Spitalul Municipal pare blestemat. La doar trei luni de când tânăra doctoriţă Liliana Heredea ÅŸi-a pus capăt zilelor, secÅ£ionându-ÅŸi artera femurală cu un cuÅ£it, un alt angajat ÅŸi-a curmat viaÅ£a la fel de brusc. Brancardierul Augustin Gavriletea, în vârstă de 53 de ani, s-a spânzurat de scara care ducea în podul casei sale de la Å£ară.

Ce l-a împins pe bărbatul cât un munte la un asemenea gest, nimeni nu ÅŸtie cu certitudine. Colegii lui sunt convinÅŸi, însă, că omul a căzut în depresie după ce a stricat, într-un accident stupid, o componentă a unui aparat de radiologie, ÅŸi că-i era teamă să nu fie pus să plătească mii de euro pentru paguba făcută. Ironia sorÅ£ii e că a doua zi stricăciunea a fost reparată, iar colegii l-au căutat să-i dea vestea cea bună. Telefonul bărbatului a sunat, însă, în gol...

Ajutor cu ghinion

Pe 9 februarie, Gusti, cum îi spuneau colegii, un zdrahon de 1,90 ÅŸi puternic ca un taur, a mers la serviciu ca-n orice zi obiÅŸnuită. Din 2008 era brancardier la Spitalul Municipal Gavril Curteanu ÅŸi, de când cu tăierile salariale, lucra pentru o leafă de numai 600 de lei. În ultima zi de lucru, a dus la Radiologie un pacient bătrân imobilizat într-un scaun cu rotile. "Trebuia să-i fac o radiografie la genunchi ÅŸi o radioscopie pulmonară", explică dr. Marin Barbu, ÅŸeful secÅ£iei de Radiologie a spitalului.

La terminarea investigaÅ£iilor, bătrânul care abia stătea în picioare pe stativul aparatului, tremura din încheieturi. "I-am spus să se Å£ină de o parte din faţă a aparatului, iar lui Gusti, care stătea lângă mine, în încăperea protejată împotriva radiaÅ£iilor, să intre repede în camera radiologică, să-l ajute. Mi-era frică să nu cadă", zice medicul.

Atunci s-a întâmplat nefericitul incident. "Eu eram îndărătul geamului despărÅ£itor ÅŸi, cu o telecomandă, coboram atât stativul, cât ÅŸi aparatul propriu-zis. Nu am văzut că un mâner de la căruciorul cu rotile ajunsese sub o parte a aparatului, mai precis sub cea care Å£ine tastatura de comandă ÅŸi caseta pentru filmul radiologic. Apoi, aparatul s-a izbit de cărucior", spune doctorul Barbu.

Auzind o bubuitură, medicul a dat buzna în camera radiologică, speriat că a căzut bolnavul. "Gusti mi-a spus că o fi lovit din greÅŸeală căruciorul cu piciorul ÅŸi l-a băgat prea aproape de aparat. Masca pe care era tastatura era crăpată de sus până jos ÅŸi se clătina", spune ÅŸeful de secÅ£ie.

"Roagă-te!"

Prin spital circulă zvonul că doctorul s-ar fi răstit la brancardier ÅŸi că l-ar fi ameninÅ£at că trebuie să plătească stricăciunea. Medicul, însă, neagă: "I-am spus doar să ducă pacientul sus, la secÅ£ia de Interne, ÅŸi am sunat la firma din Cluj cu care avem contract de întreÅ£inere a aparatului", spune Barbu.

VeÅŸtile primite de la tehnicieni au fost îngrijorătoare. "Mi-au spus că dacă trebuie înlocuită doar masca, piesa va costa cam 4.000 de euro, dar dacă va fi necesară ÅŸi înlocuirea sistemului care Å£ine casetele de film radiologic, reparaÅ£ia ar fi cam 12.000 de euro. Era mult prea scump, aÅŸa că l-am rugat pe inginer să vină la spital ÅŸi să încerce să-l repare fără a înlocui piesa. Mi-a promis că vine a doua zi", îÅŸi aminteÅŸte doctorul.

Conform procedurii obligatorii de lucru a spitalului, medicul a raportat incidentul managerului Ovidiu Laurean Pop, care l-a chemat în biroul său pe brancardier. Îngrijorat, omul a mers însă, din nou, la doctorul Barbu. "De vreo două-trei ori m-a întrebat dacă am vorbit cu cei de la service ÅŸi dacă vor veni. L-am asigurat că urmau să vină chiar vineri", explică ÅŸeful de secÅ£ie, precizând că bărbatul părea foarte preocupat de urmările incidentului, dar nu era panicat nici pe departe.

În biroul managerului, însă, omul a aflat cât de mari erau sumele care ar trebui plătite dacă nu se reuÅŸea repararea aparatului fără înlocuirea piesei crăpate. "L-am întrebat pe brancardier dacă realizează valoarea pagubei ÅŸi i-am spus să se roage să putem repara piesa afectată", spune Ovidiu Laurean Pop (foto), care a reacÅ£ionat cum ar fi făcut, probabil, oricare alt manager în situaÅ£ia dată. Gusti, însă, n-a aÅŸteptat verdictul final.

Casa fără fum

Joia aceea avea să fie ultima zi când colegii l-au văzut în viaţă. "N-a mai zis nimănui nimic ÅŸi a plecat acasă, iar a doua zi n-a mai venit la lucru", spune o infirmieră. Vineri, inginerii de la firma de service au reuÅŸit să repare aparatul, fără să fie necesară schimbarea niciunei piese. Pentru brancardier, însă, era prea târziu să afle vestea ce l-ar fi uÅŸurat.

Colegele infirmiere au încercat să-l sune pentru a-i zice că poate sta liniÅŸtit, dar apelurile ÅŸi mesajele trimise au rămas fără răspuns. Bărbatul, care locuia într-un apartament din Oradea împreună cu soÅ£ia ÅŸi fiica de 27 de ani, plecase în ajun la Å£ară, în Ceica, la casa care îi rămăsese după moartea părinÅ£ilor.

"Am aflat că, la Å£ară, Gusti a trecut pe la un vecin de peste drum, cu care se înÅ£elegea bine. Omul ne-a povestit că a doua zi, vineri, nu a văzut fum ieÅŸind din hornul casei, dar nu s-a gândit la nimic rău. Abia sâmbătă dimineaÅ£a, fiindcă nu i-au văzut nicio miÅŸcare, au intrat mai mulÅ£i bărbaÅ£i la el în ogradă. L-a găsit chiar vecinul pe care îl vizitase joi seară, în cămara care ducea spre pod, spânzurat de ultima treaptă a scării", povesteÅŸte, încă ÅŸocată, o angajată a spitalului. Se pare că Gavriletea ÅŸi-ar fi luat viaÅ£a chiar în noaptea de joi spre vineri...

"Doamne bate-l de aparat!"

Vestea sinuciderii i-a ÅŸocat pe toÅ£i colegii brancardierului, care îl ÅŸtiau o fire optimistă ÅŸi veselă. "Gusti, săracul, vorbea mereu. De bani ne plângem toÅ£i, dar nu am ÅŸtiut ca el să fi avut vreo problemă, nici în familie ÅŸi nici de alt fel. Doar ne-ar fi zis... Câteodată ne povestea numai cât era de necăjit că fata lui a terminat o facultate ÅŸi nu-ÅŸi găsea serviciu", povesteÅŸte o infirmieră.

Negăsind o altă explicaÅ£ie pentru gestul bărbatului, colegii sunt convinÅŸi că l-a împins la moarte teama că va fi pus la plata a mii de euro pentru repararea aparatului stricat. "Am auzit prin spital că ÅŸefii l-au ameninÅ£at să nu vină la lucru până nu aduce banii", spune un alt brancardier, convins că Gusti n-a rezistat presiunii.

Atât managerul, cât ÅŸi doctorul Barbu resping, însă, categoric, asemenea supoziÅ£ie. "În orice instituÅ£ie publică, o pagubă e imputată, fireÅŸte, persoanei care a provocat-o. Dar i-am explicat că nu va fi cazul să plătească nimic dacă aparatul va putea fi reparat", spune Laurean Pop. Directorul recunoaÅŸte că e posibil ca incidentul să fi influenÅ£at decizia subordonatului, dar crede că nu poate fi vorba doar de atât. "Nu a fost el primul într-o situaÅ£ie grea. Am avut oameni concediaÅ£i, ÅŸi tot n-au reacÅ£ionat aÅŸa. Decizia lui a fost luată, zic eu, pe fondul unor alte probleme, pe care nu avem de unde le cunoaÅŸte", a adăugat Pop.

Mărturisită sau nu, convingerea că incidentul cu stricarea aparatului de radiologie l-a împins pe brancardier spre sinucidere a rămas totuÅŸi în conÅŸtientul cunoscuÅ£ilor lui. "La înmormântarea lui Gusti babele ziceau: "Doamne bate-l de aparat, că uite că nu mai trebuie plătit!"", povesteÅŸte o infirmieră, întărind ideea că supărarea asta, ÅŸi nu alta, l-a făcut pe bărbat să se spânzure.

Frica de singurătate

Lovită cel mai crunt de moartea bărbatului, nici măcar familia nu-ÅŸi explică gestul acestuia. "Nu mi-a spus nimic-nimic. A lăsat doar un bilet, care e la PoliÅ£ie", spune soÅ£ia, neputând sau nevrând să dea alte detalii.

Colegii lui Gusti au auzit că în biletul de adio, bărbatul s-ar fi plâns că nu poate plăti paguba făcută, dar surse din jurul anchetei susÅ£in că, din contră, mesajul nu făcea absolut nicio referire la incidentul din spital. În schimb, potrivit anchetatorilor, "ÅŸi-a cerut scuze de la toÅ£i pentru ce urma să facă ÅŸi a scris că se simÅ£ea singur, neglijat de familie ÅŸi temător că nu-l va îngriji nimeni la bătrâneÅ£e". Ba chiar a avut grijă să lase vorbă că în casă sunt bani ÅŸi pălincă pentru propria-i înmormântare.

Or, dacă aÅŸa stau lucrurile, pare mai degrabă că bărbatul acumulase nemulÅ£umiri care îl măcinau mai demult, ÅŸi care erau de natură personală. AÅŸa că, dacă s-a speriat sau nu de urmările unei greÅŸeli de la serviciu ce se putea întâmpla oricui, asta n-a fost decât picătura care, neauzită, i-a umplut paharul...

DIN DRAGOSTE?
Moarte de răsunet

Anul trecut, chiar de Ziua MorÅ£ilor, un alt angajat al Spitalului Municipal îÅŸi punea capăt zilelor, într-un mod spectaculos. E drept, din cu totul alte motive decât cele bănuite în cazul brancardierului Augustin Gavriletea.

La doar 35 de ani, cu o întreagă carieră în faţă, doctoriÅ£a Liliana Heredea (foto) s-a sinucis în baia propriei locuinÅ£e cu un sânge rece "profesional", înfigându-ÅŸi un cuÅ£it în artera femurală, la coapsa dreaptă, astfel încât, după o sângerare abundentă, a murit în câteva minute.

ApropiaÅ£ii femeii spuneau că doctoriÅ£a fusese afectată de decesul tatălui, dar ÅŸi de suferinÅ£a pricinuită de un coleg mai în vârstă, cu care ar fi avut o relaÅ£ie de iubire ÅŸi care ar fi părăsit-o pentru o alta.