Nu credeam că se vor putea mobiliza 15.000 de oameni în acțiunea intitulată Misiunea Grivei, prin care se cer condiții mai bune pentru câinii abandonați și pentru sterilizarea lor. Iată că inițiativele cetățenești încep să capete forță și consistență. Poate n-ar fi fost lipsit de interes să se ceară și sterilizarea stăpânilor care-și abandonează animalele de companie...

CITEŞTE >

Cu tupeu

Noi cu cine votăm?

Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.

CITEŞTE >

Zic şi eu

De la țară la Oradea

Oricât ar fi de digitalizată lumea și plin internetul de informații despre tot felul de locuri, inclusiv în imagini, nimic nu se compară cu plăcerea călătoriei, fie ea cât de scurtă, pentru a le vedea cu propriii ochi. Iar când de plăcerea asta vor avea parte sute, poate mii de copii de la țară, dintre care mulți nu au ieșit din comuna lor ori au ajuns în cel mai bun caz până în cel mai apropiat orășel, cu atât e mai meritorie orice inițiativă care îi ajută să capete această experiență, totdeauna de neuitat dacă e prima.

CITEŞTE >

Noutăți de la OTL

OTL: Anunț pentru vânzarea prin licitație publică a deșeurilor metalice

OTL: Modificări la traseele liniilor de autobuz începând din 1 aprilie 2024

OTL: Modificări la traseele liniilor de autobuz începând din 26 februarie 2024

Spune ce crezi

Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?

Magazin

Documentarul despre Ilie Năstase, în selecția oficială a Festivalului de la Cannes (VIDEO)

Fană trimisă la închisoare pentru că l-a hărțuit pe cântărețul Harry Styles

O linie de autobuz din Barcelona a fost eliminată din aplicațiile pentru hărți din cauza numărului mare de turiști

Visit Oradea

Peste 160 de cai și 41 de atelaje vor concura în acest weekend la Pășunea Berkeș

Târgul de Paşti Oradea îşi aşteaptă vizitatorii începând din 26 aprilie

Oradea se pregătește de sărbătoare!

Premiile lui Bihorel

Contestaţi, dar nu înjuraţi... Judecătorul nu a iertat-o, pentru că s-a luat în gură cu Poliția Locală

Scoate pistolul! De ce a fost trezit de mascați nepotul primarului din Lunca

Transformarea rectorilor în faraoni

De stiut

Colțul juridic

Instanțele nu vor mai putea reduce discreționar onorariile avocaților

Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de modificare a legislaţiei în vigoare, prin care se prevede, în esenţă, că instanţele judecătoreşti nu vor mai putea reduce din oficiu onorariile achitate de justiţiabili avocaţilor, ci doar la cererea părţii adverse.

CITEŞTE >

Bihoreanul la medic

Dependenţa de nicotină: Legătura dintre fumat şi unele boli

Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.

CITEŞTE >

17 Noiembrie 2016, 07:33

Mărimea contează! Antreprenorii cer Primăriei Oradea egalitate cu marii investitori

VOI NU! Antreprenorii locali susţin că municipalitatea nedreptăţeşte micile firme orădene în favoarea marilor investitori, primiţi cu braţele deschise în parcurile industriale ale oraşului. "Teren în Parcul Industrial nu primim! Facilităţi pentru angajaţi nu! Reduceri de impozite nu! Firmele mici nu au niciun ajutor!", susţine Mihaela Erbaşu, patroana Ragma Color SRL

1 imagine

0 clipuri

0 audio

0 fisiere

11 comentarii

Dan Simai

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă! "Jucăria" preferată a primarului Ilie Bolojan, parcurile industriale, sunt acuzate că tratează investitorii cu dublă măsură. Pe de o parte acordă facilităţi şi sprijin marilor investitori, pe de alta trântesc poarta în nasul micilor întreprinzători locali.

"Firmele locale sunt prea mici şi neinteresante pentru Primărie", se plânge proprietara unei mici companii din oraş.

"Mici şi neinteresanţi!"

