URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 18 DECEMBRIE 2017

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La actualul nivel de dezvoltare, Oradea are nevoie de ajutor de la Bucureşti în tot mai mică măsură. Probabil cel mai mare cadou ar fi să fie lăsată în pace. Dacă sistemul de redistribuire a  veniturilor nu ar fi fost bulversat de "revoluţia fiscală", lucrurile ar fi mers, în continuare, decent.
Zic şi eu
Adrian Cris
La 99 de ani de la momentul astral al Marii Uniri, ţara nu ne leagă nici prin şosele, căi ferate şi aeroporturi care să faciliteze o bună circulaţie a oamenilor şi mărfurilor, nici printr-o educaţie care să ofere şanse egale, nici printr-un sistem sanitar care să nu ne îmbolnăvească şi mai grav pe unii, în timp ce alţii ne tratăm la Viena ori Istanbul, nici printr-o administraţie care să ne uşureze viaţa în loc să ne facă zile fripte.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În aprilie 1972, Charlie Chaplin se întorcea în America după un exil de 20 de ani. Fusese alungat în 1952 de senatorul McCarthy din pricina unor presupuse simpatii comuniste. Charlie Chaplin n-a fost cetăţean american - era născut în Londra - însă americanii l-au iubit ca pe unul de-al lor. Dar, cu toată dragostea, nu l-au putut salva atunci când urgia statului s-a stârnit împotriva sa. În aprilie 1992, Regele Mihai se întorcea în România după un exil de 45 de ani. Fusese alungat în 1947 de noul regim comunist, condus de Petru Groza...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu proiectul de amenajare a Pieței Ferdinand?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Una dintre dilemele pe care le au cetăţenii români, chiar şi cu asigurări de sănătate achitate la zi prin CAS, este cine le plăteşte cheltuielile de spitalizare şi de tratament dacă au fost victimele unui accident sau unei agresiuni, în condiţiile în care furnizorii de servicii medicale îi "taxează" atunci când autorii acestor fapte nu sunt identificaţi.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În ultimii 30 de ani marile firme producătoare de ţigări au scăzut continuu cantitatea de tar (adică agregatul de particule existent în fumul de ţigară după înlăturarea nicotinei şi deshidratare) şi de nicotină din produsele lor. Azi, cele mai vândute ţigări sunt cele cu filtru şi cele cu conţinut scăzut de tar sau nicotină. Cancerul pulmonar şi cel laringian apare cu o frecvenţă mai mică la  fumătorii de ţigări cu conţinut scăzut de tar şi de nicotină, comparativ cu cei care fumează ţigări obişnuite...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Acum că se apropie Crăciunul, iar magazinele vor fi acoperite cu funde roşii şi globuri argintii, nu strică să discutăm puţin despre tehnicile folosite de magazine pentru a stoarce cât mai mulţi bani de la cumpărători.
30 August 2017, 11:10

Handicapaţi de stat: Guvernul dă o lovitură de moarte persoanelor cu dizabilităţi, desfiinţându-le locurile de muncă

Handicapaţi de stat: Guvernul dă o lovitură de moarte persoanelor cu dizabilităţi, desfiinţându-le locurile de muncă DEPENDENT DE MUNCĂ. Invalid de gradul III din cauza unui diabet sever, Pal Tibor (foto) îşi rotunjeşte pensia de boală de doar 500 de lei cu încă 180 lei primiţi pentru 8 ore de muncă pe săptămână de la firma Fortec Energy, specializată în servicii de curăţenie. "Pensia abia îmi ajunge, n-o să mă descurc numai cu ea", spune bărbatul, îngrijorat că firma poate rămâne fără clienţi din cauza unei decizii pe care nu o pricepe
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Vă imaginaţi că pentru a sancţiona traversarea neregulamentară a străzii pe trecerea pentru pietoni, dar pe culoarea roşie a semaforului, cineva ar putea hotărî nu amendarea contravenientului, ci demontarea semaforului şi ştergerea "zebrei"?  

Oricât pare de absurd, aşa procedează Guvernul, care la începutul lunii august a emis o Ordonanţă ce forţează, practic, lichidarea aşa-numitelor Unităţi Protejate Autorizate, adică a firmelor în care cel puţin 30% din personal e alcătuit din persoane cu handicap. Pe motiv că acestea ar abuza de statutul lor, statul a decis ca banii destinaţi până acum salarizării muncitorilor cu handicap să fie vărsaţi la propriul buget.

O lege de protecţie

Până în 1989, persoanele cu deficienţe fizice, în general cu handicap locomotor, de vedere sau auz, erau încadrate în "câmpul muncii" în întreprinderi speciale, precum "Munca Invalizilor", unde îşi câştigau pâine producând articole cu grad mare de manufacturare – perii, mături, pensule, împletituri etc. După 1990, cum statul n-a mai asigurat o piaţă de desfacere pentru aceste articole, iar importurile au devenit mai ieftine, întreprinderile de acest fel s-au închis una după alta şi mii de oameni au rămas pe drumuri, devenind simpli pensionari de boală, cu venituri mizere şi, în plus, izolaţi, fără posibilitatea de a socializa într-o colectivitate.

Abia în 2006, cu un an înaintea aderării la UE, statul a trebuit să facă ceva şi pentru aceşti năpăstuiţi ai sorţii, prin Legea 448/2006 privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap. În esenţă, aceasta a impus tuturor instituţiilor publice şi firmelor care au cel puţin 50 de salariaţi să angajeze în proporţie de 4% persoane cu dizabilităţi, iar în caz contrar fie să vireze la bugetul de stat jumătate din contravaloarea salariilor minime aferente numărului de persoane cu handicap neangajate în această limită, fie să cumpere de banii respectivi produse de la aşa-numitele Unităţi Protejate Autorizate (UPA), firme în care ponderea angajaţilor cu handicap este de minimum 30%, fapt certificat printr-o autorizaţie emisă de Ministerul Muncii.

N-ai salariaţi cu handicap, cumperi de la ei

În scurt timp, majoritatea instituţiilor şi firmelor cu cel puţin 50 de angajaţi au ales fie cea de-a treia variantă, fie o combinaţie între prima şi a treia. "Unei companii de construcţii relativ mari, cum este firma noastră, care are aproape 300 de angajaţi, i-ar fi foarte greu să găsească 4% din personal pe care să-i poată folosi efectiv la lucru. Am angajat câţi am găsit, iar de diferenţă am decis să cumpărăm produse şi servicii de la Unităţi Protejate Autorizate", explică directorul Drumuri Bihor, Dorel Crăciun (foto).

Dorel Crăciun, patron Drumuri BihorLa un total de 286 salariaţi, firma a angajat 4 persoane cu dizabilităţi în regim de lucru de 4 ore pe zi. În contul diferenţei de până la 11 persoane, ca să nu vireze la stat jumătate din contravaloarea salariilor minime, adică 5.075 lei lunar, cumpără de la Unităţi Protejate Autorizate produse şi servicii de care oricum avea nevoie: rechizite, servicii de curăţenie, echipamente de protecţie – mănuşi, bocanci, veste etc. "Avem contracte cu trei firme care au statut de UPA", spune directorul Dorel Crăciun.

O lege echitabilă

Unul dintre aceştia, Iuri Erdei, confirmă că Legea 448/2006 era bună pentru persoanele cu dizabilităţi dornice şi apte de muncă. "Am lucrat ca economist până la începutul anului, când a trebuit să mă pensionez din cauza unei coxartroze. N-a fost alegerea mea, dar n-am avut încotro. Numai din pensia de 1.400 lei nu puteam întreţine o familie cu doi copii, dar faptul că lucrez în continuare şi mai câştig încă 700-800 de lei mă ajută să rămân pe linia de plutire", spune bărbatul, care îndeplineşte acum sarcini de impiegat la parcul auto al firmei.

Aceeaşi părere o au şi reprezentanţii Unităţilor Protejate Autorizate. Laura Ghiran, de la Asociaţia Derzelas, specializată în închirieri de servicii, care are 4 angajaţi cu dizabilităţi dintr-un total de 10, spune că datorită Legii 448 firmele şi instituţiile cu minimum 50 de angajaţi au devenit clienţi de bază: "Propriu-zis, UPA nu au nicio facilitate fiscală. Plătim impozite pe forţa de muncă exact ca orice firmă de pe piaţă, dar faptul că instituţiile şi firmele care nu puteau angaja persoane cu handicap apelau la serviciile noastre ne-a asigurat piaţa".

Povară triplată

Deşi lucrurile erau convenabile pentru toată lumea, la începutul lunii august, Guvernul le-a dat peste cap. Pretextând că UPA ar face abuzuri, dar fără a explica în ce fel, a modificat legea prin OG 60/2017. Aceasta menţine obligaţia ca toate instituţiile şi firmele cu minimum 50 salariaţi să angajeze 4% persoane cu handicap, dar impune ca în caz contrar, începând de la 1 septembrie, pentru fiecare persoană cu dizabilităţi neangajată în această limită să vireze la bugetul de stat nu jumătate, ci 100% din salariul de bază (1.450 lei) şi, cel mai grav, anulează posibilitatea ca de aceşti bani să poată cumpăra produse şi servicii de la UPA.

Eduard Florea, șeful Direcției Economice din Primăria OradeaPrimele afectate vor fi chiar instituţiile şi firmele cu minimum 50 de salariaţi. Primăria Oradea, de pildă, care are 480 angajaţi, din care doar 2 cu handicap, va trebui să vireze la Finanţe contravaloarea salariilor a 19 persoane. "În prezent, ca să nu pierdem sumele aferente salariilor persoanelor cu handicap pe care nu le-am putut angaja, cumpărăm de toţi banii, circa 12.000 lei lunar, produse de papetărie de la Unităţi Protejate Autorizate. De la 1 septembrie va trebui să dăm la stat dublu, 24.000 lei", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Serviciul de Ambulanţă Bihor e în aceeaşi situaţie. Din 404 angajaţi are numai 2 cu handicap, iar de 70.000 de lei cumpăra în fiecare an bocanci, tricouri şi veste reflectorizante de la UPA. De la 1 septembrie, va da la stat 140.000 lei, iar achiziţiile va trebui să le facă din altă parte. "Nici nu avem banii ăştia, va trebui să rectificăm bugetul", spune managerul Gheorghe Pintea.

Statul vrea banii

Ioan Boiț, președintele Asociației Nevăzătorilor Bihor - SălajUPA vor fi lovite crunt. Pentru că firmele şi instituţiile cu minimum 50 de angajaţi nu vor mai putea cumpăra servicii şi produse de la ele, vor rămâne, practic, fără grosul clientelei. "OG 60 loveşte grav persoanele cu handicap care vor să muncească, luând la bugetul de stat banii pe care până acum firmele îi cheltuiau pentru achiziţii de la UPA. Am trimis memoriu la Ministerul Muncii, dar apoi am avut surpriza să aflu din presă că am fi fost de acord cu Ordonanţa", spune preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor Bihor-Sălaj, Ioan Boiţ.

Vicepreşedintele Mihai Merca, deţinător al UPA Asociaţia Bunga, explică: "Am avut trei angajaţi, toţi persoane cu handicap, şi voiam să mai angajăm două, dar va trebui să ne restrângem activitatea. Nu putem concura pe piaţă cu o firmă obişnuită". Bărbatul e convins că, de fapt, Guvernul a vrut să "confişte" banii. "Statul vrea banii şi vrea să îndobitocească oamenii, inclusiv persoanele cu handicap, făcându-le dependente de ajutoare sociale".

La fel zice şi managerul Fortec Energy, care are 10 angajaţi cu handicap dintr-un total de 26. "Oamenii aceştia muncesc, nu vor să stea la mila statului. Mă tem că va trebui să fac concedieri, persoanele cu handicap vor depinde de ajutoare, dar va pierde şi statul fiincă nu va mai încasa nici impozite şi taxe pe salariile lor, nici impozitul pe profit de la firmă", spune Mircea Duca. Altfel spus, la fel ca în zicala despre scumpul care mai mult păgubeşte, după ce va pune pe liber persoanele cu dizabilităţi şi firmele la care aceştia muncesc, în cele din urmă va suferi şi statul însuşi. Pentru că se lăcomeşte şi la puţinul celor mai necăjiţi...


"EFICIENŢA" STATULUI
Centralizare şi ignoranţă

În condiţiile în care Guvernul a justificat Ordonanţa 60 prin presupuse abuzuri pe care le-ar face UPA, BIHOREANUL a încercat să afle în ce constau acestea, chiar de la instituţiile de control ale statului. Surpriză, însă, niciuna nu a putut furniza informaţii în acest sens.

Inspectoratul Teritorial de Muncă a transmis că anul acesta a desfăşurat 13 controale privind respectarea Legii 448/2006, la firmele şi instituţiile cu minimum 50 de angajaţi, pentru a verifica dacă au măcar 4% angajaţi cu handicap sau achiziţionează servicii şi bunuri de la UPA, emiţând două avertismente celor care nu s-au achitat de niciuna din aceste obligaţii.

În ce priveşte legalitatea funcţionării UPA, adică dacă acestea folosesc cu adevărat minimum 30% salariaţi cu dizabilităţi, prerogativele de control le are Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care – surpriză! – nu doar că nu a făcut niciun control în ultimii doi ani, ci nici măcar nu ştie care sunt UPA din Bihor şi câţi angajaţi cu handicap au. "Unităţile la care am fost în control ultima oară, în 2015, ne-au fost indicate de Agenţia Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi", a transmis şefa Serviciului de Inspecţie Socială, Simona Vesa. Cum ar veni, în timp ce persoanele cu handicap îşi câştigă existenţa prin muncă, statul dezvoltă o birocraţie pe cât de stufoasă, pe tot atât de inutilă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii

FOTO BIHOREANUL

  • Protest 'mut': Orădenii s-au dus cu valizele şi paşapoartele în faţa sediului PSD Bihor (FOTO/VIDEO)
  • Bucătarul Horia Vârlan, invitat special la Cina Porcului în Cetatea Oradea (FOTO)
  • 'Revoluţia în imagini': Fotografii inedite cu Oradea la Revoluţie, expuse în Cetate (FOTO)
  • Luaţi exemplu! Agricultorii bihoreni au atras în judeţ 141 milioane euro (FOTO)
  • Accident cu trei răniţi lângă Beiuş: Şoferul unui BMW a ratat o depăşire, s-a lovit de o dubiţă, iar cele două maşini au ajuns în şanţ (FOTO)
  • Accident cu maşina Poliţiei în Oradea, în faţă la hotel Ramada (FOTO)
  • 300 de amenzi într-o zi: Poliţiştii români şi maghiari au împânzit şoselele de pe graniţă (FOTO)
  • Creştini… pe jumătate: După ce au ascultat colinde, consilierii judeţeni din Bihor şi-au reluat bătăliile obişnuite (FOTO)
  • Sute de fapte bune pe un singur hol: Târg de Crăciun la Celestica Oradea, susţinut de companie pentru ONG-urile din oraş (FOTO)
  • Fundaţia Pyramid Learning Center şi-a inaugurat cel de-al doilea centru pentru copiii cu autism şi AD-HD (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON