Giani Bura, şeful Protecţiei Consumatorilor Bihor: "Calitatea serviciilor a crescut odată cu dezvoltarea Oradiei"

La doar 34 de ani, Giani Bura are deja o experienţă de cinci ani la şefia Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bihor, o instituţie cu personal puţin, dar cu responsabilităţi mari, care controlează vânzători de toate felurile şi din tot judeţul, şi e chemată să protejeze drepturile cumpărătorilor.

În interviul acordat BIHOREANULUI, comisarul-şef adjunct, care este şi şef de lucrări la Universitatea din Oradea în domeniul Ingineria Produselor Alimentare, vorbeşte despre calitatea produselor de pe piaţa locală, despre "ţepele" pe care consumatorii le primesc, dar şi despre eforturile de îmbunătăţire a imaginii instituţiei, care n-a fost ferită de scandaluri, inclusiv de corupţie.

Probleme multe, dar mici

- Conduceţi OPC Bihor, cum e cunoscută instituţia, de cinci ani. Cum aţi caracteriza produsele şi serviciile la care au acces consumatorii din judeţ? Care este calitatea acestora, în general?

- Au o calitate bună. De asemenea, am văzut o evoluţie în privinţa spaţiilor de depozitare a produselor, dar şi în a spaţiilor de servire. Inevitabil, apar şi probleme. Un supermarket are şi 100.000 de produse...

- Câte reclamaţii aţi primit din partea consumatorilor anul trecut, comparativ cu 2016? Şi ce reclamă oamenii cel mai frecvent?

- În 2017, am avut 1.540 reclamaţii, cu circa 100 mai multe faţă de anul precedent, întrucât oamenii sunt tot mai atenţi şi mai informaţi. Cele mai multe, peste 1.300, au vizat produse nealimentare. Multe au legătură cu garanţia produselor electrocasnice, de climatizare, de exemplu, şi cu termenul pentru remedierea defectelor. Consumatorii reclamă şi diferenţe de preţ de la raft la casă. Dispunem imediat controale, iar amenzile încep de la 5.000 lei. Le recomand bihorenilor să fie atenţi şi la promoţii şi la reduceri, să se asigure că acestea sunt reale. În ce priveşte produsele alterate, acestea sunt în scădere. Uneori, pe perioada verii, se întâmplă ca produsele să nu fie păstrate în condiţiile optime şi să se altereze. Dar, repet, sunt cazuri puţine. Acele produse sunt oprite de la vânzare, iar comerciantul trebuie să ne facă dovada că le-a distrus. Din totalul reclamaţiilor, 400 au fost neîntemeiate.

70% dintre cei verificaţi, cu nereguli

- De regulă, într-un control tematic, câţi comercianţi respectă legea şi câţi o încalcă din totalul celor verificaţi? Cât de grave sunt abaterile? Vorbim de alimente stricate? De produse periculoase?

- Anul trecut, am avut peste 70 de controale tematice, adică axate pe anumite categorii de produse şi servicii, spre exemplu: carne şi produse din carne, legume, pâine, apă, lapte, jucării, materiale de construcţii, butelii, detergenţi, îmbrăcăminte. Circa 70% dintre cei verificaţi au avut nereguli, cele mai multe fiind legate, însă, de regulile de informare a consumatorilor. Este vorba de situaţii în care preţul nu este afişat sau nu sunt date toate caracteristicile produselor în limba română. Am mai descoperit şi probleme cu preţurile promoţionale, iar la legume-fructe nu era trecută ţara de origine a acestora. Cum ziceam, prea puţine situaţii au fost cu alimente stricate.

- Câte sancţiuni aţi aplicat în 2017 şi în ce cuantum? Câte sume a încasat OPC şi ce destinaţie au banii încasaţi din amenzi?

- S-au emis 2.039 procese verbale de constatare a contravenţiei, din care în circa 65% din cazuri am dat amenzi, iar în celelalte avertismente. Amenzile s-au ridicat la circa 4 milioane lei. Doar 2-3% din amenzi au fost contestate. Şi din acelea, majoritatea le câştigăm în instanţă. Banii au fost, deci, încasaţi, ei mergând direct la bugetul de stat. Nu primim procent din amenzi.

- Care ar fi cea mai ciudată reclamaţie pe care aţi primit-o?

- Într-o vară ne-a contactat o persoană care cumpărase două pulpe de pui dintr-un magazin şi ne-a reclamat că acolo carnea este stricată. Am dispus un control, dar s-a constatat că totul era în regulă, numai că omul umblase prin oraş, prin pieţe, pe tramvai, timp de două-trei ore, pe căldură, cu pulpele într-o plasă de plastic, iar acestea au căpătat miros. În urmă cu câţiva ani, se mai cumpărau de pe site-uri din străinătate pietricele din acelea cu "puteri", pentru a te îndrăgosti sau a câştiga la loto. După vreo 5-6 luni de la cumpărare unii oameni ne sesizau nouă că n-au câştigat la loto...

"Faceţi fotografii!"

- De cât personal dispune instituţia? Aveţi echipe "de intervenţie"? Cum reacţionaţi în cazul unor sesizări?

- Ne desfăşurăm activitatea cu 12 persoane, împreună cu mine, şi răspundem de tot judeţul Bihor. Toţi comisarii, în afară de mine, au drept de control. Fiecare dintre aceştia face o săptămână de serviciu, prin rotaţie. Prioritare sunt reclamaţiile, la care intervenim prompt, urmate de controalele tematice.

- Vă şi autosesizaţi, sau aşteptaţi să "curgă" cu plângeri?

- Bineînţeles că ne şi autosesizăm, în anumite situaţii. Şi din presă am aflat cazuri de persoane care nu au venit la noi, dar am dispus echipe să verifice speţele. Facem controale şi în urma unor sesizări telefonice, fiindcă există persoane care nu vor să formuleze sesizări scrise, deşi noi le recomandăm asta. Le-aş transmite bihorenilor să fie cât mai atenţi, să ia bonul fiscal, să facă fotografii dacă se lovesc de o situaţie deosebită, fiindcă avem nevoie de sprijinul lor.

- Care este sectorul în care descoperiţi cele mai multe probleme? Cum stăm cu serviciile?

- După cum vă spuneam, e vorba în cele mai multe cazuri de serviciile nealimentare. În ceea ce priveşte serviciile oferite direct orădenilor, calitatea acestora a crescut odată cu dezvoltarea oraşului. În alimentaţie, restaurantele stau bine atât în Oradea, cât şi în Băile Felix. În sezonul de vară avem circa 30 de reclamaţii legate de acestea, dar cele mai multe vizează ştranduri, nici acelea nu aspecte grave, ci că apa nu e destul de caldă, spre exemplu.

- Referitor la Aquapark-ul Nymphaea al municipalităţii aţi avut reclamaţii?

- Am primit reclamaţii, dar era vorba de faptul că nu li se dădea voie să intre întrucât Aquapark-ul era plin. Or, e normal să fie aşa.

- Daţi-ne un exemplu de caz "sonor" din ultima vreme, că nu am auzit nimic...

- Eu mă bucur că n-au fost situaţii extreme în Bihor, ceea ce înseamnă că operatorii economici sunt tot mai profesionişti. N-au fost intoxicaţii sau vreo rănire a vreunei persoane din cauza unui produs cumpărat.

Din China, pe riscul tău!

- Orădenii cumpără tot mai mult online. Cât de sigur este acest mediu? Cât de des iau "ţeapă" cumpărând de pe net?

- Comerţul online este sigur dacă se face pe site-uri autorizate. Acestea trebuie să aibă afişate cât mai multe informaţii de identificare şi contact, iar produsele să aibă descrieri cuprinzătoare. Le recomand bihorenilor să citească şi părerile celorlalţi clienţi care au mai cumpărat de pe acele site-uri. Noi am avut îndeosebi cazuri legate de întârzierea livrării coletelor...

- Mulţi sunt comercianţi din alte judeţe, cum pot fi controlaţi?

- Dacă reclamaţia vizează un site din alt judeţ, o redirecţionăm colegilor de acolo. S-au întâlnit, însă, probleme la cumpărăturile online direct de la alte persoane fizice, de pe site-urile de acest gen. Acolo noi nu putem interveni, căci verificăm doar persoanele juridice. Foarte mulţi cumpără şi de pe site-uri din China, spre exemplu. O fac pe riscul lor. Li se adaugă taxe vamale despre care nu ştiau şi pot să apară şi alte probleme. Noi nu putem interveni în cazul unor site-uri din afara statelor membre ale Uniunii Europene.

- De când cu modernizarea Aeroportului din Oradea aţi avut reclamaţii împotriva companiilor aeriene, din cauza unor zboruri anulate sau reprogramate ori a serviciilor oferite?

- Au fost situaţiile în care, din cauza vremii, nu au fost operate zboruri. Acele reclamaţii le-am redirecţionat către Centrul European al Consumatorilor din România, care ia legătura cu ţara în care compania aeriană îşi are sediul. N-au fost reclamaţii legate de Aeroport şi de personalul de aici, ci de întârzieri de zbor. Dar eu nu pot să-i comand pilotului să aterizeze sau nu.

Consumatorii sunt tot mai informaţi

- Îşi cunosc consumatorii drepturile? Ce fac, concret, colegii dvs pentru a-i informa asupra acestor drepturi, în afara unor comunicate ocazionale de presă?

- Consumatorii sunt tot mai informaţi. Primim sute de telefoane, oferim sfaturi şi consiliere. De asemenea, pe lângă comunicatele cu sfaturi care să protejeze consumatorii, organizăm anual acţiuni de informare în centre comerciale şi în licee, căci, apoi, tinerii îşi informează şi părinţii. De asemenea, oferim consiliere şi pentru operatorii economici interesaţi să-şi deschidă sau să-şi extindă o afacere. În general, antreprenorii tineri sunt foarte interesaţi să aibă totul în regulă.

- Care sunt cele mai importante informaţii pe care consumatorii ar trebui să le ştie? Ce pot face pentru a nu fi înşelaţi cu produse şi servicii de proastă calitate?

- Consumatorii trebuie să ştie că au dreptul să verifice un produs înainte să-l cumpere. Uneori se întâmplă că semnează cum că l-au verificat şi de fapt nu au făcut-o. Să fie atenţi, deci, ce semnează. Noi verificăm operatorii autorizaţi, nu şi vânzătorii ambulanţi, care, într-adevăr, sunt mai puţini. Le-aş recomanda oamenilor să nu mai cumpere produse de la marginea pieţei, fiindcă nu pot fi verificate. Dar dacă îşi cumpără din spaţii autorizate, legea îi protejează.

Dacă legea nu ne obligă...

- De ce nu furnizaţi publicului identitatea comercianţilor sancţionaţi şi pe cea a produselor sau serviciilor cu probleme, astfel încât consumatorii să fie cu adevărat preveniţi şi informaţi? Legea nu vă interzice acest lucru.

- Când avem o situaţie gravă în care consumatorii ar putea fi în pericol facem asta, dăm numele comerciantului. Am făcut-o, spre exemplu în urmă cu câţiva ani, când am oprit de la vânzare lapte din programul "Cornul şi laptele". În ultima perioadă nu am avut astfel de situaţii. În rest, cât timp nu există un text special care să ne permită să publicăm numele operatorilor economici, nu putem să facem asta. Operatorul economic are dreptul să conteste procesul verbal emis de noi în 15 zile, iar contestaţia se tot judecă apoi. Dacă le dăm numele, există riscul să ne acţioneze în judecată fiindcă le-am adus prejudicii de imagine.

- Cum stabilesc comisarii CPC dacă un produs, să zicem detergent, ori un serviciu, de exemplu servirea la un restaurant, sunt în regulă?

- De regulă se prelevează probe şi se trimit la laboratoare. Anul trecut am avut circa 60 de prelevări şi, după buletinele de analize, s-au descoperit 12 situaţii la produse nealimentare în care au fost probleme cu etichetarea. Spre exemplu, o haină era trecută cu 90% bumbac şi avea doar 85%. Bineînţeles, operatorii au fost sancţionaţi.

Trebuie să fim corecţi!

- Parlamentul European pregăteşte un raport prin care arată că o bună parte din produsele destinate ţărilor est-europene sunt mai proaste calitativ decât cele de pe piaţa vestică. Aţi avut de-a face cu astfel de sesizări? Aţi observat şi dvs. de-a lungul timpului această problemă?

- Nu pot să stabilesc eu diferenţa între un produs din România şi unul din Germania. M-aş bucura, dacă se adevereşte situaţia, să se ia măsuri la nivel european. Oricum, recomandarea mea e ca bihorenii să consume cât mai mult produse româneşti şi să vină în sprijinul producătorilor de aici.

- În trecut, instituţia nu a fost ferită de scandaluri. Mai mulţi angajaţi CPC au sfârşit cu dosare şi condamnări penale, iar predecesorul dvs., Sebastian Secoşan, a fost chiar arestat în flagrant de mită. Să înţelegem că funcţionarii s-au lecuit? Au salarii suficient de mari încât să se ferească de tentaţii? Sau aţi descoperit dvs. secretul integrităţii?

- Nu vreau să mă pronunţ pe ce s-a întâmplat în trecut. Între obiectivele mele s-a numărat şi îmbunătăţirea imaginii instituţiei, ca una care vine în sprijinul cetăţeanului. Salariile nu sunt mari, dar acesta nu ar trebui să fie un motiv (n.r. – pentru luarea de mită). Nicio persoană nu trebuie să accepte un job dacă nu este mulţumită de el. Salariile nete sunt între 1.250 lei şi 3.500 lei. Nu aş tolera situaţii de genul celor enumerate de dvs. Suntem funcţionari publici şi trebuie să fim corecţi.