URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 18 FEBRUARIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Doi orădeni au câştigat în instanţă dreptul de a beneficia de terenul lor după bunul plac. S-a demonstrat că atunci când mergi la Primărie pentru o autorizaţie de construcţie nu trebuie să donezi o porţiune din terenul de la drum. Metoda e cel puţin neelegantă, ca să nu spun incorectă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Noul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, deşi nu are nici "calitatea" de orădean şi nici titlurile universitare ale predecesorului, merită privită cu încredere: e un om care a adoptat un copil şi un profesionist care a transformat un spital judeţean într-un aşezământ onorabil fără să aştepte bani din cer. Mai ales, însă, şi-a început mandatul cu un diagnostic onest, fără de care nu poate fi iniţiată nicio terapie: sistemul sanitar trebuie orientat rapid spre pacient.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Oul era proaspăt şi bun, făcut de o găină de la ţară, hrănită sănătos, de abia aşteptam să merg să-l cumpăr şi să-l sacrific în tigaie. Domniţa era, de fapt, o tânără şi simpatică doamnă, tot de la ţară, care recolta oul din cuibarul de acasă şi mi-l aducea într-o piaţă din Oradea.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu proiectul de amenajare a Pieței Ferdinand?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În Monitorul Oficial nr. 1000 din 18 decembrie 2017 a fost publicată Decizia nr. 651/2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că pot face obiectul recursului în casaţie şi hotărârile pronunţate ca urmare a recunoaşterii învinuirii.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi).
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Incidenţa cazurilor de autism şi îngrijorarea publică recentă cu privire la acesta au dus la realizarea tot mai multor studii menite să înţeleagă această afecţiune şi - eventual - să poată trasa paralele cu bolile mintale mai cunoscute (precum schizofrenia sau tulburarea bipolară I). Este cunoscut faptul că autismul, schizofrenia şi tulburarea bipolară I împart unele caracteristici comportamentale precum stări agresive, iritabilitate şi probleme de fluenţă a limbajului. De câţiva ani s-a descoperit că cele trei au şi expresii genice similare.
03 Noiembrie 2017, 08:42

Ghetoul groazei: La Oradea s-a aflat unul dintre cele mai sinistre ghetouri în care au fost umiliți și torturați evreii

Ghetoul groazei: La Oradea s-a aflat unul dintre cele mai sinistre ghetouri în care au fost umiliți și torturați evreii FĂRĂ IMAGINI. Oricât au căutat istoricii şi ONG-urile, nu au găsit fotografii cu sau din ghetoul orădean, cel mai mare din Transilvania de Nord, fixat pe câteva străzi în jurul Sinagogii Mari Ortodoxe şi înconjurat cu un gard de lemn. Supravieţuitorii l-au descris, însă, ca pe un loc al terorii şi umilinţei... (foto: Ovi D. Pop)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

"Se aud asemenea urlete de la Dreher încât, pentru a le atenua, un gramofon electric transmite cât e ziua de lungă melodia «Csak egy kislány van a világon» (Doar o fetiţă există pe lume). Zi şi noapte răsună această melodie în ghetou. Dacă pentru o clipă se opreşte gramofonul, urletele se aud până la noi...".

Aşa descria, pe 22 mai 1944, în micul ei jurnal, atmosfera din ghetoul orădean, micuţa Eva Heyman. La doar 13 ani, câteva luni mai târziu, ea avea să-şi găsească sfârşitul în camerele de gazare de la Auschwitz. "Soluţia finală" a început, însă, să le fie aplicată evreilor încă de acasă, de la Oradea, unde au fost bătuţi şi torturaţi în mod diabolic într-unul dintre cele mai sinistre ghetouri din cel de-al Doilea Război Mondial.

Marcaţi şi adunaţi

Încă din 1940, când Transilvania de Nord a fost cedată, prin Dictatul de la Viena, Ungariei, evreii au început să fie persecutaţi. Prin diverse decrete şi legi, acestora li s-au luat pământurile, unora şi afacerile, iar în 1942 au fost încorporaţi în primele detaşamente de muncă forţată în Ucraina mulţi dintre liderii comunităţii iudaice. Intrate în martie 1944 în Ungaria, trupele germane au impus - cu concursul deplin al maghiarilor - reguli drastice împotriva evreilor, care nu mai aveau voie să călătorească fără aprobări speciale şi au fost excluşi din funcţiile publice şi din viaţa artistică. Tot "legal", aceştia i-au obligat pe evrei, în aprilie, să poarte cusută pe piept steaua galbenă în 6 colţuri şi să-şi predea avuţiile. Era doar începutul terorii...

Pe 3 mai 1944, oraşul a fost împânzit cu afişe ce dădeau o veste cruntă, asumată de viceprimarul Gyápáy László, unul dintre cei mai aprigi şi zeloşi persecutori ai evreilor orădeni: "Din ordinul guvernului regal ungar, dispun plasarea evreilor din Oradea în ghetou. Atrag atenţia cetăţenilor neevrei care deţin bunuri evreieşti să le declare la biroul primarului în termen de 3 zile". Înfiinţarea ghetoului fusese stabilită în urma vizitei în oraş a secretarului de stat Endre László, cel care, la Radio Budapesta, declarase: "Pentru rasa maghiară, evreimea reprezintă un element nedorit din punct de vedere moral, spiritual şi fizic"...

Lagăr în inima oraşului

Teritoriul ghetoului a fost stabilit în jurul Sinagogii Ortodoxe din actuala stradă Mihai Viteazul, în perimetrul delimitat de străzile Avram Iancu, Traian Moşoiu, Piaţa 1 Decembrie, Kogălniceanu şi Sucevei. Acolo, în inima oraşului, au fost înghesuiţi peste 25.000 de evrei, care dormeau câte 15-16 într-o încăpere. Zona a fost înconjurată cu un gard de lemn înalt de 2 metri, iar ferestrele au fost bătute şi ele cu lemn.

"Un camion aştepta în faţa caselor, câte doi poliţişti horthyşti intrau în locuinţe şi scoteau afară oamenii... Sunt prea mică să pot descrie ce-am simţit în timp ce aşteptam să fim duşi în ghetou. Ági (n.r. - mama ei) ofta şi spunea că ne merităm soarta; ne comportăm ca animalele care aşteaptă răbdătoare să fie tăiate la abator",  scria micuţa Eva Heyman (foto) în jurnalul ei. Evreii au avut voie să ia cu ei puţine lucruri, câteva haine, aşternuturi şi alimente, în schimb au trebuit să dea poliţiştilor verighetele şi orice alte bijuterii.

Doar moartea…

În primele zile, evreii au încercat să-şi păstreze optimismul, sperând că războiul se va termina curând. Speranţe deşarte! Din 10 mai, comanda ghetoului a fost preluată de lt. col. Pétterffy Jenő de la Jandarmeria Maghiară, care imediat a emis un regulament drastic. Documentul, descris în cartea "Drumul Holocaustului", de Vasile Ciubăncan, Maria Ganea şi Ion Ranca, avea 80 de articole, iar pedeapsa pentru încălcarea celor mai multe dintre ele era împuşcarea fără avertisment. Din ghetou nu avea voie să iasă nimeni fără permisiune şi nici să se plimbe de ici acolo, iar "larma, cântecul şi strigătele" erau interzise.

"Începând de azi nu ne mai aflăm, Micul meu Jurnal, într-un ghetou, ci într-un ghetou-lagăr. Lucrul cel mai groaznic este că toate pedepsele sunt, de fapt, una singură: moartea. Nu există îngenunchere la colţ, bătaie, oprirea mâncării sau să conjugi de o sută de ori un verb neregulat...", scria Eva. Într-o altă zi, fetiţa nota că jandarmii au confiscat toate alimentele pe care evreii le duseseră cu ei, aceştia urmând să fie hrăniţi cu porţia: "Când au făcut percheziţie, aceşti jandarmi i-au luat ţigările - avea foarte multe - lui nenea Béla (n.r. - iubitul mamei ei). Ági a plâns mai tare decât am plâns eu când mi-au luat bicicleta. Jandarmii râdeau de ea şi au făcut o asemenea harababură în cameră încât nimeni nu-şi mai găsea nimic".

Fabrica de tortură

În ghetoul din Oradea, evreii erau  nu doar înjosiţi, ci şi chinuiţi. În fostele încăperi ale fabricii de bere Dreher-Haggenmacher s-a înfiinţat un birou de cercetări al Jandarmeriei, a cărui misiune era să afle unde sunt averile evreilor. Téreza Mózes, supravieţuitoare a Holocaustului, scria în cartea "Evreii din Oradea" că acolo au fost "amenajate adevărate camere de tortură": "Îi chinuiau până mărturiseau unde şi-au ascuns averile reale sau imaginare nedeclarate. La început au fost luaţi în primire cei mai bogaţi: directori de fabrică, funcţionari, avocaţi, medici. Nu s-a ţinut cont că sunt bătrâni, bolnavi, femei. Leitner Sándor, preşedintele comunităţii evreieşti, a fost interogat 13 zile. Au încercat zadarnic să-l determine să dea lista evreilor bogaţi. A fost dus la spital pe targă".

Metodele folosite erau groaznice. Victimele erau legate fedeleş de mâini şi picioare, suspendate pe bare de fier, iar apoi bătute cu biciul şi cureaua. Erau aduşi şi copiii lor, să asiste la durerea părinţilor. Alteori erau bătuţi copiii pentru a scoate de la părinţi o mărturisire.

"Averea, jidanule!"

Până la urmă, n-au fost interogaţi doar bogaţii, ci şi evreii de rând, repetându-li-se aceeaşi întrebare: "Unde ţi-ai ascuns averea, jidanule?". Autorii cărţii "Drumul Holocaustului" spun că au fost torturate 5.000 de persoane, de jandarmi anume instruiţi, veniţi de la Budapesta. Metodele erau inimaginabile. "La bărbaţi le-au fost lovite testiculele şi au fost torturaţi cu curent electric. Era un mod oribil practicat la femei, ca un pol al catodului de curent electric să fie introdus în vagin, iar celălalt în gura victimei", declara, în faţa Tribunalului poporului de la Cluj, supravieţuitorul Schwartz Ernest.

Mai multe procese verbale, întocmite după întoarcerea în Ungaria eliberată a unor supravieţuitori, traduse în limba română de lector univ. dr. Bodo Edith de la Universitatea din Oradea, demonstrează acelaşi lucru: că la Oradea, interogarea era un calvar. "Pe cumnata mea au bătut-o atât de tare încât nu mai putea să umble deoarece i-au lovit tălpile. Femeilor li s-a introdus curent în uter", spunea E.B., nevasta unui tâmplar. Jandarmii nemiloşi strângeau degetele victimelor la uşă şi le băteau până când vomitau sau erau acoperite de sânge. Torturile erau "acoperite" cu muzică difuzată tare în ghetou...

O lume mai bună…

În iadul din ghetou, nu puţini au ales calea sinuciderii. Unii cu otrăvuri, alţii s-au aruncat de pe clădiri mai înalte, inclusiv de pe Palatul Ullmann. În 18 mai, micuţa Eva Heyman, care auzise într-o noapte conversaţiile celor mari, scria: "A spus bunicul pe întuneric că aici, în ghetou, foarte mulţi se sinucid. În farmacia ghetoului există suficientă otravă şi bunicul (n.r. - care era farmacist) le dă oamenilor mai în vârstă dacă-i cer. Bunicul a mai spus că cel mai bine ar fi să ia şi el cianură şi să-i dea o doză şi bunicii. Auzindu-l, Ági a început să plângă şi l-a implorat: Tată, te rog, răbdare, nu mai poate dura mult. Până şi bunica a spus: Eu zău nu vreau să mor, că poate vom ajunge să vină o lume mai bună şi vor fi pedepsiţi toţi cei care acum sunt atât de inumani şi de nemernici".

Doar că lumea aceea n-a venit destul de repede, iar evreii închişi în ghetoul din Oradea - cu excepţia celor puţini care reuşiseră din timp să fugă în România - au fost trimişi, cu trenuri care au plecat din actualul Parc Bălcescu, spre Auschwitz-Birkenau, iar oraşul era "Judenfrei", aşa cum îşi doriseră "nemernicii"...


DIRECŢIA AUSCHWITZ
O comunitate, 10 transporturi

Culese din mai multe surse istorice, datele din Muzeul Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei arată că ghetoul din Oradea a fost al doilea ca mărime din Ungaria, după cel din Budapesta, cu circa 27.000 de evrei orădeni. De asemenea, a existat şi un ghetou mai mic, în zona Pieţei Cazărmii, unde au fost duşi circa 8.000 de evrei din judeţul Bihor, majoritatea fiind ţinuţi sub cerul liber până la deportare.

Evreii au fost trimişi din Oradea cu 10 transporturi, fiind înghesuiţi în vagoane. Trenurile au plecat în 23 mai 1944 (3.110 persoane), 25 mai 1944 (3.148 persoane), 28 mai 1944 (3.227 persoane), 29 mai 1944 (3.166 persoane), 30 mai 1944 (3.187 persoane), 31 mai 1944 (3.073 persoane), 1 iunie 1944 (3.059 persoane), 3 iunie 1944 (2.972 persoane), 5 iunie 1944 (2.527 persoane). Un ultim tren a trecut prin gara din Košice la 27 iunie 1944 (2.819 persoane).

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
11 Comentarii
@ Alexandru-Liviu
Cred ca am studiat aceeasi sursa in ce priveste listele lui Gasko si Glaser. Desigur am citit/ascultat multe carti, marturii, etc, scrise/spuse de cei care au trait acele evenimente. Va multumesc pentru raspuns.
Postat 05 Noiembrie 2017, 08:09 de EmiliaTeszler
@ EmiliaTeszler
Buna seara. In legatura cu aspectele relatate in articol am studiat 3 liste. Prima este lista lui Gasko si din ea sunt extrase in articol datele trecerii transporturilor dinspre Oradea prin Kosice spre lagar precum si numarul deportatilor. A 2-a este lista lui Leo Glaser care contine pentru fiecare transport numarul barbatilor care au trecut de prima selectie de pe peron si au ajuns sa primeasca tinuta de lagar de la un kapo cu rol de magazioner. Pentru femei nu exista o lista asemanatoare dar se poate aproxima ca au fost selectate cu 10% mai multe decat barbatii, fiind mai multe persoane tinere decat barbatii (dintre care multi au fost dusi in anii precedenti la munci obligatorii). Prin diferenta se poate calcula numarul celor care au pierit chiar din prima zi in lagar (inclusiv toti copii mici). A 3-a lista este planul de evacuare a ghetoului mare (alcatuit de administratia de atunci a orasului, pe zile, transporturi si persoane selectate in functie de strada din ghetou respectiv partea cu numere pare sau impare). Cele 3 liste concorda in privinta datelor calendaristice la care se refera. Separat pot fi studiate si o serie de marturii sau chiar carti scrise de persoane din Oradea si din Bihor care au trait acele evenimente.
Postat 04 Noiembrie 2017, 20:56 de Alexandru-Liviu
@ Alexandru-Liviu
Bună seara, e corect ce spuneți de transportul din Baia Mare. Cunoașteți și lista lui Glaser? De acolo știm câți bărbați au fost selectați pentru muncă (adică nu pentru ucidere în aceeași zi), în Auschwitz, la fiecare din aceste transporturi.
Postat 03 Noiembrie 2017, 21:42 de EmiliaTeszler
La Oradea..
în perioada interberică exista...un liceu evreiesc de stat..pe româneşte..ciudat,nu?
Postat 03 Noiembrie 2017, 20:46 de crisan
9 transporturi
Ma voi referi doar la aspecte numerice.Transporturile din Oradea spre Auschwitz pe calea ferata au trecut toate prin Kosice si evidenta lor a lasat-o istoriei seful de gara de atunci, pe nume Gasko. In ziua de 31 mai 1944 au trecut prin Kosice 3 trenuri din Ardealul de Nord si anume din Cluj, Baia Mare si Simleul Silvaniei. Cel cu 3073 persoane era din Baia Mare si nu din Oradea. Au fost deci 9 transporturi si nu 10 (6 din ghetoul mare cu oradeni si 3 din cel mic cu cei din judet).In rest datele prezentate sunt corecte, cu 2 mentiuni: -data fiecarui transport se refera la trecerea prin Kosice; din Oradea au plecat cu 1 sau 2 zile mai repede (iar calatoria integrala pana in lagar a durat 3 sau 4 zile) -ultimul transport (din data de 27 iunie 1944 din ghetoul mic) a fost doar in tranzit prin Oradea, el cuprinzand persoane evacuate din Seretudvari din judetul Hajdu-Bihar Bombardamentul american din 2 iunie 1944 a vizat Oradea si cu scopul - din pacate neatins - de a opri "trenurile mortii".
Postat 03 Noiembrie 2017, 20:00 de Alexandru-Liviu
@pinonel
Inițial am vrut să adresez unele din comentariile dumneavoastră. Doar că aș fi vrut să discut doar cu persoane care își asumă identitatea.
Postat 03 Noiembrie 2017, 16:33 de EmiliaTeszler
@evreu
Nu cred ca sunteți evreu chiar dacă așa v-ați "identificat".
Postat 03 Noiembrie 2017, 16:26 de EmiliaTeszler
,,Ba p-a ma-tii!", replica cu care iesi din orice incurcatura!
Nu ma mira reactiile/replicile, chit ca sunt pe langa subiect! Cunosc aceasta dorinta a unor minoritari de a lovi cu orice chip in Romania/romani. Par desprinse din paginile publicatiilor patronate de institutul simon wiesenthal, acolo unde Maresalul, colaboratorii lui si poporul roman sunt tratati infinit rau decat Hitler/Himmler si poporul german. P.S. Macar un lucru nu au avut tupeul sa-l conteste ,,cucu" si ,,evreu" : ca ungurii i-au prins, intemnitat si livrat lui Hitler, adica lagarelor mortii, pe evrei.
Postat 03 Noiembrie 2017, 12:58 de pinonel
completare pentru pinonel
Mda pinonele, ca sa fim corecti, ar trebui sa stii si despre asta! https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/prigonirea-evreilor-din-basarabia-si-bucovina http://adevarul.ro/locale/botosani/cum-fost-deportatii-evreii-numele-puritatii-etnice-romanilor-marturiile-supravietuitorilor-exterminarii-transnistria-1_583469375ab6550cb8bd6b19/index.html
Postat 03 Noiembrie 2017, 12:33 de Cucubau82
E bine de stiut ce s-a facut si in Romania!
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lungul-drum-al-mortii-evreii-din-spatiul-romanesc-in-vremea-celui-de-al-doilea-razboi-mondial
Postat 03 Noiembrie 2017, 12:06 de evreu
Ce nu se spune!
Dupa Marea Unire din 1918 organizatiile/partidele minoritatilor aflate pe teritoriul Transilvaniei si-au declarat, rand pe rand, loialitatea fata de Statul Roman. Sasii, svabii, etc, etc. Cu doua exceptii: ungurii si evreii. La recensamantul tinut de Austro-Ungaria in 1910 in Ungaria si Ardeal, foarte multi evrei s-au declarat ,,unguri de rit mozaic"! Ungurii, care fac mult caz de cavalerismul si codul de onoare ce-i caracterizeaza (zic ei!), i-au rasplatit dandu-i pe mana nemtilor. O precizare: nu nemtii i-au strans pe evrei, nu nemtii i-au urcat in trenurile mortii, ungurii au facut asta! Pe de alta parte nu inteleg campania dusa de ebihoreanul, deportarea evreilor din Ungaria si Ardealul de Nord in vara lui 1944! E strict o problema a ungurilor/Ungariei si a evreilor. Ce i-ar putea interesa cu adevarat pe romani ar fi, de pilda, felul cum i-au ,,petrecut" evreii pe romani, armata/administratia/populatia in retragerea din Basarabia, la sfarsitul lui iune 1941. S-au ,,binefacerile" cu care ne-au coplesit evreii comunisti, pauker, luca, senkovits, moghioros, nicolski, etc, etc in deceniile 4 si 5 din secolul al XX-lea.
Postat 03 Noiembrie 2017, 11:47 de pinonel
count display

FOTO BIHOREANUL

  • D’ale porcului: 25 de echipe din Bihor şi de dincolo de graniţă se întrec la preparat cârnaţi, caltaboşi, toroş şi jumări (FOTO/VIDEO)
  • Campionatul câinilor isteţi: Cupa Braveheart Oradinum, cel mai mare concurs de mondioring din ţară, în şanţul Cetăţii (FOTO/VIDEO)
  • Percheziţii ale poliţiştilor antifraudă: Peste 400 de haine şi încălţăminte contrafăcute, ridicate din casa unui tânăr orădean (FOTO)
  • Premieră: Adunarea Generală a AJF Bihor l-a avut invitat special pe președintele Federației Române de Fotbal (FOTO)
  • Cel mai longeviv poloist român, Fejer Ivan, în mijlocul elevilor Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” (FOTO)
  • Oazele termale: Cum au ajuns Băile Felix și Băile 1 Mai locul de tratament și relaxare preferat al românilor (FOTO)
  • Se anunţă şantier! Strada Universităţii se închide din martie, pentru construirea unui alt pod peste Peţa (FOTO)
  • Flamenco pe mal: Copacul 'îmbrăcat' în lalele s-a transformat într-o dansatoare (FOTO)
  • E gata vivariul de la Muzeu: Sunt expuse insecta-băţ, dragonul bărbos şi tarantula cu genunchii roşii (FOTO/VIDEO)
  • Audi vs. Opel, în Calea Aradului: Un şofer din Dolj a forţat intrarea în intersecţia cu Bulevardul Decebal (FOTO/VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON