Interviu Gheorghe Paşc, directorul Aeroportului din Oradea: "Nu furăm pasagerii altora, ci ni-i aducem acasă pe ai noştri"

Duminică, 26 martie, la ora 10.35, la Oradea va ateriza o aeronavă a companiei Ryanair, de la Barcelona. Dacă pentru oraşe precum Clujul ori Timişoara astfel de dimineţi sunt de mult obişnuite, pentru Oradea va fi o noutate, fiindcă prea mulţi ani aeroportul local n-a avut nicio cursă de linie externă.

În plus, Oradea va mai fi legată de Milano din 29 martie, iar la finalul lunii octombrie şi de Londra şi Eindhoven, motiv pentru care BIHOREANUL l-a întrebat pe directorul general Gheorghe Paşc despre pregătiri, bazinul de clienţi şi concurenţa cu aeroporturile vecine.

Trafic în creştere

- Ce trafic s-a înregistrat în primele două luni ale anului la Aeroportul Oradea? Şi care e diferenţa între gradul de ocupare al curselor interne operate de Tarom şi Blue Air?

- Până acum avem 10.890 de pasageri, faţă de 4.838 în acelaşi interval al anului trecut, deci o creştere de peste 100%. Prin introducerea cursei low-cost Blue Air spre Bucureşti în decembrie 2016 oferta s-a diversificat, au călătorit şi oameni care până acum nu foloseau avionul spre Capitală. În medie, Blue Air a zburat cu 100 de pasageri pe cursă, avioanele având capacitate de 120 locuri, transportând în total 6.583 pasageri. Au fost însă şi cazuri în care a trebuit să trimită avioane mai mari. Bineînţeles că Tarom şi-a pierdut din încărcătură, în ianuarie şi februarie 2017 cursele acestei companii având 2.422 de pasageri faţă de 4.716 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În plus, am avut 51 de mişcări de aeronave charter cu oameni de afaceri din afara ţării.

- Luna aceasta încep cursele externe spre Barcelona, Milano şi Torino. Sunteţi pregătiţi?

- Am reamenajat terminalul ca să avem două fluxuri de plecare, deoarece pasagerii curselor interne şi ai celor externe nu pot aştepta în aceeaşi sală, chiar dacă, potrivit programărilor, cursele sunt la ore diferite. Am mărit spaţiile de aşteptare, am făcut un mini-bar pentru cei care trec controlul de securitate, în sala publică am amenajat stâlpi cu bandă şerpuită pentru cozile la control. Vom avea şi o casă de schimb valutar, compania de handling va amenaja un check-in separat pentru pasagerii fără bagaje de cală şi lucrăm la asigurarea cât mai multor locuri de parcare. De asemenea, finalizăm curând o cale pietonală acoperită de la terminal la platforma de îmbarcare. Vom fi pregătiţi până la sosirea primului zbor.

- Sunteţi director din 1993. Abia în 2017 avem primele curse internaţionale de linie. Nu puteau deveni realitate mai devreme? Vă asumaţi o parte din această întârziere?

- A durat atât pentru că nu am avut infrastructura necesară. În urmă cu mulţi ani am avut contracte cu CarpatAir, care lua pasagerii de aici cu avioane mici, îi ducea la Timişoara, şi de acolo spre destinaţii europene, precum şi cu Alpi Eagles (Italia) spre Bologna şi Verona, cu avioane mici. Am făcut îmbunătăţiri la pista veche, dar nu avea nici lungimea şi nici rezistenţa necesară, or companiile low-cost zboară cu avioane mari, care nu puteau ateriza la noi. Nu aveam nici aparatura de navigaţie corespunzătoare, asta depinzând de ROMATSA, care investeşte unde există trafic. Dar aeroportul a încercat permanent să se dezvolte. Terminalul a fost modernizat anii trecuţi în principal din venituri proprii, iar pista nouă a fost făcută pe fonduri europene pe un proiect elaborat de noi.

- Ce dotări are acum aeroportul? Cum se prezintă pista noastră faţă de altele din zonă?

- Tot omul îşi laudă copilul. Pista noastră e una dintre cele mai moderne din ţară, fiind construită cu respectarea celor mai noi reglementări europene. De regulă, facilităţile la aeroporturi internaţionale sunt aceleaşi, dar calitatea diferă în funcţie de anul construcţiei. Noi avem o pistă cu lungimea de 2.100 metri, faţă de 1.800 înainte, şi lăţimea de 45 metri faţă de 30 anterior, cu un indice de rezistenţă 55, adică poate primi aeronave de tip Boeing şi Airbus. Avem un balizaj modern şi un sistem de siguranţă la aterizare de tip flash, adică pe banda de aterizare avem încastrate lămpi cu flash-uri astfel încât să fie reperată uşor din aer, plus o uzină electrică nouă care deserveşte doar pista.

"Nu e moft, ci necesitate"

- Preşedintele CJ Bihor, Pasztor Sandor, a afirmat că toate companiile cu care s-au purtat discuţii au cerut un al doilea terminal de pasageri. De ce este necesar?

- Terminalul nostru este corespunzător, a primit avizele de graniţă a Spaţiului Schengen, dar nu are spaţii suficiente pentru a deservi toţi viitorii pasageri la confort superior. În condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm în continuare, nu este un moft, ci o necesitate.

- Unde va fi construit şi ce va cuprinde?

- Terminalul va avea o suprafaţă de 3.000 mp, dublă faţă de a celui actual, şi va fi ridicat înspre oraş, în dreptul parcării noi pentru aeronave. Proiectul de modernizare şi extindere presupune şi modificarea terminalului existent astfel încât acesta să rămână doar pentru plecări - curse externe. Terminalul nou va fi alocat pentru fluxurile de sosiri şi plecări curse interne, respectiv sosiri curse externe. Construcţia e prevăzută cu acces prin două părţi, parcare nouă, staţie taxi, locuri pentru autocare şi microbuze.

- S-a afirmat că licitaţia iniţială a fost oprită deoarece proiectul nu cuprindea dotările de securitate necesare. Ce lipsea?

- Documentaţia postată a fost de fapt un studiu de fezabilitate, căci noi licităm şi proiectarea, şi execuţia noului terminal. În procesul de evaluare a ofertelor, comisia noastră a constatat anumite inexactităţi referitoare la unităţile de măsură ale materialelor prevăzute la construcţie şi am aprobat anularea procedurii. A doua zi, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis reclamaţia unei firme care n-a participat la licitaţie. În fine, am actualizat SF-ul, s-a refăcut devizul general, documentaţia a fost trimisă spre SEAP şi a trecut procedurile de validare. Probabil marţi va fi publicată.

- Cum veţi face controlul pasagerilor, al căror număr, înţelegem, va depăşi capacitatea actualului terminal? Preşedintele CJ vorbea despre nişte containere care ar urma să fie închiriate…

- Nu ştiu ce a declarat dumnealui şi în ce context. Ne-am pregătit cu fluxuri separate de pasageri, iar controalele de securitate se vor desfăşura normal. Nu se vor suprapune nici cursele, dar chiar dacă s-ar suprapune nu vor fi probleme cu prelucrarea pasagerilor. Nu vom închiria containere.

Fiecare cu "zburătorii" lui

- Într-un interviu acordat BIHOREANULUI în 2010 spuneaţi că Aeroportul Debreţin nu ar fi o concurenţă fiindcă "nu are aerogară şi alte facilităţi". Debreţinul a avut aproape 300.000 de pasageri în 2016. De ce la ei s-a putut?

- Infrastructura e total diferită. Ei au avut o pistă militară de la ruşi, pe care au putut ateriza avioanele mari. Au operat o perioadă folosind terminalul rămas de la ruşi şi au avut curse ale companiei low-cost ungureşti (n.r. - Wizz Air). Să analizaţi ce va fi la Oradea peste 6-7 ani!

- Deci credeţi că Oradea va concura serios cu Debreţinul? Dar cu Clujul sau Timişoara? Vom "fura" din pasagerii lor?

- Dl preşedinte (n.r. - Pasztor Sandor) n-a fost bine înţeles când a zis că nu vom intra în contradicţie cu Debreţinul. Nu avem de ce să o facem. Noi nu le furăm pasagerii din Ungaria, ci ni-i aducem acasă pe ai noştri. Apoi se va vedea care e bazinul fiecărui aeroport... Nu vrem să sabotăm pe nimeni, ci să satisfacem dorinţa bihorenilor de a călători de acasă. Nu doar de la Debreţin îi vom aduce acasă, ci şi de la alte aeroporturi unde mergeau până acum, de la Cluj, Timişoara, Bucureşti. Din sondaje s-au văzut destinaţiile dorite de bihoreni. Normal că dacă s-a cerut Londra, asta s-a implementat. Şi dacă aceste destinaţii au coincis cu cele de pe alte aeroporturi, asta e...

- De anul acesta, Ryanair va opera de la Oradea spre Milano (Bergamo), Barcelona (Girona), Londra (Stansted) şi Eindhoven, iar Blue Air spre Torino. Vor rezista aceste rute? Pe ce pasageri vă bazaţi?

- Toate companiile merg pe principii de cost/beneficiu. Noi nu ne bazăm doar pe bihoreni, ci şi pe oamenii din judeţele limitrofe, care sunt mai aproape de noi decât de alte aeroporturi, şi pe cei din nordul ţării. E simplu: călătorul merge unde îi este mai avantajos. Or, cele două companii au preţuri competitive şi, probabil, vor practica şi diferite promoţii.

"Bonusuri" pentru rute noi

- Ce s-a întâmplat cu subvenţionarea parţială a costului biletelor de către CJ? Se face?

- Potrivit legislaţiei europene, companiile pot primi ajutor în două feluri. O variantă era licitarea mai multor destinaţii de pe Aeroportul Oradea cu reducerea unor taxe aeroportuare la 50% pentru câştigători. Condiţiile specifice ale acestor tipuri de contracte nu ne avantajau nici pe noi, nici companiile, aşa că s-a mers pe varianta a doua. Pentru creşterea traficului, CJ a aprobat un plan de afaceri Ex-Ante prin care toate companiile care înfiinţează rute noi la Oradea beneficiază de tarife avantajoase pe pasager transportat. Acesta trebuie calculat ţinând cont de veniturile pe care ni le-ar aduce cursa, din care scădem cheltuielile pe care le-am avea noi şi ar rămâne un profit rezonabil. Tariful votat este de 3,5 euro fără TVA. Repet, acesta este valabil doar pentru destinaţiile noi. De exemplu, dacă ar mai veni o companie cu zboruri de Londra nu ar mai putea beneficia de acest tarif avantajos.

- Aţi organizat recent la Oradea reuniunea responsabililor de securitate ai aeroporturilor din România. Cum se pregăteşte aeroportul orădean din acest punct de vedere pentru cursele internaţionale?

- Autorităţile specializate iau măsuri pentru contracararea ameninţărilor care au apărut în plan internaţional. Ele nu sunt publice, deci nu vi le pot comunica. Măsurile nu vor afecta trecerea pasagerilor, însă aceştia şi aeronavele vor fi în mai mare siguranţă.

- Ce venituri proprii are Aeroportul? Veţi împrumuta, aşa cum a anunţat preşedintele CJ, 10 milioane lei?

- Anul trecut am avut 2,6 milioane lei, iar pe anul acesta am estimat 2,9 milioane. De obicei estimarea se depăşeşte. Veniturile noastre vin şi din activităţile comerciale din aeroport şi din spaţiile de reclamă. Să ştiţi că ne năpădesc mai nou cererile celor care vor să se promoveze în terminal sau pe panourile publicitare de pe terenurile noastre. Despre împrumut nu pot să vă dau detalii.

- Câţi angajaţi are aeroportul? Veţi mai face angajări?

- În organigramă avem 57 de posturi, iar fizic 56 angajaţi. Având în vedere creşterea traficului, CJ ne-a aprobat 21 de posturi noi din acest an, în sectoarele tehnic şi operaţional. Vorbim despre inspectori de siguranţă aeriană, şoferi pentru autospeciale de pompieri, pentru cele de curăţat pista etc. Am ţinut câteva concursuri, pe câştigători îi angajăm după ce ni se aprobă bugetul.

- Pe viitor, unde vom mai putea zbura de la Oradea?

- (zâmbeşte) Acolo unde îşi doresc bihorenii... Atât pot spune.