Eşti mic? Nu primeşti nimic! Patronii bihoreni se plâng că, în goana după marii investitori, municipalitatea nedreptăţeşte întreprinderile mici şi mijlocii din oraş şi judeţ. "Primăria atrage marii investitori cu tot felul de facilităţi: aceştia pot cumpăra teren în parcurile industriale la preţ preferenţial şi sunt scutiţi de impozit pe clădire şi teren. Firmele mici şi mijlocii, care susţin economia locală de ani de zile, nu au loc în parcurile industriale, sunt bune doar la plătit taxe, impozite şi amenzi", reclamă Mihaela Erbaşu, patroana Ragmar Color, un mic SRL specializat în producţia de benzi abrazive.

Prin intermediul Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB), antreprenoarea a făcut demersuri să obţină un amplasament în Parcul Industrial Eurobusiness II din strada Ogorului, dar până acum degeaba. "Căutăm un teren pe care să ridicăm şi să utilăm o hală din fonduri europene", spune Erbaşu, care vrea să investească 350.000 euro pentru a-şi reloca producţia din Cihei şi a-şi extinde activitatea, înfiinţând noi locuri de muncă. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), care gestionează cele trei parcuri industriale din Şoseaua Borşului, strada Ogorului şi din spatele fostului CET, nu i-a dat însă niciun răspuns. "Nu se întâmplă nimic de luni de zile", spune femeia. Şi nu este singura...

"Primăria preferă firmele mari!"

Nemulţumirile micilor întreprinzători sunt confirmate de asociaţiile patronale bihorene. "Parcurile industriale nu prea acceptă firme mici. Primăria preferă firmele mari, venite din afară", spune directorul AFB, Radu Silaghi (foto).

Poziţia sa e întărită şi de preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor, Ioan Lucian. "Adevărul e că un investitor străin puternic este curtat de municipalitate cu insistenţă, în vreme ce o firmă mică, locală, nu prea este băgată în seamă", zice Lucian.

Dubla măsură a fost impusă simplu. Conform caietului de sarcini, solicitanţii amplasamentelor din parcurile industriale trebuie să-şi asume investiţii de cel puţin 70 euro pe metrul pătrat de teren. Cum cele mai mici parcele din Parcul Eurobusiness I din Şoseaua Borşului depăşesc un hectar, solicitantul se obligă la o investiţie de minim 700.000 euro. Şi prea puţine firme orădene îşi permit!

Concurenţă neloială

Octavian Dan, consultant in afaceri, președinte Asociația Firmelor Bihorene Implicaţiile sunt mai grave decât par la prima vedere. Spre deosebire de companiile locale, noii investitori pot concesiona teren pe 25 de ani la un preţ "promoţional", de 8 euro/mp, cu toate utilităţile incluse, iar ulterior, la cumpărarea lui, beneficiază de facilităţi consistente, deoarece chiria plătită se scade din preţ. În plus, firmele din parcurile industriale sunt scutite prin lege timp de 5 ani de plata impozitelor pe clădiri şi terenuri, în limita a 200.000 euro. "Cum firmele nou intrate pe piaţă beneficiază de facilităţi fiscale, apare o concurenţă neloială. Acestea pot produce mai ieftin şi pot oferi salarii mai mari decât cele deja existente", explică preşedintele AFB, Octavian Dan (foto).

Cea mai bună dovadă e faptul că în ultimul an salariile angajaţilor din parcurile industriale au urcat cu 20%, iar fluctuaţia personalului a crescut atât de mult încât secţii întregi de muncitori au migrat de la o fabrică la alta. "În Oradea sunt 900 de şomeri şi circa 1.000 de locuri de muncă vacante. Evident, noii investitori canibalizează firmele locale, luându-le angajaţii, pe care îi pot plăti mai bine", spune Dan. Ceea ce este bine pentru angajaţi poate însemna însă un dezastru pentru patronii orădeni...

Eu sunt mic, tu fă-mă mare...

Pentru reechilibrarea mediului economic local, AFB vrea pentru IMM-uri acelaşi tratament ca pentru marii investitori. Astă-primăvară, asociaţia a cerut municipalităţii şi ADLO să scoată la licitaţie nu doar parcele mari, întinse pe hectare întregi, ci şi amplasamente de 1.500-3.000 mp. "Investiţia minimă pentru o parcelă de 3.000 de metri pătraţi este puţin peste 200.000 de euro, ceea ce deja devine accesibil. Aşa, companiile locale vor putea intra mult mai uşor în parcurile industriale şi pot beneficia de aceleaşi facilităţi ca firmele mari", zice preşedintele AFB.

În plus, asociaţia negociază cu municipalitatea şi scutiri de impozite pe proprietate în limita a 200.000 euro pentru companiile din afara parcurilor industriale care investesc cel puţin 100.000 de euro. "Economia locală trebuie să se concentreze pe creşterea salariilor, or aceasta vine din creşterea productivităţii. Acordarea de facilităţi ar permite firmelor să îşi crească productivitatea prin extinderea spaţiilor de producţie, achiziţia de utilaje sau specializarea angajaţilor. Acestea pot fi investiţii de câteva sute de mii de euro", spune Dan.

Promisiuni

Dacian Palladi, city manager Oradea Demersurile antreprenorilor locali încep să dea rezultate. City-managerul Dacian Palladi (foto), coordonatorul ADLO, spune că IMM-urile orădene vor avea acces, cel târziu de anul viitor, la parcele de teren mult mai mici decât în prezent, în parcul industrial din strada Ogorului. "Lucrăm la Planul Urbanistic Zonal, care prevede înfiinţarea a peste 20 de parcele de circa 1.600 metri pătraţi pentru firmele care nu îşi permit sau nu vor suprafeţe mai mari. Primele amplasamente ar putea fi licitate la începutul anului viitor", spune city-managerul.

Fost consilier în afaceri, Palladi pare dispus să întindă o mână de ajutor antreprenorilor locali. "Avem în studiu o schemă de ajutor local. Firmele care investesc o anumită sumă şi înfiinţează un minimum de locuri de muncă ar putea beneficia de reduceri la plata impozitelor", spune secretos administratorul public.

Neoficial, săptămâna trecută, negocierile dintre patronate şi municipalitate stabiliseră pragul minim al investiţiei de la care se pot acorda facilităţi la 150.000 euro. Discuţiile sunt însă în derulare, iar până în decembrie, când Consiliul Local va dezbate proiectul de taxe şi impozite pe 2017, se pot întâmpla multe. Trataţi ani de zile ca investitori de mâna a doua, antreprenorii locali şi-au făcut măcar auzite nemulţumirile şi pot spera la o schimbare în bine. Fie şi de la anul...

DREPTATE PENTRU TOŢI
"O politică echidistantă"

Ilie Bolojan, primar Oradea Primarul Ilie Bolojan (foto) susţine că municipalitatea a procedat corect, în ciuda nemulţumirilor antreprenorilor locali. "Primăria a avut o politică echidistantă faţă de toţi investitorii. Avem un pachet de facilităţi destinat tuturor. Cine a vrut l-a accesat, cine nu nu", spune edilul. Bolojan nu ascunde că preferă marii investitori. "Una este să aduci o investiţie de 500.000 euro şi alta să aduci una de 20 milioane euro. La marile investiţii apare un efect de multiplicare: atrag după ele constructori, furnizori de materiale, producători de piese, companii de transport şi prestatori de servicii", spune edilul. Totuşi, nu îşi doreşte doar companii mamut. "Oradea are nevoie de un mixt de companii mari şi mici, pentru a putea trece peste orice şoc. Să nu ne minţim singuri: aşa cum au venit, marii investitori pot şi să plece, oricând", spune edilul.

Exemplu de succes al municipalităţii, parcurile industriale din Oradea au atras până la începutul anului 2016 investiţii de peste 332 milioane euro şi au creat circa 3.000 de locuri de muncă. Numai anul trecut, noile zone industriale au adus oraşului venituri de circa 900.000 de euro din concesionarea şi vânzarea de terenuri, taxele aferente autorizaţiilor de construire şi cota defalcată din impozitul pe salariile angajaţilor. Din cele 74 de companii din parcurile industriale ale Oradiei, 50 sunt firme româneşti.

Toate articolele scrise de Dan Simai

Comentarii

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.

11 Comentarii

"O politică echidistantă" - Parcarea „din spatele” Tribunalului. Contributor net(work).

Epopeea atribuirii contractului este dominată de personajele supranaturale care de-a lungul timpului şi implicit al mandatelor s-au umplut de acţiuni eroice care se mai desfăşoară şi azi. În acest caz particular, personajul cheie care dechidea lacătul bugetului local este domnul arhitect Pafka. Este cel car ea întocmit studiul de fezabilitate pentru parcare. Conform legii, avea obligaţia să obţină şi acordurile şi autorizaţiile. Unul dintre ele era cel de la Ministerul Culturii – pentru Monumente Istorice, având în vedere vecinătatea cu clădirea Palatului de Justiţie. Primăria, prin reprezentantul Ei, a comandat SF-ul, l-a recepţionat şi l-a plătit. La licitaţia pentru execuţia parcării „doritorii” trebuiau să depună proiectul şi oferta tehnică şi financiară. Proiectele ofertate trebuiau să respecte cele prevăzute în S.F.-ul domnului Pafka. O prevedere obligatorie în caietul de sarcini era „îmbrăcarea” faţadei dinspre Palatul de Justiţie şi pe acela din strada F. Schubert în lemn exotic în suprafaţă de peste 1000 de metri pătraţi (nu mai ţin minte exact, dar, la nevoie, pot reciti oferta). Vânătoarea lui Pafka începuse. Toţi ofertanţii voiau ca el să le fie proiectant deoarece deţinea cu titlu personal! documentaţiile necesare obţinerii avizelor. Cei care nu „se combinau” cu el, urmau să le „obţină”. Cel de la Ministerul Culturii depindea bi-rect de el, atât timp cât ministrul era UDMR. Deoarece Selina la acea vreme era în cărţi la Palat, „s-a” decis ca Construcţii Bihor să primească lucrarea. În consecinţă, au aflat de la început că Pafka va da o Dispoziţie de Şantier prin care va renunţa la placarea cu lemn exotic, adoptând lemnul de esenţă „tare” şi, în acelaşi timp, şi la suprafaţă, obţinând astfel spalierele binecunoscute. Un mizilic de 700.000 de euro. Ca rezultatul (procedurii) să fie sigur, Selina a introdus în calculul economic „costul creditului furnizor” cu o dobândă care, însumată pentru cei 5 ani, era cât valoarea sumei „împrumutate”. Asta sub pretextul (faţă de angajaţii de la ofertare) că „dacă ne dă lucrarea măcar să ştim că rămânem cu ceva”. Autorul calculului era fratele Ghişe aprobat de fratele lui Călin care îi era în acelaşi timp şef. Finalul este parţial cunoscut. Despre rezerva de incendiu care acum a devenit „după caz” a Palatului de Justiţie am mai scris.

Postat 17 Noiembrie 2016, 19:26 de eutanasiu

0 0 Raporteaza

Lista lui Schindler

Un alt mare "profitor" la bugetul local este Construcţii Bihor. La vremea la care se licita lucrarea de "introducere a utilităţilor în Parcul Industrial", marii ofertanţi erau Selina şi Construcţii Bihor, fiecare cu acoliţii ei. Isoplus era (şi) atunci în combinaţie cu ambele. Pentru că până la acea adată Construcţii Bihor primise mai puţine lucrări din bani publici, "s-a" adoptat soluţia păcii între dobitoace. Pentru ca armistiţiul de încetare a focului să nu fie încălcat, "s-a" luat decizia ca Marta de la Selina (că inginer nu pot să-l numesc) a "uitat" din ofertă un deviz de două milioane de lei. Cu toate că Selina primise pe mail devizul final al Construcţii Bihor (ştiind astfel valoarea ofertei), Călin - file din poveste, a dat ordin de zi pe unitate (neavând alt mijloc de constrângere) ca Marta să "uite" devizul. aşa "s-a" atribuit lucrarea viitorului candidat PNL. Preţurile unitare i-ar face pe teutoni să le crape armura!

Postat 17 Noiembrie 2016, 18:20 de eutanasiu

0 0 Raporteaza

@ eutanasiu

Bine punctat .. Lista e deschisa :)

Postat 17 Noiembrie 2016, 17:59 de User anonimizat

0 0 Raporteaza

@bihoreanoradean

Cel mai bun exemplu de "antreprenor" local de succes este Selina. Încă din vremea în care acapara toate contractele profitabile din bani publici (apucătură ajunsă la expresia maximă în cele două mandate ale bozonului), putem cu uşurinţă constata că profitul declarat era doar atât cât să asigure eligibilitatea la licitaţii. Încă de pe atunci, beni Hill "muta" cheltuielile între cele patru firme (Selina, Selina Invest, Trameco şi Eurologistic)aşa încât cel puţin două dintre ele să fie "pe minus". Salariile legale erau la valoarea minimă pe economie, restul banilor fiind daţi angajaţilor "la plic" după bunul plac al şefilor care aveau "target" în a găsi tot felul de motive pentru a "tăia plicul" subordonaţilor. La sfârşitul anului, şefii şi directorii erau recompensaţi cu bonusuri conform unei scheme similare celor de la bursă. Formula de bază era aceea ca patronului să-i revină 24% din orice lucrare (mulţi şefi prezentând "darea" ca fiind TVA-ul, bineînţeles nu cel ce revine statului). Tot ceea ce depăşea acest "profit", în praguri de 1%, 2%, 5%, etc., aducea "participanţilor" bonusuri între 5000 şi 200000 de euro pe an (de ex. în 2011 pentru 2010). Cifra de afaceri cu PMO şi alte instituţii bugetare în ultimii opt ani dă amploarea acestei operaţiuni. Că finalul este foarte aproape, ne arată chiar rezilierea contractului pentru Autostrada Transilvania unde Selina era deja "băgată". Mare doliu pe centură!

Postat 17 Noiembrie 2016, 16:56 de eutanasiu

0 0 Raporteaza

si tu Brutus?

@ hateretard: ma mir de tine si de ceea ce scrii. Pareai un bait istet cu vederi de dreapta.. pareai.. cand e vorba de salarii, taxele sunt aceleasi, atat la multinationale cat si la micile companii locale. Cand e vorba de taxe pe profit lucrurile se schimba: multinationalele si-l transfera in tarile de origine (o parte) iar micile companii il pierd in economia neagra/gri. Poti sa-mi dai un exemplu de firma locala prospera, care plateste impozit pe profit? Poti sa verifici pe mfinante . ro si o sa vezi ca mai toate firmele locale apar pe minus, chiar daca le merge binisor. Si atunci de ce sa sustin o firma care nu plateste nici salarii (statul castiga din taxele pe munca + tva pe produse cumparate din produsul muncii) si nici taxe?

Postat 17 Noiembrie 2016, 15:24 de User anonimizat

0 0 Raporteaza

usor de vorbit

bihoreanoradean, ai idee ce inseamna sa ai o firma si sa platesti taxe, impozite si salarii, sau doar vorbesti ca sa te afli in treaba? Pentru a da un salar de 2500 lei angajatorul mai da la stat inca aproape atatia bani, deci cheltuieste 1000 euro ca sa dea un salariu de 550 euro, plus alte taxe si cheltuieli, in timp ce o firma mare are facilitati si reduceri la impozite pe care firmele mici nu le au. Toti ar da salarii mari daca ar putea, dar la cate taxe sunt e foarte usor sa intri in faliment cu firmele mici. Incearca si tu sa iti faci o firma sa vezi cat rezisti pe piata asta dominata de multinationale, care de multe ori duc banii in alte tari ;)

Postat 17 Noiembrie 2016, 15:03 de hateretards

0 0 Raporteaza

Lectie de invatat

In sfarsit incep sa se trezeasca la realitate asa zisii "antreprenori" locali care si-au batut joc de oradeni si de forta de munca in general din Oradea tocmai pentru ca nu aveau concurenta. Nu e roz in multinationale dar cel putin se respecta legislatia muncii (salarizare, concedii, program de lucru/pontaje, etc.) ceea ce un pietar s-au buticar nu o sa inteleaga nici o data.

Postat 17 Noiembrie 2016, 14:12 de User anonimizat

0 0 Raporteaza

Dacian Palade

S-a pus manager de "municipalitate"ca sa poata "descarca" din contabilitatea paravanilor terenurile achizitionate inca dupa vremea lui Petrisor?! Buna strategie Pace in suflet sa aveti si mergeti cu domnul ;) ca eu imi fac afacerile pe semnatura altora.

Postat 17 Noiembrie 2016, 12:50 de CITITORUL

0 0 Raporteaza

La anul și la anul și la anul

La anul salarii mai mari , taxe mai mici , dietă , sport ...toate la anul și la mulți ani

Postat 17 Noiembrie 2016, 11:16 de vocilebihoreanului29

0 0 Raporteaza

TOXIC

"Încă un personaj cunoscut al Oradiei şi-a schimbat convingerile religioase, făcându-se din ortodox baptist. Fost, rând pe rând, procuror, director al Fondului Proprietăţii de Stat Banat-Crişana în guvernarea CDR, asistent la Drept, membru în partidul fostului şef SRI Virgil Măgureanu şi director de campanie al fostului primar PD Petru Filip, mason şi consilier pentru întreprinzători, Dacian Palladi s-a rebotezat întru Domnul împreună cu soţia sa, Blandina, în ultima duminică a anului trecut. La ceremonia desfăşurată pe 29 decembrie la Biserica Baptistă Emanuel au participat aproape 2.000 de oameni. Deşi cârcotaşii susţin că şi-a negociat convertirea tot anul trecut, se pare că în realitate fratele Palladi a început să „ţină” cu baptiştii încă de la mijlocul anilor 2000, de când este profesor asociat la Universitatea Emanuel. Cert e că, dacă ortodocşii orădeni pierd, taman înaintea Bobotezei, un influent consultant în afaceri, baptiştii câştigă de partea lor un orator de succes care, mai ştii, mâine-poimâine poate ajunge chiar predicator. Pe net aproape că deja este… " ( zicea....bihorel ). Nu-mi dau seama ce consultanță putea oferi SALVATOR-ul din calitatea de jurist ! Economia este totuși diferită. Ca director FPS a fost CATASTROFAL. Că s-a vârât la baptiști este problema lui ( eu înclin să cred că a făcut-o pentru avantaje iar nu din convingere iar avantajele încep să apară ). Un astfel de individ ( oscilant ) este city-manager-ul municipiului ! OK , sprâncenele și le pensează ( doar e metro sexual ), păcat că nu are și păr ! Cine știe cu ce frizuri moderne ne-ar încânta !

Postat 17 Noiembrie 2016, 08:52 de TDS

0 0 Raporteaza

Cӑ cam aşa-i!

Citez din presa onine bihoreana, articol aparut in 5.mai.2016, autor Calin Corpas. Citind cu atentie observi ca cei firmele din parc primesc de la primarie mai mult decat dau ,,2,7%. Acesta este procentul cu care au contribuit la economia locală a Oradiei primele şapte cele mai mari companii din Parcul Industrial Eurobusiness, în condiţiile în care au beneficiat de facilităţi fiscale importante, acordate de Primăria Oradea. Procentul este calculat raportat la veniturile încasate de la toate cele 11.778 persoane juridice, contribuabili în Oradea. Aşadar, conform celor transmise de primărie, veniturile încasate în 2015 de la companii rezidente în parcurile industriale s-au ridicat la 4,9 milioane de lei noi, adică circa 1,1 milioane de euro. Cu un an înainte, în 2014, veniturile încasate de bugetul local de la aceste firme se ridicau la 3,2 milioane de lei, în condiţiile în care se încasaseră 0 (zero) lei impozite pe clădiri şi pe terenuri, ca urmare a schemei de facilităţi fiscale oferită de municipalitate. Faist Mekatronic, Plexus, Shinheung Electronics, Rufind, Perind, Emerson şi Premium Part sunt cei şapte contribuabili din parcul industrial, identificaţi de către primărie, intraţi în primii 100 contribuabili la bugetul local orădean. Cotele defalcate din impozitul pe venit arătate mai sunt cele obţinute de pe urma acestor şapte mari contribuabili. Important, facilităţile acordate de primărie acestor companii la impozitul pe clădiri şi pe terenurile din parcurile industriale s-au ridicat la 3,06 milioane de lei (circa 680.000 euro), în 2015, respectiv 2,05 milioane de lei, în 2014. Aşadar, bani care au fost lăsaţi companiilor investitoare în parcurile municipale, ca stimulent prin care au fost atrase să investească la Oradea. Acest 1,1 milion de euro încasat în 2015 de la firmele din parcurile industriale este inclus în totalul de 40,5 millioane de euro (182,3 milioane de lei) – cât reprezintă veniturile totale încasate de primărie de la toate persoanele juridice din Oradea, anul trecut, în 2015. Cu un an înainte, veniturile se situau la 166,6 milioane de lei."

Postat 17 Noiembrie 2016, 08:21 de pinonel

0 0 Raporteaza