oferă condiţii la standardele vestice.

Izvoarele termale cu efect curativ, descoperite de un călugăr în anul 1221, mai curg şi azi. De la ele se trage numele localităţii: Băile Fericite. Locul arată ca o staţiune tipică: hoteluri uriaşe, cu piscine şi parc acvatic, alături de ele pensiuni şi hoteluri mici, deschise de un an sau doi. O atracţie sunt lacurile cu nuferi din centrul staţiunii. Este şi un ştrand public - cu puţină umbră. Aproape toţi arborii de acolo au fost tăiaţi.

Cel mai bun hotel pentru tratament din staţiune este Internaţional, de 4 stele, cu o piscină exterioară mare şi un centru de tratament modern, în care şi clienţii austrieci obişnuiţi să fie răsfăţaţi cu wellness se pot simţi foarte bine.

Directorul medical Mircea Tărău pune mare preţ pe calitate la nivel occidental, centrul de tratament fiind certificat la nivel european (European Spa): spaţii de terapie luminoase, prietenoase, pentru electro, ultrasunete, laser şi multe altele. "Avem şi personal vorbitor de limba germană, iar tratamentele se fac în încăperi individuale", subliniază medicul.

La hotelul President, aflat la câteva minute distanţă, vin la tratament mulţi turişti chiar şi din Statele Unite. "Avem una din cele mai cuprinzătoare oferte de tratament pentru probleme ale articulaţiilor, ale aparatului locomotor, pentru stres şi multe alte boli, cu terapii electro şi laser, cu băi termale şi cure interne", explică doctorul Gheorghe Moraru.

Cea mai recentă atracţie a hotelului President este aquapark-ul cu 13 bazine şi tobogane. Şi în Oradea este proiectat un aquapark. Românii nu vor să-i lase doar pe vecinii unguri să dezvolte turismul termal.

Transport: cea mai rapidă variantă este cu maşina, prin Budapesta, pe A4, M1 şi M5, apoi pe şoselele destul de bune până la Oradea. Circa 500 km, 5,5 ore de mers.

Monedă: 1 Euro = 4,4 RON.

Recomandări hoteliere:

Ramada City Design, hotel cu restaurant drăguţ, camere de la 55 euro, www.ramadaoradea.ro

Doubletree by Hilton International, pe malul Crişului Repede, condus de un neamţ. Centru Spa de calitate, piscină interioară bună. Camere de la 37 euro. http://doubletree3.hilton.com

Recomandări de localuri:

Restaurantul Graf, un local de vârf cu bucătărie de calitate, grădină frumoasă, 170 soiuri de vin, bar de trabucuri. Felul principal de la 10 euro, steak de la 14 euro, str. Delavrancea nr. 3, www.restaurantgraf.ro

Restaurantul Oradea, tipic burghez, cu terasă şi berărie. Meniu circa 3 euro, mâncarea naţională: sărmăluţe, la circa 4 euro, str. Iosif Vulcan nr. 1, vizavi de Teatru

Corsarul: Peşte şi pizza bune, Piaţa Creangă nr. 1, www.restaurantcorsarul.ro

Cafe Moszkva, local de artişti la etajul 1 al unei clădiri vechi, str. Moscovei nr. 8

EBook: Rudolv J. Strutz a publicat o carte electronică despre Oradea şi Băile Felix, care poate fi descărcată gratuit la adresa www.auvi.me

Informaţii suplimentare: Oficiul de Turism al României la Viena, www.rumaenien-info.at, http://oradea.travel/de

Informaţii despre Băile Felix: www.felixspa.com

Claudius Rajchl
(Traducere de Orlando Balaş)