URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 16 DECEMBRIE 2017

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La actualul nivel de dezvoltare, Oradea are nevoie de ajutor de la Bucureşti în tot mai mică măsură. Probabil cel mai mare cadou ar fi să fie lăsată în pace. Dacă sistemul de redistribuire a  veniturilor nu ar fi fost bulversat de "revoluţia fiscală", lucrurile ar fi mers, în continuare, decent.
Zic şi eu
Adrian Cris
La 99 de ani de la momentul astral al Marii Uniri, ţara nu ne leagă nici prin şosele, căi ferate şi aeroporturi care să faciliteze o bună circulaţie a oamenilor şi mărfurilor, nici printr-o educaţie care să ofere şanse egale, nici printr-un sistem sanitar care să nu ne îmbolnăvească şi mai grav pe unii, în timp ce alţii ne tratăm la Viena ori Istanbul, nici printr-o administraţie care să ne uşureze viaţa în loc să ne facă zile fripte.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În aprilie 1972, Charlie Chaplin se întorcea în America după un exil de 20 de ani. Fusese alungat în 1952 de senatorul McCarthy din pricina unor presupuse simpatii comuniste. Charlie Chaplin n-a fost cetăţean american - era născut în Londra - însă americanii l-au iubit ca pe unul de-al lor. Dar, cu toată dragostea, nu l-au putut salva atunci când urgia statului s-a stârnit împotriva sa. În aprilie 1992, Regele Mihai se întorcea în România după un exil de 45 de ani. Fusese alungat în 1947 de noul regim comunist, condus de Petru Groza...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu proiectul de amenajare a Pieței Ferdinand?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Una dintre dilemele pe care le au cetăţenii români, chiar şi cu asigurări de sănătate achitate la zi prin CAS, este cine le plăteşte cheltuielile de spitalizare şi de tratament dacă au fost victimele unui accident sau unei agresiuni, în condiţiile în care furnizorii de servicii medicale îi "taxează" atunci când autorii acestor fapte nu sunt identificaţi.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În ultimii 30 de ani marile firme producătoare de ţigări au scăzut continuu cantitatea de tar (adică agregatul de particule existent în fumul de ţigară după înlăturarea nicotinei şi deshidratare) şi de nicotină din produsele lor. Azi, cele mai vândute ţigări sunt cele cu filtru şi cele cu conţinut scăzut de tar sau nicotină. Cancerul pulmonar şi cel laringian apare cu o frecvenţă mai mică la  fumătorii de ţigări cu conţinut scăzut de tar şi de nicotină, comparativ cu cei care fumează ţigări obişnuite...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Acum că se apropie Crăciunul, iar magazinele vor fi acoperite cu funde roşii şi globuri argintii, nu strică să discutăm puţin despre tehnicile folosite de magazine pentru a stoarce cât mai mulţi bani de la cumpărători.
29 Septembrie 2017, 08:26

Interviu cu prof. dr. Amorin Popa: „Epidemia de diabet s-a globalizat”

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Nimeni nu-i profet în ţara lui. Constatarea se potriveşte şi unuia dintre medicii emblematici ai Oradiei, mai cunoscut dincolo de graniţele oraşului şi chiar ale ţării. Şef al unei echipe formate din 7 diabetologi şi nutriţionişti de înaltă performanţă, organizator al unei reţele alcătuite din 28 de specialişti în toate spitalele din judeţ, profesor la Facultatea de Medicină, fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Diabet a Ministerului Sănătăţii, prof. dr. Amorin Popa are, înaintea tuturor titlurilor, o realizare practică de excepţie: datorită studiilor clinice pe care le coordonează, bihorenii bolnavi de diabet beneficiază de analize în cele mai bune laboratoare la nivel mondial şi de medicamente revoluţionare cu câţiva ani înainte ca ele să fie lansate pe piaţa farmaceutică.

Altfel spus, a pus Oradea într-un circuit internaţional, cu câştiguri de nepreţuit pentru sănătatea şi viaţa oamenilor.

BIHOREANUL a profitat de un dialog cu prof. dr. Amorin Popa pentru a motiva importanţa depistării la timp şi tratării uneia dintre bolile moderne care fac adevărate ravagii, dar şi pentru a face cunoscute recomandări importante atât bolnavilor de diabet, cât şi persoanelor interesate să aibă un stil de viaţă sănătos.

- Ce spun statisticile despre incidenţa diabetului şi a bolilor de nutriţie? Care sunt tipurile de diabet cele mai frecvente?

- În prezent există, oficial, o epidemie a diabetului zaharat de tip 2 nu doar în ţările dezvoltate, ci la nivel global. Putem spune că această epidemie s-a globalizat, iar de vreo 20 de ani nici România nu face excepţie. O vreme, prevalenţa cea mai mare a bolii era în Transilvania, dar în prezent se înregistrează în Oltenia, Muntenia şi Moldova, în Transilvania şi Banat scăzând sub media naţională. O explicaţie poate fi că din anii ’90 aici s-a produs, se pare, o maturizare a comportamentului alimentar al populaţiei, tot mai mulţi oameni renunţând la grăsimi animale, folosind uleiul de măsline şi făcând mişcare, în timp ce în alte zone se ajunge acum la excesele pe care noi le făceam în anii ’90.

Tipuri de diabet zaharat sunt mai multe. Peste 90% din cazuri sunt de tip 2, aşa-numitul diabet al adultului care, pornind de la o predispoziţie genetică, se validează sau nu în funcţie de factorii de risc: alimentaţia, obezitatea, sedentarismul, îmbătrânirea, stresul, iar în ultimul timp inclusiv de tulburările de somn şi de activitatea în ture de noapte, care măreşte riscul de diabet cu 60%. Cam 4-5% din cazuri sunt de diabet zaharat de tip 1, juvenil, al copilului, care poate fi declanşat prin mecanism autoimun sau prin mecanisme necunoscute, dar care debutează tot mai des şi după vârsta de 30 de ani.

"Boala nu mai are răbdare"

- E adevărat că tot mai mulţi tineri suferă de diabet?

- Da. Din păcate, ca toate bolile cronice, şi diabetul are un debut din ce în ce mai precoce. Nu mai sunt o curiozitate puseele hipertensive la adolescenţi, infarctul miocardic la tineri de 20 de ani şi nici debutul diabetului zaharat de tip 2 la copil. Am un pacient cu acest tip de diabet debutat la vârsta de 2 ani. Metaforic, s-ar putea spune că boala nu mai are răbdare...

- Care tipuri de diabet sunt mai periculoase?

- Răspunsul este dificil, pentru că diabetul e periculos nu prin hiperglicemie, ci prin complicaţiile pe care le provoacă, iar pericolul creşte odată cu vârsta şi cu lipsa controlului glicemiei.

- În discuţiile cu pacienţii aveţi timp să le explicaţi mecanismele bolii şi importanţa terapiei?

- Foarte bună întrebare, pentru că numai un om bine informat poate lua decizii corecte. Eu încerc să le explic lucrurile cât mai în detaliu. De altfel, educaţia pacientului cu diabet ar trebui să fie una dintre componentele cele mai importante ale activităţii curative. De altfel am şi militat pentru introducerea în structura cabinetelor de diabetologie a asistentei de educaţie, a asistentei dieteticiene şi a chiropodistului, cel care se ocupă de piciorul diabetic, una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale pacientului din cauza componentei neurologice, vasculare şi cutanate. Am reuşit să realizăm o reţea de 28 de medici specialişti în toate spitalele din judeţ. Zilnic vedem 30-60 de pacienţi, încărcarea e foarte mare, dar niciun medic nu pleacă până nu-i vede pe toţi, mai ales că nu putem face programări, pentru că bolnavul cu diabet vine adesea cu o urgenţă.

"Diabetul, periculos prin complicaţii"

- Există urgenţe în diabetologie?

- Există, şi sunt unele dintre marile probleme ale spitalelor. Urgenţele mari pleacă de la decompensări care se pot transforma în come. În plus, bolnavul cu diabet e mult mai expus la infecţii severe, la pneumonii şi bronhopneumonii, la infecţii urinare care necesită în diabet terapie cu antibiotice cu spectru larg şi în doze mari. Pe de altă parte, pacientul cu diabet suferă mult mai des accidente vasculare cerebrale şi evenimente coronariene acute, care cer tratament intensiv extrem de laborios. De altfel, speranţa de viaţă a pacientului cu diabet este în principiu mult mai redusă tocmai din cauza acestor riscuri.

- Ce complicaţii şi ce boli poate provoca diabetul?

- Cum spuneam, hiperglicemia cronică nu e cauză de deces, dar diabetul este periculos prin complicaţiile care apar foarte repede. Jumătate din cazurile de diabet tip 2 au complicaţii încă de la debutul bolii. În 70% din cazuri sunt complicaţii neurologice, dar se pare că la bărbaţi prima complicaţie este disfuncţia erectilă. O alta e cea vasculară, cam 30% din persoanele cu diabet au complicaţii microangiopate încă de la debutul bolii, ischemii periferice, ulceraţii, cangrene, iar peste 50% au complicaţii macroangiopate, cea mai frecventă fiind hipertensiunea, care afectează 70% dintre persoanele cu diabet. Metodele moderne de investigare şi diagnosticare permit, mai nou, şi identificarea de leziuni renale la peste 40% dintre persoanele cu diabet zaharat, peste 50% dintre dializaţi având diabet. Mai sunt complicaţiile oculare: peste 50% dintre cauzele orbirii sunt legate de diabetul zaharat. Să nu uităm, în fine, că bolnavul cu diabet are o hipercoagulabilitate sanguină care îi predispune la tromboze. Aşadar, diabetul poate provoca multe alte boli...

"Suntem în top"

- Cum află cineva, la noi, dacă are sau nu diabet? Ce simptome are boala?

- Diabetul e una dintre cele mai uşor de diagnosticat boli, de la glicemia bazală, care relevă nivelul glicemiei pe moment, până la hemoglobina glicozilată, care indică media din ultimele trei luni. Cum simptomele se manifestă târziu, la fel ca în oncologie, este important diagnosticul timpuriu. Primul ar trebui să-l pună medicul de familie, care ar trebui să caute diabetul la toţi pacienţii predispuşi. Cooperarea între specialităţi este, evident, esenţială. Diagnosticăm frecvent bolnavi cu diabet la neurologie, mai ales la pacienţi cu accident vascular cerebral la debut, la terapie intensivă coronarieni, la pacienţi cu anghină pectorală sau cu infarct miocardic la debut, la pacienţii cu fracturi frecvente. De altfel, în spitale determinarea glicemiei este o obligaţie în toate specialităţile, iar colegii ne anunţă. E o realitate: colegii de la specialităţi tratează efectul, dar noi tratăm cauza care l-a determinat.

- Tratamentele sunt eficiente, sunt diponibile?

- Speranţa de viaţă a pacientului cu diabet poate fi identică cu a persoanei fără diabet, dar cu condiţia să fie tratat. Uneori se spune, paradoxal, că pacientul cu diabet poate trăi mai mult decât persoana fără diabet, pentru că trece la un mod de viaţă mult mai sănătos: nu mai bea, nu mai fumează, face mişcare şi se hrăneşte echilibrat. În tratarea diabetului s-au descoperit în ultimul deceniu mai multe medicamente decât în toţi cei 90 de ani trecuţi de la descoperirea insulinei. Ultimele două descoperiri au chiar o acţiune multifactorială: acţionează nu doar pentru reducerea glicemiei, ci şi a greutăţii, aspect extrem de important, deoarece 80% dintre bolnavii cu diabet sunt obezi, dar şi pentru reducerea tensiunii arteriale şi dislipidemiei. În ce priveşte disponibilitatea tratamentelor, România e în top, suntem una dintre puţinele ţări europene care oferă toate terapiile gratuit. Probabil e şi meritul echipei de oameni de ştiinţă din Societatea Română de Diabet şi a miniştrilor Sănătăţii care au susţinut dezvoltarea acestei specialităţi. Eu chiar asigur pacienţii că sunt trataţi la cel mai înalt nivel, absolut gratuit, cu rezerva că din păcate nu beneficiază şi de servicii de educaţie medicală gratuită, cum ar trebui.

"Medicul trebuie să aibă răbdare"

- Dar diabetul poate fi tratat sau doar ţinut sub control?

- Nu există, cred, o boală cronică care se vindecă. Poate cu excepţia virozelor şi a unor infecţii comune, toate celelalte se tratează, se ameliorează, dar din păcate nu se vindecă, pentru că nu cunoaştem cauzele de detaliu, uneori au cauze celulare pe care nu le putem controla. Diabetul înseamnă o scădere a capacităţii de secreţie a insulinei la nivelul celulei beta şi este foarte greu să redai această funcţie unei celule care şi-a pierdut-o genetic şi fiziopatologic. Trebuie înţeles că intervenţia terapeutică nu face decât să contracareze elementele patologice.

- Ce recomandaţi persoanelor predispuse la diabet, să folosească îndulcitori artificiali sau să renunţe complet la dulciuri?

- Îndulcitorii sunt dezavuaţi deoarece cresc grăsimile din sânge şi au efecte şi asupra ficatului. De asemenea, trebuie evitate dulciurile rafinate, sucurile carbogazoase, excesul de sare, grăsimile animale, inclusiv din smântână, slănină, untură. Sigur, un medic care face asemenea recomandări nu poate deveni simpatic pacientului, dar cu cât personalitatea lui e mai puternică, cu atât creşte şi încrederea bolnavului în recomandările sale. Medicul trebuie să aibă răbdare şi un stil pedagogic, clar şi simplu, de a-i explica bolnavului opţiunile pe care le are. Bolnavul ia decizia, dar trebuie informat corect.

- Dacă ar fi să daţi o definiţie succintă "vieţii sănătoase", care ar fi aceasta?

- O existenţă fără excese! Aşa cum în natură există echilibrul între zi şi noapte, între orele de activitate şi cele de repaos, tot aşa trebuie să găsim şi echilibrul, prozaic, între consumul de hidraţi de carbon, de proteine şi de lipide.

Alimentaţia şi mişcarea, cele mai bune terapii

- Ce alte boli de nutriţie sunt frecvente la noi?

- Obezitatea e cea mai frecventă, cea abdominală creşte riscul diabetului de tip 2, de hipertensiune, de boală cardiovasculară, de toate bolile cronice cu consecinţe metabolice. Mai sunt frecvente dislipidemiile, guta, favorizată de consumul de carne roşie, de viscere animale şi de alcool, care ajunge să afecteze grav rinichii. Patologia e imensă şi singura terapie este alimentaţia sănătoasă, combinată cu activitatea fizică.

- Se poate spune că diabetul "merge mână-n mână" şi cu cancerul?

- Pacienţii cu diabet au un risc oncologic de 2-3 ori mai mare decât persoanele fără diabet, din cauza scăderii imunităţii, iar obezitatea este şi ea un factor favorizant al cancerului.

- Ce soluţii au persoanele care vor sau chiar trebuie să slăbească, pe lângă mişcare? Dietele trebuie personalizate?

- Dietele pot avea diferite variante în funcţie de pacient. O altă variantă e bariatria (n.r. – chirurgia obezităţii), care determină involuţia diabetului, obezităţii, dislipidemiei şi a riscurilor cardiovasculare. Mai există, de asemenea, şi alte medicaţii antidiabetice care determină scăderea ponderală, dar nu pot fi folosite exclusiv în acest scop, ci numai la pacientul diabetic obez. Evident, diabetologul decide oportunitatea tratamentului, pentru că orice medicaţie are şi contraindicaţii.

- Pe lângă zahăr şi sare, mai există şi aditivii alimentari. Ce E-uri trebuie evitate?

- Alimentele aditivate au aspect şi gust mai plăcute, dar sunt mai nesănătoase, ceea ce îi face pe mulţi să caute alimentele bio, ideale. Un comportament corect ar fi evitarea alimentaţiei industriale, dar unii aditivi, ca de exemplu conservanţii, asigură termene de valabilitate mari, deci trebuie folosiţi. La noi a fost omologată o listă cu aditivii permişi care, din câte ştiu, este respectată.

Medicină de top

- Cât de importante sunt pentru progresul diabetologiei studiile clinice, în care sunteţi şi dvs implicat?

- Diabetologia s-a dezvoltat incredibil în ultimii 10 ani, de altfel cercetarea diabetului şi bolilor de nutriţie e pe primul loc în cercetarea medicală, chiar înaintea celei oncologice şi cardiologice, fapt explicabil prin numărul tot mai mare de bolnavi. Implicarea clinicii din Oradea în studiile clinice este rezultatul aprecierii muncii noastre, dar şi a deontologiei de la care nu facem rabat. Suntem implicaţi în studii clinice la nivel mondial din anul 2000, contactul permanent cu cercetători din toată lumea fiind măgulitor pentru noi şi extrem de benefic pentru pacienţi: toate analizele le facem la cele mai bune laboratoare la nivel mondial, iar bolnavii primesc medicamente revoluţionare, chiar şi cu 5-6 ani înainte ca ele să ajungă în farmacii. De pildă, avem un produs, Exenatida, care, injectat o singură dată pe săptămână, menţine diabetul echilibrat şi scade greutatea pacientului. Am avut o substanţă care se introduce subcutanat într-un stick din titan şi 6 luni pacientul stă liniştit fără să mai aibă nevoie de niciun alt tratament. Pe piaţă o să apară abia după un an - doi.

- Aveţi discipoli care să continue pe termen lung această activitate?

- Profesorul adevărat e cel care creează elevi mai buni decât el. Avem o activitate extraordinară cu rezidenţii, anual pregătim în medie 10 rezidenţi în diabet, iar jumătate dintre cei 28 de specialişti din judeţ au fost formaţi chiar la noi. Pentru mine e îmbucurător că majoritatea nu mai vor să plece din Bihor, deoarece reţeaua noastră este impecabil realizată, este foarte aproape de bolnav. Organizarea e extrem de eficientă, toţi pacienţii din judeţ sunt fişaţi şi monitorizaţi cu ajutorul unui sistem electronic. Sunt foarte liniştit în privinţa viitorului diabetologiei în Bihor.

- În 2010 deveneaţi primul medic bihorean la conducerea unei Comisii de specialitate de pe lângă Ministerul Sănătăţii, cea de diabet. Ce fac aceste comisii?

- Comisiile acestea sunt consultative. Cu unii miniştri am putut avea un dialog permanent, util şi eficient, alţii nici nu au înţeles importanţa colaborării.

- Lucraţi de aproape trei decenii la Spitalul Judeţean. Ce aţi remarcat în evoluţia acestuia?

- Sunt orădean, lucrez la Judeţean din 1990, unde am cunoscut medici extrem de valoroşi care m-au atras şi m-au făcut să rămân aici. De atunci, spitalul a evoluat extraordinar, sub aspectul dotării şi capacităţii de diagnostic a devenit unul de top. Categoric se detaşează faţă de altele din România, şi de aceea trebuie să apreciem rolul Primăriei şi al conducerii unităţii, cum trebuie să apreciem şi că progresul calitativ al actului medical se datorează şi cadrelor universitare. Avem o îmbinare fericită între generaţia noastră, a medicilor cu experienţă mare, şi cea tânără, foarte ambiţioasă şi de lăudat pentru că, spre deosebire de colegi din alte zone ale ţării, nu doreşte să plece în străinătate. Asta se datorează îmbunătăţirii atât a condiţiilor de muncă din spital, cât şi a celor de viaţă din oraş.

- Ce vă nemulţumeşte?

- Vă pot spune ce mi-aş dori: să rupem medicina de politică, iar opinia specialistului să prevaleze asupra oricărei ideologii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
@oarecine
:). Sunt departe de a fi doctor. Pot spune ca am preocupari total diferite. Ma duce la disperare insa marlania din spatele sistemului medicalo-farmaceutic. Iti multumesc in primul rand pt faptul ca desi ai o opinie usor diferita de a mea (eu nu generalizez pt ca au fost vaccinuri care au eradicat boli grave), esti o persoana care respecta opiniile altora si nu m-ai facut retardat cum se poarta pe la forumul Bihoreanului. In al doilea rand, poti observa faptul ca domnul doctor recomanda cu un sfert de gura reducerea grasimilor animale si a zaharului. Nu spune ca daca nu mai consumi zahar rafinat, faina alba, produse de origine animala(lapte, carne, oua) si adopti o alimentatie vegetariana + faina de grau integrala + orez integral etc, nu ai cum sa faci diabet, sa fi obez, sa ai hipertensiune arteriala sau cateva infarcturi/avc-uri pana la varsta de 55-60 de ani. Nu s-ar mai justifica astfel gramada de bani folositi de el pt "cercetare". Doctorii nu pot recunoaste lucrurile acestea, si-ar taia singuri craca de sub picioare. Majoritatea celor implicati in cercetare sunt platiti de companiile farmaceutice. Ei nu au niciun interes in a scadea veniturile companiilor farmaceutice care vand tot felul de medicamente scumpe, de ultima generatie, pt diabet sau boli de inima.
Postat 01 Octombrie 2017, 19:30 de Kid
@kid
Mulțam de recomandare, doctore. Promit că am să o caut. E musai ca și tu să înțelegi că vaccinurile sunt nimic altceva decât un big business care distruge efectiv viețile copiilor și ale părinților lor. Știu despre ce vorbesc. Ai datoria morală ca să îți avertizezi pacienții, mai cu seamă mamele gravide, despre asta. Dumnezeu să îți ajute!
Postat 01 Octombrie 2017, 15:40 de Oarecine
@oarecine
Eu nu stiu daca as generaliza...ma rog, poate ai dreptate, dar asta e un factor. Alimentatia e altul. Sugarii crescuti cu lapte praf pt ca mamele sunt prea lenese sau prea "la moda" sa-i alapteze la san pot dobandi diabetul autoimun. E clar ca lumina zilei, dovedit 100%, in cartea pomenita de mine. Daca o citesti, o sa fie cea mai folositoare lectura din viata ta.
Postat 30 Septembrie 2017, 16:49 de Kid
@kid - vaccinurile distrug sănătatea.
Doctore, să ne înțelegem.. un studiu scos pentru a nega rezultatele cercetării Dr-ului Andrew Wakefield, carcetare plătită de către big-pharma, dar degeaba, căci conștiința sa de om nu l-a lăsat să mintă pe bani, a arătat fără dubii legătura dintre trivaccinul MMR și autism. Ei, Engerix și alte vaccinuri Hep. B, cauzează distrugerea pancreasului copilului - până și webmd o recunoaște cu jumătate de gură: "An Italian study presented here at the annual meeting of the American Diabetes Association suggests that children who get the hepatitis B vaccine are at greater risk for developing type 1 disease than those who have never been vaccinated. On the basis of their research, Paolo Pozzilli, MD, and colleagues say doctors should exercise caution in giving the vaccine to children who have close relatives with type 1 diabetes." Alții o zic mai tranșant - National Vaccines Information Center (NVIC.org): New Evidence of Vaccine-Associated Increases in Diabetes - Evidence of a vaccination-diabetes connection has been strengthened since 1996 by the epidemiologic investigation of J. Barthelow Classen, M.D., a former researcher at the National Institutes of Health and the founder and CEO of Classen Immunotherapies, Inc.. Dr. Classen is developing ways to prevent autoimmune disease and maintains that one reason there is a growing epidemic of diabetes in the world is because vaccines given to children at two months and older can induce immune-mediated diabetes.
Postat 30 Septembrie 2017, 13:49 de Oarecine
@oarecine
Citeste, te rog, Studiul China. S-ar putea sa-ti schimbi parerea vis-a-vis de diabetul autoimun.
Postat 29 Septembrie 2017, 22:44 de Kid
Fain, dar..
Se cădea ca întreg adevărul să fie spus: "Cam 4-5% din cazuri sunt de diabet zaharat de tip 1, juvenil, al copilului, care poate fi declanşat prin mecanism autoimun sau prin mecanisme necunoscute" Mecanismele autoimun șă cel necunoscut.. e mai simplu decât se spune aici: cauza declanșării diabetului de tip I este vaccinul Hep. B administrat de trei ori pînă va vârsta de 6 luni. Acest tip de diabet este ireversibil, pentru că vaccinul distruge celulele pancreatice și deci copilul va fi insulino-dependent pe viață. Trebuie atenție maximă și exprimat în scris dorința, căci idioții nu întreabă părinții, ci injectează copilul proaspăt ieșit din burta mamei.
Postat 29 Septembrie 2017, 13:43 de Oarecine

FOTO BIHOREANUL

  • 'Revoluţia în imagini': Fotografii inedite cu Oradea la Revoluţie, expuse în Cetate (FOTO)
  • Luaţi exemplu! Agricultorii bihoreni au atras în judeţ 141 milioane euro (FOTO)
  • Accident cu trei răniţi lângă Beiuş: Şoferul unui BMW a ratat o depăşire, s-a lovit de o dubiţă, iar cele două maşini au ajuns în şanţ (FOTO)
  • Accident cu maşina Poliţiei în Oradea, în faţă la hotel Ramada (FOTO)
  • 300 de amenzi într-o zi: Poliţiştii români şi maghiari au împânzit şoselele de pe graniţă (FOTO)
  • Creştini… pe jumătate: După ce au ascultat colinde, consilierii judeţeni din Bihor şi-au reluat bătăliile obişnuite (FOTO)
  • Sute de fapte bune pe un singur hol: Târg de Crăciun la Celestica Oradea, susţinut de companie pentru ONG-urile din oraş (FOTO)
  • Fundaţia Pyramid Learning Center şi-a inaugurat cel de-al doilea centru pentru copiii cu autism şi AD-HD (FOTO)
  • CSM CSU Oradea a jucat slab şi a pierdut cu 81-87 în faţa timişorenilor. Achim anunţă măsuri în cadrul lotului! (FOTO)
  • Casa de Pensii Bihor, închisă: Toţi angajaţii au declanşat un protest spontan din cauza salariilor mici (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON