URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 21 APRILIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Până acum, când călătoream în străinătate, ne plângeam că ţiganii cerşetori ne fac neamul de râs. Acum ne fac de ruşine cei care ne conduc, analfabeţii din Guvern şi nesimţiţii din Parlament. Pe mine cel mai tare mă enervează când aud că se vorbeşte de Guvernul Dragnea sau Guvernul Dăncilă. Guvernul nu este nici al infractorului de Teleorman, nici al sărmanei petroliste.
Zic şi eu
Adrian Cris
La CJ Bihor este blocaj, ţipă de doi ani coaliţia UDMR-PSD-ALDE şi divizia sa de presă, acuzând mai nou că refuzul consilierilor PNL de a vota bugetul pe 2018 a făcut ca salariaţii instituţiei şi ai celor subordonate să capete luna asta doar 70% din lefuri. Nicio noutate. Politrucii locali repetă papagaliceşte cuvinte precum "blocaj" şi "boicot" la fel cum şefii lor boscorodesc întruna "Soros" şi "Statul Paralel". De data asta, totuşi, nu cu ei am treabă, ci cu PNL-iştii...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Șobolanii internetului sunt ușor de recunoscut: sunt frustrați, nefericiți, rasiști, sexiști, antisemiți, urăsc totul și pe toată lumea. Nu cunosc rețeta dialogului și polemicii, nu au vocația construcției, dar excelează în cea a distrugerii, chiar dacă puterea lor distructivă este, încă, nesemnificativă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cum apreciaţi că au fost costurile încălzirii în Oradea în această iarnă?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede o procedură rapidă şi relativ ieftină prin care o persoană poate să obţină o hotărâre judecătorească prin care datornicul său să fie obligat să achite sumele de bani pe care i le datorează.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hepatita acută virală se declanşează după o perioadă de incubaţie de15-45 de zile pentru hepatita A, 30-180 de zile pentru hepatita B şi D, 15-160 de zile pentru hepatita C şi 14-60 de zile pentru hepatita E. Simptomele sunt variabile şi cel mai des există o pierdere a poftei de mâncare, greţuri şi chiar vărsături, oboseală...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Consensul unanim în psihologie a fost până acum că depresia se leagă de procesele chimice din creier (serotonina în special), dar o serie de noi studii au propus o nouă teorie: şi anume aceea că depresia ar putea să aibă cauze fizice.
17 Aprilie 2018, 08:03

Mâncăm second-hand! Siliţi să-şi închidă abatoarele şi să-şi vândă animalele în străinătate, bihorenii au ajuns să consume carne slabă din import

Mâncăm second-hand! Siliţi să-şi închidă abatoarele şi să-şi vândă animalele în străinătate, bihorenii au ajuns să consume carne slabă din import CARNE "NEAGRĂ". Dispariţia abatoarelor a lăsat fermierii din Bihor fără şansa de a vinde carne prin magazine. Obligaţi să taie animalele acasă, ţăranii încearcă să valorifice la negru carnea gustoasă şi nechimizată, în condiţii improprii. Joia trecută, pe o căldură de 26 grade Celsius, o bătrânică vindea fleici pe mesele pieţei din Beiuş, ascunzând speriată marfa de câte ori i se părea că vede vreun oficial...
Mâncăm second-hand! Siliţi să-şi închidă abatoarele şi să-şi vândă animalele în străinătate, bihorenii au ajuns să consume carne slabă din import "DE CASĂ". Abatorul din Beiuş preia animale cu plata pe loc şi vinde produsele prin două carmangerii. "Un kilogram de carne de casă costă cu 3-4 lei mai mult, dar are valori nutritive mai mari, un gust mai bun şi nu lasă apă când o pui pe grătar", spune unul dintre proprietari, Alin Suciu. Înfiinţarea abatorului ar putea reduce comerţul la negru la care sunt obligaţi de ani întregi numeroşi ţărani din Bihor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Din cele 72.694 vaci, 79.874 porci şi 449.697 oi care formau anul trecut efectivele de animale oficial înregistrate în Bihor, pe mesele consumatorilor din judeţ nu a ajuns absolut nimic. Totul merge la export!

"Vitele se trimit în Israel, porcii şi puii merg în Ungaria, iar oile se dau în ţările arabe. Asta pentru că nu avem abatoare, nu avem procesatori, nu avem nimic", spune şeful Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Animale, Alexandru Oltean.

Sacrificaţi după aderare

preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Animale Domestice şi Păsări, Alexandru OlteanStatisticile sunt clare. În aproape trei decenii trecute de la desfiinţarea fermelor cooperatiste din perioada comunistă, efectivele de animale din Bihor au scăzut constant, pierzând 109.406 bovine şi 201.226 porcine. Scăderea dramatică de la 105.800 la doar 72.694 de vite şi de la 242.776 la numai 78.874 porci a avut loc după aderarea la Uniunea Europeană din 2007.

Fărâmiţarea proprietăţilor agricole, dezinteresul statului şi condiţiile sanitar-veterinare stricte au dus la închiderea abatoarelor, ceea ce a limitat piaţa de desfacere şi a redus producţia gospodăriilor ţărăneşti la nivelul consumului propriu. "De 25 de ani am fermă de vaci. Dacă nu dădea statul o subvenţie n-o mai puteam ţine. Laptele n-ai cui să-l vinzi, iar dacă îţi cade o vită o dai la câini, că n-ai unde s-o tai", spune preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Animale Domestice şi Păsări, Alexandru Oltean (foto). Aşa că fermierii s-au orientat spre piaţa externă, iar ţăranii spre cea neagră...

La masa străinilor

Puii şi porcii crescuţi în Bihor sunt duşi la tăiere în Ungaria, vitele în Israel, iar oile în ţările arabe. "Până şi Nutripork, cel mai mare crescător de porcine, vinde tot în Ungaria", spune Oltean. La export merg şi cele 15 milioane de kilograme de pui produse anual în fermele Nutrientul. Tot al zecelea meniu McDonald’s sau KFC din Ungaria are carne din Bihor.

La fel se întâmplă cu ovinele şi caprinele. "Aici ori dai oile şi caprele la unul dintre cei trei intermediari care le duc în Israel şi în ţările arabe, ori rămâi cu ele", spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Sânlazăr, Dan Pop.

Carnea de vită pleacă tot în străinătate. Cele circa 2.000 de vaci crescute anual la Biharia de firma Sadelli Prodcom sunt vândute  în Israel (80%) şi Croaţia (20%). "Carnea e prea scumpă pentru coşul zilnic al românului, care alege produse ieftine", explică administratorul firmei, Sandor Darabont. Potrivit acestuia, lipsa abatoarelor afectează nu doar fermierii, ci şi populaţia. "Dacă în România nu ai unde să tai, în Ungaria aproape fiecare sat are propriul abator şi localnicii consumă carne din zonă".

Abatoare la tăiere

Dacă în comunism doar în Oradea funcţionau patru abatoare, astăzi sunt patru în tot judeţul. Toate celelalte din Bihor şi din zonele învecinate s-au închis în urmă cu un deceniu. În 2008, de pildă, firma Cominca anunţa închiderea abatorului şi fabricii de mezeluri din Oradea din cauza "volumului mare de investiţii necesar pentru respectarea standardelor UE".

Dispariţia spaţiilor de tăiere a dus automat la scăderea şeptelului. Dacă marii fermieri s-au orientat către export, micile gospodării au încercat să supravieţuiască din vânzarea "din om în om" ori, pe ascuns, în pieţe. Joia trecută, în piaţa din Beiuş, la 26 grade Celsius, localnicii vindeau hălci de carne proaspătă din gospodăriile proprii. Şi aşa se întâmplă în majoritatea pieţelor!

Confruntată cu o creştere a vânzărilor de carne necontrolată, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară a mai îndulcit condiţiile de autorizare a centrelor de tăiere, în 2016 permiţând înfiinţarea de abatoare zonale supravegheate de medici veterinari. Dar răul fusese deja făcut....

"Prostia vieţii mele"

În prezent, în Bihor funcţionează la Marghita şi Beiuş două abatoare mici, cu o capacitate zilnică de sacrificare a numai 5 bovine, şi încă două puncte de sacrificare în Mihai Bravu şi Tulca. Toate, la limită! "Ţăranii au renunţat la creşterea vitelor şi porcilor când s-au închis abatoarele, iar acum nu prea mai au ce tăia", spune proprietarul abatorului din Marghita, Lucian Hurban.

De profesie chiar medic veterinar, acesta a renunţat la un post călduţ în Direcţia Sanitară Veterinară pentru propria afacere, dar regretă! "După un an şi jumătate mi-am dat seama că am făcut prostia vieţii mele. Efectiv, m-a luat flama!", zice bărbatul. Motivul? Afacerea s-a blocat la desfacere. "Vinzi foarte greu. Clienţii s-au obişnuit cu hypermarket-urile şi rămân acolo. Va mai dura până când cărnii congelate din marile magazine vor prefera produsele proaspete din măcelării".

Aşa că lucrează mai mult în pierdere. "Vânzările sunt influenţate de importurile din UE. Cum scade preţul din Ungaria, unde statul dă subvenţii mai mari, cum rămân fără desfacere", zice Hurban. În primăvară, a pierdut de client până şi măcelăria din Episcopia Bihor. "Şi-a găsit furnizori mai ieftini în Ungaria...".

Purcei pe gratis

Pentru a resuscita producţia locală, în ianuarie Guvernul a lansat o schemă de sprijin destinată crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, cu o carne gustoasă şi sănătoasă. Conform acesteia, în perioda 2018-2020, statul va cumpăra purcei cu 250 lei bucata, va da gratuit câte cel mult 10 exemplare crescătorilor, aceştia îi vor îngrăşa până la 130 kilograme şi vor preda cel puţin jumătate abatoarelor înscrise în program, la un preţ minim de 11 lei pe kilogram.

Oficial, programul pare de succes. Săptămâna trecută în Bihor erau înscrişi 8 furnizori de purcei, 250 de crescători şi 2 procesatori. "Este un prim pas în sprijinirea directă a producătorilor prin programe naţionale. Până acum n-am avut aşa ceva", spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan.

Afacere (f)alimentară

Alin Silaghi (foto), coproprietarul unui abator deschis anul acesta în BeiuşProcesatorii cred, însă, că este un pas greşit, iar programul este sortit eşecului. "Specialiştii Ministerului Agriculturii care au gândit schema asta probabil au terminat kinetoterapie", acuză Alin Silaghi (foto), coproprietarul unui abator deschis anul acesta în Beiuş.

Bărbatul susţine că schema va falimenta abatoarele. "Statul mă transformă în firmă de curierat. Trebuie să bat tot judeţul, să iau purceii de la producător, să îi duc la crescător, când sunt mari să îi preiau de la acesta ca să-i aduc la sacrificare, iar mie nu-mi dă nimeni nici măcar un leu pentru transport şi abatorizare!", explică bărbatul.

Silaghi a făcut calcule şi i-au dat cu minus. Spre exemplu, preţul cărnii de porc în viu este de circa 5 lei pe kilogram pentru animalele din crescătorii industriale, de aproximativ 8 lei pentru porcii între 90-120 kilograme proveniţi din gospodăriile ţărăneşti şi cu doar 2 lei mai mare pentru cei din rasa Mangaliţa.

"La 11 lei pe kilogram,, cât costă porcul în viu, cu transportul ajunge la 14-15 lei, urcă la 17 lei după ce îl eviscerez şi devine cam de 20 lei pe kilogram în carcasă. Iar eu nu pot vinde nimănui la preţul ăsta!", arată procesatorul.

Substituenţi şi carne bătrână

Silaghi crede că bihorenii sunt prea săraci ca să le pese ce mănâncă. "Ştiu magazine care vând pe zi o tonă de cârnaţi de şuncă la 7,9 lei kilogramul. Dacă scazi TVA, membrana, condimentele, munca şi taxele, kilogramul de carne folosit ar trebui să-ţi vină la 3,5 lei, lucru imposibil!".

Spre comparaţie, un kilogram de cârnaţi în măcelării costă 19 lei, pulpa de porc pe la 20 lei, iar adevăraţii cârnaţi cu şuncă sar la 35 lei. "Poţi vinde mai ieftin doar dacă foloseşti substituenţi!", zice bărbatul. În plus, produsele ieftine se fac din carne ieftină. "Noi mâncăm carne fără valoare gastronomică, de la vite reformate din Olanda, scoase la sacrificat după ce nu mai dau lapte sau viţei", explică Silaghi.

Calculele sunt confirmate şi de consultantul în afaceri Octavian Dan: "Consumul din magazine se bazează pe importuri pentru că acestea pot coborî preţul inclusiv sub cel al marilor ferme, deoarece folosesc carnea animalelor de reformă". Concret, dacă un kilogram de carne de porc în viu din gospodăria ţăranului costă 8 lei, iar cel al unui kilogram obţinut industrial coboară la 5 lei, carnea scroafelor tăiate pentru că nu mai pot făta poate costa şi 2,5 lei. "Nu ai cum să concurezi cu aşa ceva!", spune Octavian.

Aşa că, prea săraci ca să aibă grijă la ce pun pe masă, bihorenii aleg în continuare produsele ieftine. Şi pierde toată lumea din jur, de la fermieri şi procesatori până la consumatori. Pentru că, la urmă, preţul a tot ce este ieftin se dovedeşte extrem de scump...


ESTUL MĂNÂNCĂ RESTUL
"Coşul de gunoi al Europei"

deputatul PNL Găvrilă GhileaScandalul produselor alimentare cu dublu standard, de o calitate mai slabă pentru Europa de Est decât cea pentru Vest în cazul aceloraşi branduri, a fost relansat în urmă cu o lună de şefa Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, Rodica Tănăsuică, care a anunţat că din 29 de produse comercalizate în UE, 9 prezentau în România calităţi mai slabe. Deputatul PNL de Bihor Gavrilă Ghilea (foto) a cerut autorităţilor să dea publicităţii denumirile acestor produse "pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor şi corecta informare a opiniei publice".

Ulterior, europarlamentarul Mihai Ţurcanu a declarat că "un nou caz întăreşte ideea că suntem coşul de gunoi al Europei", iar "Estul mănâncă... restul!", arătând că autorităţile belgiene au descoperit în produsele comercializate în Estul Europei prin marii retaileri deşeuri de abator nedestinate consumului uman. "Am solicitat Comisiei Europene să verifice dacă România este una dintre ţările în care s-au exportat produse din carne falsificată cu pastă obţinută din carcasă de bovină", a spus Ţurcanu.

Ambele demersuri, însă, atât al deputatului Ghilea, cât şi al europarlamentarului Ţurcanu, au rămas deocamdată fără răspuns.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
U.E sau M.. ?
Din pacate asta s-a urmarit in toate dominiile. Dintr-o tara de producatori am devenit tara de consumatori . Niste negrotei pe plantatie
Postat 17 Aprilie 2018, 10:26 de tepes
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Academicieni şi specialişti de renume care au învăţat la Colegiul Emanuil Gojdu şi-au trimis cărţile în biblioteca şcolii (FOTO)
  • Vocea cartierului. Peste 250 de orădeni au votat proiectele de bugetare participativă ale cartierului Nufărul (FOTO)
  • Şase lebede salvate la Suplacu de Barcău, după ce au 'aterizat' într-un batal cu reziduuri petroliere (FOTO / VIDEO)
  • Judecătorul Cristi Danileţ a predat „lecţii deschise” de educaţie juridică la Tărian și la Oradea (FOTO)
  • O victorie şi o înfrângere pentru Universitatea CSM Oradea în jocurile de pe teren propriu de sâmbătă şi luni (FOTO)
  • UDMR cere treceri de pietoni denivelate în faţa tuturor instituţiilor şcolare din Oradea (FOTO)
  • Model inedit: Copaci cu coroană cubică, plantaţi pe pietonala Alecsandri din Oradea (FOTO)
  • Meserie... cu tehnologie: La Grupul Şcolar Agricol din Cadea, viitorii sudori vor învăţa meserie la un simulator de ultimă generaţie (FOTO)
  • Lumea roboţilor: Peste 150 de copii şi tineri şi-au demonstrat abilităţile în robotică la Oradea (FOTO/VIDEO)
  • Baschet: CSM CSU s-a impus cu 74-70 în disputa cu BC SCM Timişoara (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON