Lanţul "pilelor": Şpăgile din Poliţia Bihor au condus DNA până la vârful ministerelor Apărării şi de Interne

Cine fură azi un ou mâine fură un bou. Iar cine trece o dată pe roşu ajunge pe contrasens. Cu doi ani în urmă, în timp ce investigau şpăgile din Poliţia Bihor, procurorii DNA Oradea au dat peste trofee din cele mai grele.

Un barosan bucureştean dornic să scape de o amendă rutieră a contestat-o la Judecătoria Aleşd, o grefieră promiţându-i că-l "rezolvă" dacă o ajută să-şi transfere iubitul din Jandarmerie în Poliţie. Cum contravenientul, şef la o universitate privată din Capitală, nu avea pile în Poliţia Bihor, a apelat la un afacerist, client vechi al DNA, la trei generali şi la un secretar de stat, care l-au satisfăcut, dar nu gratis! În schimb, a trebuit să bage la facultate odrasla unui general şi un alt afacerist, iar pe un medic să-l "salte" în gradul de colonel.

Un halucinant "lanţ al slăbiciunilor" pornit dintr-un fund de ţară şi ajuns până la vârful a două ministere grele, al Apărării şi al Internelor, dar şi la conducerea unei universităţi bucureştene care fabrică "intelectuali" la fel ca surata de pe malul Peţei...

 Agăţat de radar

Rechizitoriul cu care procurorii anticorupţie au trimis în judecată luna trecută lotul poliţiştilor şpăgari - începând cu şefii de Post din Pietroasa şi Cărpinet, continuând cu cei ai Poliţiei Rurale Beiuş şi Poliţiei Municipiului Beiuş, şi încheind cu cel al Poliţiei Bihor, plus un judecător de la Tribunal şi o angajată a Agenţiei pentru Protecţia Mediului - conţine un capitol cu totul aparte, ce face deja obiectul unui alt dosar, instrumentat de DNA la Bucureşti şi care dezvăluie un trafic de influenţă generalizat greu de imaginat într-o ţară membră NATO.

"Sămânţa" noului dosar a fost o banală contravenţie la Codul Rutier constatată la Aleşd în urmă cu două veri, pe 10 iulie 2015, când un echipaj al Poliţiei Rutiere a tras pe dreapta şoferul unui Mercedes B-111-UTM, prins că rula cu 110 km/h în localitate. Legitimat, bărbatul de la volan, un bucureştean pe nume Iosif Urs, a spus că se deplasa spre comuna Groşi, de unde este originar, şi că nu avea permisul asupra sa, aşa că poliţiştii i-au tras o amendă de 1.365 lei şi i-au suspendat dreptul de a conduce pe 90 zile.

Serviciu contra serviciu

Rănit în orgoliu, bărbatul a contestat sancţiunea la Judecătoria Aleşd. O grefieră de aici, Rodica Vandici, aflând că respectivul era preşedintele Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti, s-a oferit să-i aranjeze anularea amenzii şi recuperarea permisului, promiţând că intervine la judecătoarea căreia îi revenea soluţionarea plângerii. Avea, însă, şi ea o doleanţă: iubitul ei, Viorel Ilea, plutonier la Jandarmerie, să fie transferat în Poliţie şi repartizat în Aleşd. Cei doi au bătut palma dar, pentru că nu cunoştea personal niciun "greucean" din Poliţia Bihor, Urs a găsit în Capitală un amic cu "intrare" la şeful acesteia, chestorul Liviu Popa.

Amicul bucureştean nu era fitecine: Alexandru Noapteş (foto), fost şef al CFR Călători, anchetat de DNA fiindcă în 2005 cumpărase, cu câte 2 milioane euro, 6 automotoare second hand importate din Germania de o firmă privată la preţul de 120.000 euro bucata. ANI i-a confiscat 1,4 milioane euro pe care nu i-a putut justifica, dar afaceristul a căzut în picioare, în 2016 fiind uns la şefia Administraţiei Domeniului Public Sector 1 Bucureşti, condus de primarul PSD Dan Tudorache.

Cerere la hotel

"Capacitat" de Urs, pe 24 septembrie 2015 Noapteş a venit cu avionul la Oradea pentru a se întâlni la hotelul Continental cu Liviu Popa (foto). Cum acesta era filat şi convorbirile îi erau interceptate în ancheta privind corupţia din Poliţie, procurorii au obţinut apoi mandate şi pentru monitorizarea protagoniştilor din noul dosar.

Aşa au aflat, încă de la început, că afaceristul şi chestorul au discutat despre transferul jandarmului, despre non-combatul juriştilor Poliţiei în procesul de la Aleşd, în sensul de a nu furniza Judecătoriei procesul-verbal de contravenţie şi CD-ul cu înregistrarea radar, dar şi ca aceştia să nu se prezinte la termenele de judecată. Noapteş i-a predat personal lui Popa cererea de transfer a jandarmului, dusă iniţial la Bucureşti de Urs, chestorul uitându-se în fugă peste ea şi urmând s-o înregistreze apoi la Poliţia Bihor.

"Consider-o rezolvată!"

Procedurile pentru transferuri sunt greoaie: solicitantul trebuie să înainteze cererea Inspectoratului Judeţean de Jandarmerie (IJJ) şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP), iar după avizarea favorabilă, dosarul trebuie transmis Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR) şi Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), al cărui şef, în caz pozitiv, emite un ordin în acest sens, în final şeful Poliţiei judeţene repartizând proaspătul poliţist la o unitate din subordine.

Exasperat de proceduri şi îngrijorat că se apropia procesul de la Aleşd, pe 13 octombrie Urs l-a întrebat pe Noapteş prin SMS dacă nu cumva şeful IPJ Bihor îi făcuse "promisiuni de complezenţă", dar afaceristul l-a liniştit că Popa "e f. serios". Ulterior, Urs a anunţat-o telefonic pe grefieră că "lucrarea este ca şi aprobată" şi că "dl general (n.r. - Liviu Popa) se ocupă personal". De asemenea, pe 28 octombrie 2015, îi comunica: "Poţi merge la dl. Popa să pomeniţi aşa, a venit dl. Andi Noapteş cu el (n.r. - cu dosarul)". Ba i-a povestit inclusiv că la întâlnirea cu Noapteş, Popa se amuzase că hârtia jandarmului aleşdean era adusă din Bucureşti în loc să-i fi fost trimisă direct lui, dar Noapteş a subliniat că tocmai asta indica "urgenţa", iar Popa l-a asigurat de "rezolvarea" problemei: "Ăla (n.r. - Liviu Popa) a râs: «Cum, dom’le, în loc să...»... «Nu, dom’le, am venit ca să arăt că e urgent!». Şi ăla a zis «Bine. Consider-o rezolvată!»".

Pe repede înainte

Probele strânse de procurori arată că la IPJ Bihor dosarul de transfer a fost soluţionat rapid. Pe 2 noiembrie, cererea lui Ilea se afla la Serviciul Resurse Umane, care a solicitat IJJ Bihor dosarul de cadre al jandarmului, iar pe 16 noiembrie subcomisarul Bianca Jurău de la Resurse Umane întocmea o "Notă de Prezentare", menţionând că solicitantul "a fost sancţionat disciplinar în 2000 cu mustrare scrisă (plecare în concediu de odihnă fără aprobare) şi în 2009 (neglijenţă în serviciu şi superficialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu)". În ciuda acestora, în aceeaşi zi, chestorul Popa a aprobat Nota, iar pe 23 noiembrie IPJ a înaintat raportul pentru avizarea favorabilă şi de către şeful IJJ Bihor, col. Ioan Huluban.

Singurul ghinion a fost că în acea perioadă şefii IGPR s-au schimbat de trei ori, Petre Tobă fiind forţat să demisioneze în urma unui scandal de plagiat, fiind succedat de Dumitru Pârvu şi Bogdan Despescu, astfel că jandarmul aleşdean a trebuit să întocmească noi rapoarte de mutare, care să cuprindă numele noilor şefi ai Poliţiei Române. În final, pe 7 ianuarie 2016, Despescu a aprobat raportul de transfer, ce urma să mai fie avizat doar de şeful Jandarmeriei Române, generalul-maior Mircea Olaru (foto).

"Pile", de la general la secretar de stat

Între timp, Urs "monitoriza" bunul mers al treburilor, după cum rezultă dintr-o convorbire cu jandarmul din 12 ianuarie, când acesta i s-a plâns că "s-o schimbat şefu’ IGPR şi mi-am făcut alt raport, l-o semnat Oradea (n.r. - Liviu Popa şi Ioan Huluban) şi o zis că mi l-o trimis la Bucureşti", bucureşteanul răspunzându-i că "mă ocup eu (...) ne apucăm de treabă".

Pe 14 ianuarie 2016, Urs "s-a apucat de treabă" pentru a obţine şi avizul şefului IGJR, iar pentru asta a apelat la alt amic, din MApN, generalul-locotenent Cătălin Zisu, şeful Comandamentului Logistic Întrunit. În aceeaşi zi, a fost primit în biroul generalului, cerându-i să-l sune pe şeful IGJR pentru a grăbi transferul. Zisu l-a informat pe Urs că "acum o jumătate de oră, am fost de faţă, s-a vorbit cu generalu’ Olaru... O rezolvă imediat (...) a dat ordin să fie găsit raportu’... A zis «dom’le, cum dau de el, mâine îţi rezolv problema!»".

Urs nu s-a mulţumit însă cu "pila" la Zisu pentru a ajunge la Olaru, ci l-a mobilizat şi pe decanul Facultăţii de Drept a Universităţii Titu Maiorescu, Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, precum şi la alt amic, Gheorghe Toma, şef la Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, fapt ce reiese atât din interceptări, cât şi din declaraţiile date ulterior de aceştia la DNA. Pe 19 octombrie 2015, de pildă, Urs îi reproşa lui Ispas că nu se mişcă mai repede: "Io am crezut că-mi dai telefon şi-mi spui «Dom’le, în sfârşit s-a aprobat transferu’ băiatului de la Oradea». Tot aştept, că poimâine am proces".

După transfer, repartiţie acasă

În final, transferul a fost aprobat şi de generalul Olaru, iar pe 1 februarie trebuia să se prezinte la IPJ Bihor pentru repartizarea pe post. Mai rămânea o singură grijă: repartiţia în Aleşd sau cât mai aproape, după cum rezultă dintr-o convorbire purtată pe 28 ianuarie între Urs şi grefiera care îi amintea: "Sperăm să-l trimită acolo către Aleşd, nu spre Beiuş sau Salonta, cine ştie pă indie"...

Prompt, Urs l-a sunat pe Noapteş, spunându-i că Ilea urma să se prezinte pe 1 februarie "la inspectoru’ (n.r. - Liviu Popa), că-l repartizează" şi insistând: "Bă, ideea este să-l lase în Aleşd... că îl poate trimite la Beiuş sau la Salonta... să rămână în Aleşd". Afaceristul l-a liniştit: "Da, bine. Spune-i băiatului că aia a fost înţelegerea, să stea la el acasă, acolo".

Urmarea? Pe 1 februarie, chestorul Popa l-a repartizat pe fostul jandarm la Postul de Poliţie din Brusturi, aproape de Aleşd, iar pe 1 aprilie l-a mutat la Compartimentul Ordine Publică al Poliţiei Aleşd.

O avansare şi-o înmatriculare

Rechizitoriul DNA arată că "în schimbul exercitării influenţei asupra şefului IPJ Bihor în vederea mutării jandarmului", Noapteş i-a cerut şi el lui Urs două favoruri. În primul rând, să-i rezolve avansarea finului său de cununie, Cătălin Smarandache, angajat la Institutul de Medicină Militară, de la gradul de locotenent-colonel la cel de colonel plin. În plus, să-l bage pe un prieten al acestuia, Adrian Pascu, în anul IV de studii la Facultatea de Medicină a Universităţii Titu Maiorescu în anul universitar 2016-2017, în condiţiile în care Pascu făcuse trei ani de facultate între 1985-1990 şi apoi plecase în Franţa, o vreme fiind înrolat în Legiunea Străină, dar revenise în 2000 în ţară, unde "activa în privat".

"Mi-ai dat două sarcini foarte grave şi grele", ofta Urs într-o convorbire purtată cu Noapteş pe 20 ianuarie 2016. L-a asigurat, totuşi, că "acum mă duc la Zisu (n.r. - generalul MApN) pentru Smarandache", dar că înmatricularea lui Pascu era mai complicată deoarece trecuseră deja trei luni din anul universitar curent.

Ulterior, la anchetă, Smarandache a recunoscut că Noapteş a intervenit la Urs pentru avansarea sa şi pentru înscrierea lui Pascu la Medicină. De altfel, ambele "obiective" au fost îndeplinite de şeful de la UTM prin antedatarea a numeroase acte de studii.

Odraslă în studenţie

Dacă de înscrierea lui Pascu la Medicină s-a ocupat exclusiv Urs, pentru avansarea finului lui Noapteş la gradul de colonel a trebuit să apeleze din nou la generalul Zisu, care a avut la rându-i o pretenţie: fiul său, Ştefan Zisu, să fie înscris la cursurile de psihopedagogie din cadrul UTM. Chiar dacă perioada de înscrieri trecuse, Urs a bifat şi acest obiectiv, tot prin antedatarea actelor, detaliu recunoscut la anchetă de secretara şefă a Universităţii.

Din cauza implicaţiilor şi a faptului că majoritatea actelor de corupţie privind aceste afaceri au fost săvârşite la Bucureşti, soluţionarea noului dosar "născut" din ancheta asupra poliţiştilor şpăgari din Bihor a fost declinat în competenţa Serviciului DNA central abilitat cu anchetarea infracţiunilor săvârşite de militari, în acesta şeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, fiind acuzat de complicitate la cumpărare de influenţă, grefiera Rodica Vandici de trafic de influenţă, preşedintele CA al Universităţii Titu Maiorescu, Iosif Urs, de cumpărare de influenţă şi dare de mită, conducerea Universităţii de fals în înscrisuri, afaceristul Alexandru Noapteş de trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, iar generalul-locotenent Cătălin Zisu de trafic de influenţă şi luare de mită.

Indiferent cum va fi soluţionat noul dosar la Bucureşti - cel mai probabil prin trimiterea în judecată a tuturor celor implicaţi - morala e pe cât de certă, pe atât de îngrijorătoare: pentru anularea unei banale amenzi, factori de răspundere înalţi din Poliţie şi Armată sunt gata, în schimbul unor favoruri personale, să comită orice infracţiune. Cine ştie, dacă li s-ar ivi ocazia şi ar primi "preţul corect", chiar şi să-şi trădeze ţara pe care oricum o cangrenează băgându-şi "pilele" în "sistem"...

POLIŢIE ÎN NON-COMBAT
Jurişti "ascultători"

Procurorii DNA au stabilit că, deşi îi promisese lui Iosif Urs că în schimbul transferării concubinului său îi aranjează anularea amenzii şi recuperarea permisului, grefiera de la Judecătoria Aleşd a "blufat", magistratul Camelia Iova declarând anchetatorilor că "Vandici Rodica nu a intervenit şi nu a abordat-o niciodată în legătură cu dosarul".

În schimb, conform înţelegerii dintre afaceristul Alexandru Noapteş şi chestorul Liviu Popa, juriştii Poliţiei Bihor nu s-au prezentat la procesul de la Aleşd şi nu au transmis instanţei actele solicitate (procesul-verbal de sancţionare a lui Urs şi CD-ul cu înregistrarea radar), decât după începerea anchetei DNA. Că acesta era rezultatul indicaţiilor lui Popa rezultă dintr-o convorbire în care Urs o lămurea pe grefieră că "ei (n.r. - juriştii IPJ) nici nu vor trimite (n.r. – actele)... s-a vorbit cu inspectorul (n.r. – Liviu Popa) şi a zis «lasă-mă, dom’le, că mă ocup de ai mei să nici nu meargă pe acolo»", dar şi dintr-o altă discuţie, când îi explica avocatei sale că "ei vor să câştig, cum s-ar zice".

Imediat după ce DNA a audiat-o pe jurista IPJ Nicoleta Alb, aceasta "a cerut actele de la Serviciul Rutier pentru a răspunde Judecătoriei Aleşd", fapt ce demonstrează, spun procurorii, că "nu întâmplător nu s-a prezentat la proces, ci ca urmare a influenţei chestorului Popa".