Împărţitori de pace

Fără să aducă martori şi fără zeci de necunoscuţi în sala de judecată, care să afle toate dedesubturile relaţiei ce se destramă. Asemenea avantaje ar putea convinge doi oameni aflaţi în prag de divorţ să apeleze la mediatori. La fel pot simţi şi cei aflaţi în conflicte comerciale sau de succesiune atunci când vor să evite judecătorii şi procesele costisitoare.

Pentru asta s-au şcolit mediatorii, persoane care îi ajută pe oameni să se înţeleagă, transformând o ceartă într-un dialog încheiat prin strângerea mâinilor...

Fără obligaţii

Profesia de mediator s-a "născut" în SUA anilor '60, iar în Europa Occidentală e întâlnită de peste 20 de ani. În România, însă, primii mediatori s-au format abia în 2003, la Craiova, iar legea care reglementează această profesie a apărut trei ani mai târziu. În noiembrie anul trecut, s-a înfiinţat şi prima Asociaţie a Mediatorilor din Bihor, în care sunt înscrişi 19 mediatori avizaţi.

"Mediatorul nu dă sfaturi şi nici nu propune soluţii, precum face un judecător, ci asistă părţile să rezolve un conflict", explică Mariana Budura (foto), avocat şi mediator. Practic, când două persoane au un conflict, pot "ocoli" acţionarea în instanţă prin contractarea unui mediator. Ambele părţi trebuie să fie de acord cu această formă de împăcare, iar prin semnarea contractului de mediere, acceptă şi să evite limbajul vulgar sau certurile.

După ce au semnat, merg la şedinţe de mediere, în care prezenţa unui avocat este obligatorie doar dacă în conflict sunt afectaţi minori. În rest, e la alegerea părţilor dacă vin însoţiţi sau nu de avocaţi. Singurele conflicte care nu se pot rezolva prin mediere sunt cele de natură penală, căci un mediator nu dă nici sentinţe, nici pedepse.

Contează cum stai

Primul lucru de care se ţine cont la şedinţa de mediere e aşezarea la masă. "Trebuie să fie o aşezare echilibrată, pentru că eu, ca mediator, nu ţin partea nimănui", precizează Budura. Pe rând, mediatorul ascultă ambele părţi, făcându-le să povestească de ce au ajuns în stare conflictuală. "E important să îi faci să îşi amintească ce relaţie aveau înainte de a se certa, pentru că vrei să ajungă din nou acolo".

Un principiu important al medierii este confidenţialitatea. "E mare uşurare să ştii că la un divorţ, de pildă, care oricum e dureros, nu mai trebuie să treci prin ruşinea de a aduce martori care să spună că nu ştiu unde l-au văzut pe bărbatul tău cu alta şi să ştii că nu sunt oameni, ca în sala de judecată, care asistă la divorţul tău ca la spectacol", zice Corina Domocoş (foto), preşedinta Asociaţiei Mediatorilor din Bihor şi, totodată, decanul Baroului de Avocaţi Bihor.

Dacă, în timp ce îşi spun ofurile, oamenii încep să se jignească sau să se certe de-a dreptul, mediatorul va întrerupe şedinţa şi va vorbi cu ei în şedinţe separate. După ce a ascultat, ca pe-o spovedanie, toată povestea, mediatorul va face un rezumat, iar apoi va prezenta ofertele şi contra-ofertele. "E important să spui exact ce vrea unul şi ce vrea celălalt, să nu laşi loc altor neînţelegeri", precizează Budura. Adesea soluţia e foarte la îndemână: "Uneori, oamenii nu vor neapărat despăgubiri materiale, le sunt suficiente nişte scuze. Ca mediator, trebuie să intuieşti asta".

Taxele înapoi!

Oamenii pot ajunge la mediator chiar dacă au deja un proces pe rol. "Judecătorul e obligat prin lege să informeze asupra existenţei procesului de mediere şi să acorde un răstimp de trei luni, perioadă în care părţile decid dacă merg sau nu la mediator", explică Mariana Budura.

Dacă se înţeleg la mediere, le sunt restituite taxele pe timbru. "Acest lucru e important, pentru că taxele sunt substanţiale mai ales în caz de partaj sau succesiune", precizează Corina Domocoş. În plus, mediatorii asigură că şedinţele de mediere costă mai puţin decât un proces, chit că nu pot să spună cu câte ies oamenii mai ieftin. "Preţul e stabilit în funcţie de complexitatea cazului şi diferă de la mediator la mediator", se scuză Domocoş.

Medierea, însă, nu se termină obligatoriu prin împăcare, iar în acest caz celor două părţi nu le mai rămâne decât să meargă în instanţe. Pe ale căror holuri, la greutatea cu care se desfăşoară procesele, se vor mai întâlni ani şi ani la rând...

CU ŞCOALĂ
Cum ajungi mediator?

Pentru a ajunge mediator, o persoană trebuie să aibă studii superioare în orice domeniu şi trei ani vechime în muncă. Un curs de formare ca mediator costă aproximativ 3.500 de lei. "Sunt 80 de ore de curs în două săptămâni, la finalul cărora susţii două examene. După ce iei examenele, eşti mediator avizat", explică Marinaş Pădeanu (foto), mediator şi formator. Deşi chiar şi un inginer poate ajunge mediator, această profesie cere un simţ psihologic dezvoltat, pentru a înţelege nevoile oamenilor, chiar şi atunci când nu vor să le expună.