De câţiva ani, bihorenii sunt codaşii ţării la salarii, mai slab plătiţi fiind doar locuitorii din Harghita. Ca într-un joc de domino, lefurile mici întreţin un adevărat cerc vicios: dacă nu câştigă, oamenii n-au nici ce cheltui, aşa că economia locală stagnează.
Un motiv pentru care salariile bihorenilor sunt mici e profilul marilor investitori din judeţ. Deşi pe piaţa bihoreană activează nume grele din electronică, precum Samsung, Plexus, Celestica ori Emerson, acestea şi-au deschis aici doar secţii de montare, care nu necesită specialişti şi, deci, nici salarii prea mari. Urmarea? Orădenii bine pregătiţi îşi caută joburi mai bine plătite în alte oraşe ale ţării sau în străinătate, aşa încât cercul vicios e greu de rupt...
Multinaţionale, cu bune şi rele
Săptămâna trecută, pe listele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor figurau 985 de joburi disponibile. Mai bine de jumătate, 508, erau pentru persoane cu studii medii, 312 pentru necalificaţi şi doar 125 pentru absolvenţii de facultăţi. Altfel spus, abia o zecime din locurile de muncă vacante sunt pentru specialişti. „Nu e o excepţie, situaţia e aceeaşi, constant. Locurile de muncă pentru absolvenţii de studii superioare sunt semnificativ mai puţine”, spune directorul Agenţiei, Békési Csaba (foto).
De ce specialiştii nu sunt căutaţi în Bihor e lesne de explicat: cei mai mari angajatori privaţi sunt multinaţionalele din industria componentelor electronice, cum sunt Plexus, Shinheung Electronics ori Faist Mekatronic, care funcţionează în Parcul Industrial din Oradea, Celestica din Borş şi Samsung din Mădăras, cu sute şi chiar mii de angajaţi care asamblează piese. Această muncă nu necesită specialişti, ci banali operatori, necalificaţi.
Toate aceste companii îşi păstrează producţia, componenta unde este nevoie de specialişti bine plătiţi, în alte ţări sau, mai frustrant, în alte oraşe ale României. Un exemplu elocvent este compania americană Emerson, care îşi relocă acum la Oradea partea de asamblare, deşi producţia propriu-zisă o păstrează la Cluj.
Mulţi, dar prost plătiţi
Dacă în anii ‘90 Bihorul era caracterizat ca un judeţ de pantofari, datorită numărului mare de angajaţi în fabricile de încălţăminte, acum ar putea fi descris ca un judeţ de montatori. „Este adevărat, ne-am creionat ca un judeţ specializat în partea de componente electronice, şi nu este neapărat rău, pentru că aceste firme asigură multe locuri de muncă”, spune Delia Ungur (foto), managerul Parcului Industrial Eurobusiness.
Directoarea confirmă că aceste firme vin în Bihor tocmai pentru că nu au nevoie de mulţi specialişti şi ştiu că aici găsesc o forţă de muncă ieftină. Urmarea? Dau de lucru unui număr mare de oameni, care altfel ar fi şomeri, dar pe salarii mici, de cel mult 1.500 lei. Bineînţeles, fiecare fabrică are şi angajaţi cu studii superioare - ingineri, economişti, jurişti - dar aceştia sunt mult mai puţini. Colac peste pupăză, sunt şi foarte greu de găsit în Oradea!
Oraşul din care se pleacă
Chiar dacă în oraş există patru universităţi, una publică şi trei private, care produc anual mii de absolvenţi, managerii multinaţionalelor se plâng că la interviurile pentru angajare candidaţii se dovedesc slab pregătiţi. „Avem un post de inginer vacant din noiembrie anul trecut. Nu vreau să critic pe nimeni, dar tinerii nu sunt pregătiţi. Cel mai probabil, vom angaja un electrician pe care îl vom specializa noi”, spune Loredana Şuiugan, manager de resurse umane la VPK Salonta, o fabrică de carton ondulat.
O practică frecventă a recrutorilor este momirea specialiştilor de la concurenţi, dar se ajunge şi la situaţii extreme, adică la „importuri”. „Am avut situaţii în care, la cererea angajatorului, am adus specialişti din Cluj, Arad, chiar din Braşov”, spune Luminiţa Popa (foto), directorul Active Job Consulting, o firmă de plasare a forţei de muncă.
În acest context, nu pare deloc surprinzător că tinerii care termină facultăţile orădene ajung vânzători în ABC-uri, agenţi de asigurări ori ocupă posturi pentru care nici de Bacalaureat nu aveau nevoie. Asta dacă nu îngroaşă, încă de la absolvire, rândurile şomerilor cu diplome!
Bineînţeles, mai ies şi absolvenţi cu bună pregătire. Mulţi sunt cooptaţi de companii chiar de pe băncile facultăţilor sau ajung fie să se mute în oraşe mai mari din ţară, unde paleta de joburi disponibile e mai mare şi implicit munca mai bine plătită, fie să emigreze. „Oradea este oraşul din care se pleacă”, a recunoscut şi primarul Ilie Bolojan, zilele trecute, în faţa studenţilor orădeni.
Dezorientaţi
Motivele ce au făcut ca Bihorul să atragă investitorii care nu depind de specialişti, ci de angajaţi care acceptă salarii mici, sunt greu de pus într-o listă. Cei implicaţi sunt de acord însă că vina cea mai mare o poartă dezordinea care a caracterizat piaţa muncii şi administraţia publică în ultimele două decenii.
Angajaţii primăriilor, ai Consiliului Judeţean, ai şcolilor şi ai universităţilor n-au stabilit niciodată o strategie unitară de dezvoltare a pieţei locale a muncii. „Niciodată n-am ştiut unde vrem să ajungem şi de ce specialişti avem nevoie”, spune şeful AJOFM Bihor. În schimb, de ani buni Clujul s-a concentrat spre IT, pregătind specialişti şi atrăgând investitori serioşi, pentru ca azi să aibă reputaţia unui mic Silicon Valley european.
În Oradea, crudul adevăr e că şcolile s-au preocupat ca dascălii să aibă catedre, universităţile au avut doar grija păstrării numărului de studenţi şi a salariilor profesorilor, iar politicienii nu şi-au pus problema să facă planuri de viitor. „Lipsa de coerenţă au văzut-o şi investitorii, care de multe ori nici n-au ştiut cui să se adreseze când au fost interesaţi de Bihor”, confirmă Delia Ungur.
Investitori cernuţi
Fără doar şi poate, în ultimii ani piaţa muncii a evoluat spectaculos în Oradea datorită parcurilor industriale, dar în judeţ lipsa de viziune produce stagnare. „Este nevoie de un parc industrial şi în judeţ, unde să putem orienta investitorii de valoare mai scăzută. Atunci, am putea începe să selectăm investitorii din municipiu şi să creionăm un profil care să ne avantajeze”, arată şeful AJOFM.
De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii mediului de afaceri. „Dacă vrem să trăiască tot aici şi să câştige decent copiii noştri, trebuie să jucăm într-o ligă mai mare, să tindem să devenim un oraş de elită”, spune Luminiţa Popa. Pentru asta, însă, e nevoie nu doar de perspective sănătoase, ci şi de primari, directori şi - nu în ultimul rând - de cetăţeni dornici să le transforme în realitate...
ŞOMERIE WWW
Recrutare online
Din această săptămână, angajatorii şi şomerii bihoreni se pot „întâlni” mai uşor. AJOFM Bihor a lansat vineri un site destinat recrutării forţei de muncă, pe modelul celor private de genul ejobs.ro ori bestjobs.ro. „Site-ul pe care l-am pregătit dă posibilitatea angajatorilor să-şi anunţe locurile de muncă vacante, iar persoanele în căutarea unui job să-şi încarce CV-urile”, explică directorul AJOFM, Békési Csaba.
Pe lângă facilitarea interacţiunii dintre angajatori şi persoanele aflate în căutarea unui job, site-ul www.locuridemuncabihor.ro va ajuta companiile să scape de birocraţie. Când îşi vor posta un anunţ de angajare, firmele vor transmite automat către AJOFM şi declaraţiile privind locurile de muncă vacante, obligatorii prin lege, scutindu-i astfel pe manageri de un drum în plus.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.