O ţeapă cât cartierul

Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte imobiliare din Oradea, un cartier întreg în valoare de peste 25 de milioane de euro, într-o zonă liniştită şi nepoluantă. Aşa îşi lăuda Radu Olteanu, în urmă cu trei ani, proiectul Cartierul Soarelui, pe care l-a construit la marginea oraşului, lângă benzinăria Shell din Oncea. 

BIHOREANUL a aflat, însă, că investiţia s-a ridicat pe tunurile date statului, partenerilor de afaceri, dar şi băncilor. Ultima ţeapă a avut ca victime Primăria Oradea şi CEC Bank, de unde Olteanu a încercat să obţină 5 milioane de euro lăsând garanţie un ante-contract pentru vânzarea unor locuinţe ce poartă semnătura viceprimarului Gheorghe Carp. Funcţionarii băncii şi-au dat seama de ţeapă după ce au sunat la Primărie, de unde li s-a comunicat că administraţia locală n-a fost chezaşă la nimeni...

Contract la scanner

Conducerea centrală a CEC Bank a depus sesizarea la DNA Oradea în urmă cu trei săptămâni. Potrivit unor surse judiciare, plângerea vizează faptul că afaceristul orădean Radu Olteanu, dezvoltatorul imobiliar care a ridicat Cartierul Soarelui din zona Oncea, a încercat să obţină refinanţarea cu 5 milioane de euro a unui credit vechi, garantându-l pe cel nou cu un fals contract încheiat cu Primăria Oradea pentru vânzarea către municipalitate a unui bloc de locuinţe. Documentul prevedea faptul că administraţia locală va prelua apartamente din Cartierul Soarelui, iar plata acestora ar urma să fie făcută de Ministerul Dezvoltării şi Locuinţelor, prin Agenţia Naţională a Locuinţelor (ANL).

Ideea lui Olteanu a pornit de la o tentativă făcută în urmă cu doi ani de Guvern de sprijinire a sectorului imobiliar, prin achiziţionarea de către stat a unor blocuri ridicate de antreprenori privaţi. ANL ar fi urmat să cumpere blocuri de locuinţe care, mai apoi, la fel ca şi cele ridicate deja de Agenţie, să fie predate administraţiilor locale şi închiriate tinerilor căsătoriţi. În urma solicitării Ministerului Dezvoltării şi Locuinţei, Administraţia Imobiliară Oradea a şi solicitat, în scris, oferte dezvoltatorilor imobiliari locali, pe care ulterior le-a înaintat la Bucureşti. În final, proiectul nu s-a mai materializat din lipsă de resurse.

Radu Olteanu s-a folosit, însă, de adresa primită din partea Primăriei pentru a-şi fabrica un antecontract fals de vânzare-cumpărare a unor blocuri de locuinţe, care să-i servească la contractarea împrumutului.

Reclamaţii în tandem

Înainte de aprobarea creditului, funcţionarii bancari au cerut poziţia Primăriei Oradea, mai ales că instituţia urma să devină girant pentru o sumă atât de mare. Documentul semnat de viceprimarul Gheorghe Carp (foto), de fostul director al AIO, Horea Jarca, şi de fostul şef al Serviciului Locuinţe, Cristian Beltechi (acum director executiv al AIO) nu a fost însă recunoscut ca fiind emis de reprezentanţii Primăriei.

"CEC Bucureşti ne-a trimis o adresă în care ni se cerea să confirmăm antecontractul de vânzare-cumpărare, dar despre care noi nu ştiam nimic. Probabil că persoana care a realizat falsul a scanat o adresă a Primăriei şi a folosit semnăturile, deoarece nu a existat nicio intenţie a noastră de a cumpăra vreun imobil. Am informat banca despre acest lucru şi am formulat o plângere penală la DIICOT", a declarat BIHOREANULUI primarul Oradiei, Ilie Bolojan.

Cum însă fraudele de peste 1 milion de euro intră în competenţa DNA, plângerea a fost înaintată procurorilor anticorupţie, tocmai la timp pentru a fi conexată la cea depusă de CEC Bank.

Viceprimar la DNA

Reprezentanţii CEC Bank refuză să facă vreo declaraţie despre caz, invocând secretul cercetărilor care trebuie menţinut până la finalizarea anchetei penale. Cert este că, în final, banca nu a apucat să fie furată de bani.

În urmă cu o săptămână, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au solicitat Primăriei corespondenţa legată de proiectul ANL de achiziţie a unor locuinţe în Oradea. Totodată, anchetatorii l-au chemat deja în două rânduri la discuţii pe actualul director al AIO, Cristian Beltechi şi urmează ca săptămâna viitoare să fie audiat predecesorul acestuia, Horea Jarca, iar după întoarcerea din străinătate, şi viceprimarul Gheorghe Carp.

Abordat de BIHOREANUL, Beltechi a refuzat şi el orice discuţie. "Ancheta e în desfăşurare, am fost chemat să dau lămuriri, mai mult nu am ce să declar", a spus directorul AIO.

Omul arabilor

Radu Olteanu nu e la prima escrocherie de amploare. În 2004, afaceristul a fost arestat de procurorii bucureşteni de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), sub acuzaţia de spălare de bani în beneficiul unei reţele arăbeşti de tip mafiot conduse în România de sirianul Omar Chama, un asociat al celebrului Omar Hayssam, cel implicat în răpirea din Irak a trei ziarişti români, în 2005.

Procurorii au stabilit că, în perioada 1999-2004, reţeaua condusă de Chama şi din care mai făceau parte, pe lângă Olteanu, încă doi români şi trei arabi, a transferat ilegal peste 62 de milioane de dolari şi aproape 3 milioane de euro.

Reţeaua a folosit 19 firme fantomă pentru a realiza transferurile, un număr total de 89 de societăţi fiind implicate în spălarea de bani. Potrivit DIICOT, doar prin firmele lui Olteanu, Moldavia Impex şi Alcor SA, în nicio lună gruparea a transferat peste 7 milioane de dolari, realizând circuite comerciale fictive şi exporturi cu bunuri nevandabile ori mult supraevaluate.

"Scopul acestor operaţiuni era rambursarea de TVA de către Ministerul Finanţelor. Pentru realizarea exporturilor erau folosite diferite persoane care, în schimbul unor sume de bani, se prezentau la bancă pentru a deschide conturi unor firme-fantomă, se prezentau la controalele fiscale realizate la respectivele firme şi se ocupau de sumele de bani necesare închiderii exportului", se arată în comunicatul DIICOT, făcut public în decembrie 2007, imediat după trimiterea în judecată a membrilor reţelei.

Liber să plece

În 23 septembrie 2004, sirianul Omar Chama a fost prins în Capitală şi arestat, însă ulterior, în perioada în care s-a negociat eliberarea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, a fost eliberat, dispărând din România definitiv.

Nici Olteanu nu a rămas mult timp după gratii. În 2005 a fost pus în libertate şi s-a întors în Oradea. Până acum, când - la scurt timp după demararea anchetei DNA - a dispărut. Oficial, ar fi într-o vizită de afaceri în Marea Britanie. Cel puţin aşa le-a spus partenerilor săi, cărora le datorează sume de ordinul miliardelor de lei vechi, reprezentând contravaloarea unor lucrări ori a unor mărfuri pe care nu le-a mai plătit.

Iar oamenii îl aşteaptă. Şi nu numai ei, ci şi oamenii legii...

SPĂLAT

Curat la Oradea

Personaj alunecos şi implicat în importuri dubioase cu produse petroliere, zahăr şi cereale, Radu Olteanu nu a fost până acum niciodată trimis în judecată la Oradea. De altfel, Olteanu îşi derula toate afacerile din Capitală, unde avea închiriat un apartament la Sofitel, unul din cele mai luxoase hoteluri din Bucureşti, pentru care plătea anual o chirie de peste 100.000 de dolari. În Oradea, singurele "probleme penale" ale lui Olteanu s-au rezumat la plângerile venite din partea unor patroni de firmă cărora le-a achitat servicii ori mărfuri cu file cec fără acoperire, dar toate aceste reclamaţii au fost clasate fără să i se aducă nicio acuzaţie.

Potrivit Registrului comerţului, singura firmă activă a afaceristului este în prezent Moldavia Impex, în care e asociat cu fiul său Flavius Decebal şi cu soţia Georgeta, şi care a fost folosită de mafia arabă pentru spălare de bani. În trecut, societatea a fost dealer Peugeot şi a avut un magazin de prezentare pe Bulevardul Magheru, care însă a fost închis. Tot închisă e şi fabrica de corpuri izolante Alcor SA, unde Moldavia deţinea 90% din acţiuni. În urma falimentului declarat de creditori, fabrica a fost vândută pe bucăţi, iar sediul a fost cumpărat, culmea, chiar de Poliţia Botoşani, pentru birourile Serviciului Poliţiei Rutiere.