Sătulul nu crede flămândului, zice un proverb românesc. Dar liderul UDMR Bihor îl contrazice. Nu neapărat pentru că e ungur, ci fiindcă nici el n-a fost dintotdeauna "sătul".

Fost preÅŸedinte al Consiliului JudeÅ£ean, vicele Alexandru Kiss a revenit în prim-plan cu o idee pe cât de neaÅŸteptată, pe atât de dorită de către cei care ar beneficia de ea: funcÅ£ionarii publici care până la "criză" au primit sporuri salariale să nu mai înapoieze sumele pe care Curtea de Conturi le-a declarat nelegale în ultimii doi ani.

Kiss l-a însărcinat pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, să susÅ£ină proiectul în faÅ£a partenerilor de guvernare, în primul rând a PDL-iÅŸtilor, ÅŸi - la fel de surprinzător - ÅŸi-a găsit un aliat în actualul ÅŸef al CJ, Radu Å¢îrle, care i-a ÅŸi scris premierului cerând o amnistie pentru angajaÅ£ii instituÅ£iei, motivând că Guvernul i-a adus la sapă de lemn.

Din epoca de aur...

La începutul lui 2008, când criza parcă nu exista nici în dicÅ£ionar, conducerea ÅŸi angajaÅ£ii Consiliului JudeÅ£ean încheiau negocierea unui nou acord colectiv de muncă pentru funcÅ£ionarii publici, respectiv a unui nou contract colectiv de muncă pentru aÅŸa-numitul personal contractual, valabile până în februarie 2012. Pentru că salariile erau în medie de circa 900 de lei, ambele părÅ£i s-au gândit cum să le suplimenteze. SoluÅ£ia a venit de la conducerea instituÅ£iei, care a propus acordarea unor drepturi speciale pentru menÅ£inerea sănătăţii ÅŸi securităţii în muncă (de circa 400 lei lunar), plus a unui spor de dispozitiv (25% din salariul de bază al fiecărui angajat). Fiecare supliment putea fi justificat legal, primul prin munca în condiÅ£ii de stres, iar al doilea prin faptul că funcÅ£ionarii răspund solicitării ÅŸefilor la orice oră ar fi chemaÅ£i după program.

Ambele găselniÅ£e erau permise de legislaÅ£ie, astfel încât sumele acordate suplimentar dublau, practic, veniturile salariaÅ£ilor. Ministerul Muncii ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale a avizat atât contractul, cât ÅŸi acordul colectiv de muncă, astfel că ambele acte, ÅŸi implicit sporurile, au fost aprobate printr-o hotărâre adoptată cu votul unanim al aleÅŸilor bihorenilor, indiferent de apartenenÅ£a politică. În fine, Hotărârea de Consiliu JudeÅ£ean 37 din 29.02.2008 a fost avizată ca legală ÅŸi de Prefectura Bihor.

... în epoca de piatră

În 2009, însă, Camera de Conturi Bihor a apreciat că "autoritatea judeÅ£eană a efectuat plăţi nelegale sub forma sporului de dispozitiv", dispunând recuperarea prejudiciului de la angajaÅ£i. După încă un an, în 2010, deÅŸi anterior nu găsiseră nicio neregulă în această privinţă, inspectorii de conturi au descoperit, brusc, că ÅŸi drepturile speciale ar fi contra legii, cerând conducerii CJ să recupereze de la oameni ÅŸi aceÅŸti bani.

CJ a atacat în instanţă deciziile Camerei de Conturi, dar Tribunalul ÅŸi Curtea de Apel le-au menÅ£inut. Pentru funcÅ£ionari, sentinÅ£ele au căzut ca o ghilotină. Motivul? Pe de o parte, sumele pe care trebuie să le returneze pornesc de la 20.000 lei ÅŸi ajung chiar ÅŸi la 30.000 lei. Pe de altă parte, între timp, oamenii au mai suferit două lovituri: din iunie 2010 salariile de bază, ÅŸi aÅŸa mici, le-au fost scăzute cu 25%, iar după apariÅ£ia Legii 248 privind salarizarea unitară a personalului bugetar le-au fost anulate ÅŸi celelalte venituri suplimentare, precum plata orelor suplimentare ÅŸi al 13-lea salariu.

Săraci lipiţi

Rezultatul? În prezent, doar 4 din cei 149 angajaÅ£i ai CJ - secretarul judeÅ£ului, Carmen Soltănel, preÅŸedintele Radu Å¢îrle ÅŸi vicepreÅŸedinÅ£ii Dumitru VoloÅŸeniuc ÅŸi Alexandru Kiss - câÅŸtigă peste 2.000 de lei. În rest, 12 angajaÅ£i primesc până în 2.000 lei, 18 iau cel mult 1.500 lei, în timp ce grosul, adică 69 angajaÅ£i, câÅŸtigă sub 1.000 lei, iar alÅ£i 46 primesc mai puÅ£in de 500 lei.

"E inuman ce au făcut, ÅŸi Guvernul, direct, prin Legea salarizării, ÅŸi indirect, prin Camera de Conturi. O colegă, fiindcă trebuie să înapoieze sporurile dintr-un salariu scăzut la 600 lei, rămâne cu mai puÅ£in de 10 lei pe lună. Se poate ca ÅŸeful DirecÅ£iei Tehnice să ia sub 2.000 lei când răspunde de cheltuierea a zeci de milioane?", spune o funcÅ£ionară.

De altfel, consecinÅ£ele au fost sesizate ÅŸi de vicele Dumitru VoloÅŸeniuc: "Când plăteÅŸti un om cu câteva sute de lei nu-i mai poÅ£i cere să fie ÅŸi onest, ÅŸi harnic, ÅŸi plin de iniÅ£iative, să fie amabil cu cetăţenii, să lucreze după program pentru fonduri europene sau să verifice corect lucrările făcute de firme!".

Lege de duminică

SoluÅ£ia, crede celălalt vice, Alexandru Kiss, e doar amnistia fiscală, adică iertarea de datorii a funcÅ£ionarilor. Duminică, 22 ianuarie, Kiss a profitat de vizita la Oradea a liderului UDMR, Kelemen Hunor (foto), pentru a-l mandata să susÅ£ină ideea în faÅ£a partenerilor de guvernare din PDL ÅŸi UNPR.

Ajunsă în posesia BIHOREANULUI, propunerea este, de altfel, foarte simplă, mai lung fiind titlul: "Proiect de act normativ privind aministierea sumelor datorate de angajaÅ£ii din administraÅ£ia publică locală, sume primite în temeiul contractului ÅŸi acordului colectiv de muncă legal încheiate în perioada 2008-2009". Bazat pe articolul 47 din ConstituÅ£ie ("Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică ÅŸi de protecÅ£ie socială de natură să asigure cetăţenilor un trai decent"), proiectul arată, la articolul 1, că "se aprobă amnistierea sumelor datorate de funcÅ£ionari", iar la articolul 2 că "angajaÅ£ii sunt exoneraÅ£i de la plata sumelor anterior menÅ£ionate".

A doua zi, luni, 23 ianuarie, Kelemen Hunor a pledat în coaliÅ£ia guvernamentală în favoarea amnistiei fiscale, afirmând că de aceasta ar beneficia aproximativ 300.000 de funcÅ£ionari. Dar, pe fondul protestelor antiguvernamentale, atât PDL, cât ÅŸi UNPR au amânat discuÅ£iile.

Argumente "beton"

IniÅ£iatorul proiectului, Alexandru Kiss, nu vrea însă să renunÅ£e. "Noi ne-am gândit încă de anul trecut la amnistia fiscală, care acum e mai greu de apărat din cauza problemelor Guvernului, fiindcă ar părea încă o cedare. Dar nu abandonăm", declară Kiss. Ba, dimpotrivă, adună tot mai multe argumente. "Când am acordat sporurile, nicio instituÅ£ie nu a spus că sunt nelegale. Nici Curtea de Conturi nu spune asta, ÅŸi nici instanÅ£ele nu au desfiinÅ£at prevederile din Contractul ÅŸi din Acordul colectiv de muncă. Ele sunt în vigoare ÅŸi acum". În plus, ambele acte au putere de lege între părÅ£i, astfel încât nu puteau fi modificate nici de Guvern, nici de Curtea de Conturi.

În fine, mai e o problemă, ÅŸi anume că - deÅŸi în Bihor judecătorii au menÅ£inut deciziile Camerei de Conturi - în alte judeÅ£e instanÅ£ele le-au respins. "Este o problemă de egalitate, cum se poate ca cetăţenii dintr-un judeÅ£ să fie discriminaÅ£i faţă de cei din alt judeÅ£?", se întreabă Kiss retoric.

Chestie politică

Întrebat ce ÅŸanse există pentru ca amnistia fiscală să fie adoptată fie ca lege, fie ca Hotărâre sau Ordonanţă de Guvern, în condiÅ£iile în care statul mizează pe banii de la funcÅ£ionari, prevăzându-i la capitolul "venituri" în Legea Bugetului de stat, Kiss e optimist. "Asta Å£ine de voinÅ£a politică. Eu nu cred că banii ăştia reprezintă o proporÅ£ie semnificativă în bugetul statului. Trebuie numai să-i convingem pe partenerii din PDL", spune liderul UDMR Bihor.

Ce interes ar avea, însă, PDL-ul să susÅ£ină o asemenea idee, mai ales că ÅŸi-a luat adio pe voturile funcÅ£ionarilor? O spune tot Kiss, care e sigur că democrat-liberalii nu au interesul să-ÅŸi "sinucidă" ÅŸi reprezentanÅ£ii din fruntea administraÅ£iilor locale. "Poate că PDL nu realizează ce beneficii ar avea ca partid, dar primarii ÅŸi preÅŸedinÅ£ii de consilii judeÅ£ene PDL-iÅŸti ar putea să se laude în faÅ£a funcÅ£ionarilor că i-au ajutat".

Argument deloc de neglijat, mai ales că PDL se defineşte ca "partid al primarilor". Cum, la fel de bine, dacă amnistia fiscală ar deveni realitate, ar putea şi UDMR-ul, şi Kiss personal, să tragă puţin spuza şi pe turta lor...

Joia trecută, preÅŸedintele CJ, Radu Å¢îrle, a anunÅ£at că sprijină iniÅ£iativa amnistiei fiscale a UDMR ÅŸi că deja a transmis primului-ministru un memoriu prin care cere acelaÅŸi lucru. Mai mult, Å¢îrle nu s-a sfiit să-i arate lui Emil Boc că "situaÅ£ia cu care se confruntă angajaÅ£ii este extrem de dificilă ÅŸi fără precedent", amintind că ea se datorează tocmai Guvernului, care a făcut ca "oamenii să fie împovăraÅ£i de grija zilei de mâine" mai mult ca oricând.

Å¢îrle cere ca, dacă Guvernul nu vrea sau nu poate "ÅŸterge" datoriile funcÅ£ionarilor, să-i scutească măcar de penalităţi ÅŸi majorări de întârziere, ÅŸi să eÅŸaloneze returnarea sporurilor până în 2016. Ca argument, ÅŸeful CJ aminteÅŸte că statul a amânat tot până în 2016, fără a se angaja să achite dobânzi, plata majorării cu 50% a salariilor profesorilor, legiferată în 2008.