Nu rata noul BIHOREANUL tipărit!

Piraţii Bihorului

Fiscul a ignorat informaţiile pe care o altă instituţie publică i le-a servit de-a gata, despre o evaziune anuală de 4 milioane euro  în transportul de persoane. La un an după ce Consiliul Judeţean Bihor le-a furnizat numerele de înmatriculare ale maşinilor cu care "rechinii" fac transport la negru, fără a plăti niciun impozit, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Oradea au pasat sesizarea Poliţiei Rutiere.

Crimă nebună

Şocant: bărbatul care şi-a tranşat tatăl în satul Hodoş a suferit mai multe episoade de nebunie, dar familia nu l-a dus niciodată la medic. După oribila crimă, făptaşul a fugit în Austria, de unde a fost adus de o soră şi o nepoată, iar fiindcă pe drum a redevenit violent, acestea au avut nevoie de ajutor de la poliţiştii austrieci, care le-au indicat prin SMS ce să facă pentru a evita o nouă dramă.

Rezervaţia nimănui

Secătuit de apă şi în pericol să dispară pentru totdeauna, lacul cu nuferi termali din Băile 1 Mai a fost lăsat de Ministerul Mediului şi fără paznic. Deşi Muzeul Ţării Crişurilor a avertizat de peste un an că nu mai vrea să răspundă de rezervaţia unică în Europa, Ministerul Mediului a ignorat expirarea contractului de custodie şi nici n-a căutat un alt îngrijitor pentru aria protejată.

Mineriadă la Băiţa

Minerii blocaţi în subteran la Băiţa sunt carne de tun într-un război de 100 milioane euro. În timp ce autorităţile acuză privaţii de la Băiţa Bihor că parazitează compania de stat Băiţa şi pe cei de la African Consolidated Resources că forţează legea pentru a extrage metale rare, aceştia susţin că oficialii îi sabotează, dorindu-şi să toace 20 milioane euro pentru închiderea minei.

Spărgători online

Fotografiile de vacanţă cu care vă lăudaţi pe reţelele de socializare vă pot lăsa cu casa goală! Hoţii au ajuns să-şi ia ponturile de pe internet: în timp ce o familie de bihoreni posta pe Facebook poze de pe litoral, spărgătorii au intrat în casă şi au plecat cu 10.000 euro, 50.000 lei şi o jumătate de kilogram de aur.

INTERVIUL BIHOREANULUI
Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor
"Toţi vrem să devenim doctori, dar România are nevoie de meseriaşi"

Sub mandatul lui Horia Oniţa, elev în ultimul an de liceu la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, profilul mate-info bilingv engleză, Consiliul Naţional al Elevilor a emis prima rezoluţie, pentru a face cunoscut ce vor tinerii de la şcoală: programe şcolare adaptate la realitate, profesori dedicaţi, directori de şcoli transparenţi şi manuale moderne şi gratuite. "Un învăţământ axat în mod real pe elevi, nu pe asigurarea unor locuri de muncă pentru profesori", spune tânărul de 17 ani care aspiră la o carieră în avocatură.
Din păcate, nu crede că România va avea prea curând un sistem de educaţie performant şi dedicat cu adevărat cunoaşterii. Motivul? De fapt, spune el, nici nu se doreşte educarea tinerilor, fiindcă aceştia sunt cu atât mai uşor de manipulat cu cât rămân mai neştiutori.

Orădeanca de aur

Singura câştigătoare româncă a celebrului turneu de tenis de la Cincinnati, unde Simona Halep a ratat recent trofeul în faţa Serenei Williams, a fost o orădeancă. Uitată în ţară, pentru că a fugit în plină glorie din România comunistă, Magda Rurac a avut un palmares şi o poveste fascinante, după stabilirea în America, la finele anilor 40, devenind o vedetă a tenisului de câmp şi de masă, iar apoi şi a golfului.

Casa bunicilor

O familie de bihoreni din Depresiunea Beiuşului atrage turiştii oferindu-le vacanţe într-o casă ţărănească autentică. Veche de peste un secol, Casa Ţara Beiuşului din Remetea găzduieşte musafirii în încăperi cu ştergare, farfurii pictate, ţesături colorate şi paturi cu paie, toate recuperate de la ţăranii bătrâni.

Poveşti de viaţă

În următoarele 10 săptămâni, orădenii sunt invitaţi să redescopere filmul documentar, care nu are nevoie de fantezii pentru a fi incitant şi incisiv. Până la începutul lunii noiembrie, o sală a cafenelei Moszkva găzduieşte, aşadar, proiecţiile unor filme-documentar realizate în cinci ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, pe teme dintre cele mai diverse, de la comunism la munca în străinătate, de la cele mai fericite clipe ale unei vieţi până la reintegrarea socială a infractorilor recidivişti.