„La Consiliul Judeţean trebuie să întoarcem totul cu susu-n jos”

La 20 de ani a pornit în lume, la fel ca mulţi români, în căutarea unei vieţi mai bune. Următorii şase a lucrat pe şantiere în Viena, dar s-a întors acasă, la Oradea, în 1998, de dragul iubitei cu care apoi s-a căsătorit şi împreună cu care are trei copii.

Din banii strânşi muncind între străini şi-a înfiinţat propria firmă, a urmat o facultate de ştiinţe economice, iar după alţi câţiva ani a intrat şi în politică. Era sătul, spune el, să vadă că alţii luau decizii în locul lui.

La 41 de ani, Traian Bodea ţinteşte, însă, mai sus. După ce în 2012 a acceptat din partea USL o candidatură “de sacrificiu“ la Senat într-un colegiu majoritar maghiar, acum şi-a asumat candidatura la şefia Consiliului Judeţean Bihor cu convingerea că poate fi mai bun decât toţi cei dinaintea sa.

- Aţi devenit cunoscut ca om de afaceri. Ce v-a împins în politică?

- Am vrut să mă implic pentru a participa la decizie, fiindcă cei care au luat decizii înainte nu le-au luat pe cele mai bune. Pe mulţi români lehamitea de politică îi face să nu se implice, pe alţii, între care şi eu, i-a făcut să-şi dorească să le ia locul celor care le-au provocat nemulţumirile. Încă de la 16 ani eram interesat de politică şi o urmăream, chiar şi când am lucrat în străinătate. Mă urmărea dorul de casă, voiam să mă întorc şi eram interesat să mă întorc la mai bine. Mai târziu, când am primit invitaţia să mă alătur unui partid, în această idee am acceptat.

- În ce partid?

- M-am înscris în PSD în 2004, unde am fost simplu membru până mi-am dat seama că nu mi se potrivea, iar în 2007 am ales Partidul Conservator. Între timp, însă, mi-am făcut o familie şi mi-am construit şi afacerea.

- Aţi văzut „dincolo” lucruri pe care le voiaţi şi acasă?

- Bineînţeles. În primul rând, am constatat că un salariat poate trăi şi chiar economisi din munca sa. În al doilea rând, m-a impresionat corectitudinea. Îmi amintesc că la ora prânzului lăsam pe şantier uneltele, iar când mă întorceam le găseam la locul lor, deşi pe acolo treceau zeci de oameni. Din păcate, la noi nu se întâmplă să nu iei ce nu-i al tău...   

„În Ardeal, ALDE va prinde foarte bine”

- De ce aţi acceptat înregimentarea PC în ALDE? Vă simţiţi mai „conservator” sau mai „liberal”?

- Mie mi se potriveşte foarte bine şi conservatorismul, şi liberalismul, prin felul de a fi. Cred în nevoia de a păstra şi apăra valorile, şi în acelaşi timp nu pot fi de stânga, nu pot încuraja asistarea socială a celor care pot munci. Când PC şi ALDE au fuzionat, am pledat pentru fuziune pentru că am aşteptat mult timp ca PC să crească şi mă săturasem de stagnare, dar nici nu mi-a trecut prin cap să plec la alt partid. Fuziunea mi-a venit ca o mănuşă. ALDE este, practic, un partid nou, iar în Ardeal va prinde foarte bine, având în vedere că electoratul e preponderent de dreapta şi că mulţi aşteaptă o alternativă.

- V-aţi pus vreodată problema că ALDE ar fi un fel de UNPR „de dreapta”?

- Nu. Partidul nostru e singurul afiliat la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni, singura formaţiune liberală de la noi care a rămas la liberalii europeni. Despre UNPR nu vreau să-mi spun părerea, pentru că nu e prea bună, dar în niciun caz nu se poate face o comparaţie între noi şi ei. ALDE nici nu stă într-un singur om, dovadă că au atras numeroşi profesionişti, inclusiv în Oradea.

- Ce părere aveţi despre percepţia negativă privind clasa politică? Poate fi ea corectată? Nu cumva e şi tânăra generaţie de politicieni gata pervertită?

- Politicul a fost degradat încă din 1990. Din fericire, electoratul, consumatorul de politică, a făcut alergie la ce i s-a dat să consume. Problema e că, în loc să se implice, cei care ar putea contribui la însănătoşirea politicii refuză s-o facă. În felul acesta, pericolul e să voteze doar cei care au carnet de partid, dar e o greşeală ca nemulţumiţii să nu se ducă la vot, crezând că prin absenţă amendează clasa politică. Reacţia cea mai bună ar fi să se implice. Pe de altă parte, percepţia negativă generalizată îi şi opreşte pe cei care ar putea aduce plusvaloare politicii să se implice în politică. Profesioniştii se întreabă de ce s-o facă dacă din start sunt consideraţi ca toţi ceilalţi? De ce să-şi sacrifice carierele, afacerile şi timpul, doar pentru a fi bănuiţi şi înjuraţi?

„S-au împărţit haiduceşte pe putere”

- Când aţi decis să candidaţi la şefia Consiliului Judeţean şi de ce?

- Pur şi simplu cred că aş fi util şi că e nevoie de o construcţie nouă acolo. Pe de o parte, am constatat că între Oradea şi mediul rural există o diferenţă de dezvoltare foarte mare, care trebuie corectată, iar pe de altă parte mi se pare că la nivelul CJ lucrurile nu au mers bine niciodată. Cred că cei de acolo au jucat mereu în liga a treia şi că niciodată nu şi-au ştiut rostul, de vreme ce nu au generat creştere economică. Sper că cei care vom fi în conducere vom face o schimbare totală, cel puţin eu sunt convins că acolo trebuie să întoarcem totul cu susu-n jos.

- Ce a greşit actualul preşedinte al CJ, Cornel Popa, şi ce intenţionaţi dvs să faceţi dacă aţi fi succesorul său?

- S-au perindat toţi, din toate partidele, la conducerea CJ, dar mi se pare că s-au împărţit haiduceşte pe putere fără să stabilească o direcţie. Vicepreşedinţii s-au supărat că n-au avut atribuţii în loc să se pună toţi factorii la un loc la masă - Popa, Mang şi Kiss - şi să vină cu propuneri pentru dezvoltare. Eu cred că întregul Consiliu Judeţean trebuie reorganizat şi că ar trebui aduşi profesionişti. Nu pot să spun că acolo este neapărat rea-voinţă, dar lucrurile nu sunt bine organizate. La nivelul judeţului, pe lângă apă, canalizare şi asfalt, care evident sunt necesare, trebuie mai mult. Asta e doar o parte din ceea ce deja trebuia făcut până acum.

- Care ar fi soluţiile dumneavoastră?

- Cred că bihorenilor trebuie să li se ofere alternative în primul rând pentru a avea locuri de muncă. Extinderea parcurilor industriale în tot judeţul ar fi prioritatea mea nr. 1, doar aşa ar creşte bugetele locale, ar fi bani de investit în infrastructură şi venituri pentru locuitori.

O a doua prioritate ar fi punerea în valoare a turismului, de la Băile Felix şi Băile 1 Mai până la Defileul Crişului, Stâna de Vale şi Padiş. Aş încuraja investiţii mari, de 10-15 milioane euro, cu fonduri europene - de pildă teleferic, infrastructură rutieră, piste pentru practicanţii de sporturi extreme, parcuri de distracţii - pe lângă care ar apărea şi investiţiile private, care ar genera dezvoltarea la nivelul comunităţilor şi familiilor.

În al treilea rând, cred că Bihorul ar avea enorm de câştigat de pe urma unui mare centru de expoziţii care să găzduiască lunar câte o expoziţie tematică, de tehnologii, de produse agricole, de panificaţie, de textile şi confecţii, de încălţăminte, de mobilă... Poţi să aduci tehnologii pentru procesarea produselor agricole, poţi expune produsele tale, poţi pune în contact oameni care să încheie contracte, pentru ca şi produsele noastre să ajungă la export. Pe asta trebuie să ne axăm, căci piaţa internă e mică, iar firmele româneşti nu mai au cui să vândă. Eu am o spălătorie auto şi vă spăl dvs. maşina, dvs. aveţi o mică brutărie şi îmi vindeţi mie o pâine. Sunt bune asemenea servicii, dar nu te dezvolţi doar cu atât. Trebuie să ieşim din România, dar nu românii, ci produsele româneşti! În plus, dacă am organiza lunar câte o expoziţie, am umple locurile de cazare pe o rază de mulţi kilometri în jur. Ce-ar însemna pentru cei din Băile Felix ca o dată pe lună, timp de o săptămână, să fie ocupaţi la maximum?

„Când nu faci nimic înseamnă că ai furat ani”

- Revenim la politică, fiindcă prin ea se pot atinge sau rata obiective: cât de vulnerabil e ALDE din cauză că aproape toţi candidaţii la CJ provin din alte partide, inclusiv din UDMR?

- ALDE nu e vulnerabil. Candidaţii noştri vin din toate zonele judeţului, pentru că îşi asumă un proiect pentru zona lor şi mi se pare normal să şi-l asume în legătură cu proiectul pentru judeţ. Vă asigur că ALDE nu va face în Consiliul Judeţean politica struţului, cu aşa ceva nu sunt de acord. Dacă bihorenii mă votează pe mine şi ALDE, ne vom pune proiectele pe masă. Dacă sunt bune sau nu, vom vedea la vot, dar nu mi se pare corect să fie consilieri care să nu vină cu proiecte. Până la urmă, când nu faci nimic înseamnă că ai furat patru ani şi din viaţa celorlalţi.  

- Pe de altă parte, pe lista pentru Consiliul Local sunt şi nume „grele”, cu respectabilitate şi notorietate, precum cel al avocatului Ştefan Herchi sau al doctorului Petru Chitulea. Până la urmă, ce defineşte acest partid din punctul de vedere al resurselor umane?

- Pentru noi e un câştig că au venit lângă noi oameni ca aceştia, cu expertiză profesională şi experienţă de viaţă. Vor fi un câştig şi pentru oraş, şi pentru Consiliul Local. Sunt oameni cărora nu li se va trasa de la partid sarcină cum să voteze, ceea ce pe mine mă bucură, că nici eu nu sunt omul care înainte de şedinţe să-i sune ca să le spună cum să ridice mâna. 

- Apropo de telefoane înainte de şedinţe, de ce nu v-aţi aliat cu PSD în alegerile locale? La nivel central oricum sunteţi împreună.

- E simplu: avem viziuni, obiective, mentalităţi şi doctrine diferite. În plus, am vrut să ne maturizăm politic, să avem propriii candidaţi, cărora să le retragem sprijinul dacă nu vor fi la înălţimea aşteptărilor, iar populaţia să aibă o alternativă reală. PSD a fost la conducerea Bihorului şi a Oradiei, a participat la proiectele judeţului şi municipiului, multe-puţine, bune-rele. Ei au drumul lor, noi avem drumul nostru.

„Omul trebuie întrebat ce-l doare”

- Cum aţi conlucra cu primarul Ilie Bolojan? Dar dacă, să zicem, Primăria ar fi câştigată de Adelina Coste pentru PSD ori de UDMR prin Huszar Istvan?

- Aş colabora instituţional. Primăria şi CJ sunt entităţi diferite, cu atribuţii diferite, şi fiecare trebuie să urmărească dezvoltarea zonelor de care răspunde. Nu cred că ar fi o problemă să colaborez cu nicio persoană care are o viziune pentru dezvoltare şi nu de blocare a proiectelor. Nu fac alergie la nimeni, de aceea nu cred că nu aş putea lucra cu Ilie Bolojan. Dimpotrivă, cred că aş putea să-i „fur” o parte din model şi totodată să-i ofer un model, o viziune şi proiecte noi.

- Ce rezultat speraţi să obţineţi? În Bihor parcă aproape toţi trag pentru locul doi...

- Sperăm într-un scor cu două cifre. Procente nu dau, dar nu pentru locul doi luptăm. Vrem să oferim ceva nou, ceva în care nemulţumiţii să creadă şi de care să nu mai fie dezamăgiţi, şi cred că vom produce o surpriză peste aşteptările adversarilor.

- Colegii dvs. Herchi şi Chitulea au vorbit despre ideea de a „colora” viaţa locală, respectiv de a pune pacientul pe prim-plan în sistemul sanitar, la capătul unui mandat în care prioritară a fost necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii. Este această plasare a omului în centrul atenţiei esenţa ofertei ALDE?

- Domnul Herchi a remarcat foarte bine că omul trebuie consultat, trebuie întrebat ce-l doare, ce-l supără. Nu îl tratezi până nu-i descoperi afecţiunea. Consultarea populaţiei poate însemna inclusiv să-ţi însuşeşti păreri mai bune decât ale tale. E nevoie şi în Consiliul Local de acest lucru. Nu poţi să faci orice cu cineva când acel cineva va suporta, pozitiv sau negativ, decizia ta. Deci o consultare a populaţiei este necesară, iar cetăţeanul trebuie să simtă instituţia publică mai aproape, nu ca pe una care îi impune soluţii.