Dacă paradoxul ar putea fi întrupat, Gheorghe Carp ar fi una din variantele credibile. Chirurg pediatru ÅŸi, teoretic, profesionist de fineÅ£e, din 2008 răspunde de drumurile ÅŸi podurile Oradiei, de a ajuns să se înjure cu drumarii. "Åžtampilat" pe viaţă drept omul PDL, a întors armele împotriva foÅŸtilor tovarăşi, înrolându-se în tabăra liberalului Ilie Bolojan. Mai nou, ÅŸi-a ridicat în cap locuitorii străzii Sovata pentru că vrea să le facă cu de-a sila un pod peste CriÅŸul Repede...

Pe mâna lui Bolojan

Se spune că sunteÅ£i omul PDL în coasta primarului Bolojan. De ce aÅ£i plecat din PDL, de ce v-aÅ£i certat cu fostul primar Petru Filip?

Ruptura e un fenomen omenesc. Eram membru PD din 1996, când am intrat în partid din prietenie faţă de Vasile Blaga. În 2005, când AlianÅ£a DA a venit la putere, director la Spitalul de Copii fiind, am ajuns cu ajutorul lui la ministrul sănătăţii, Mircea Cinteză, pentru a-i expune problemele spitalului. Am avut o mare deziluzie. Cinteză avea un stil balcanic: "O să vedem. Tot respectul...". N-am rezolvat nimic. Am avut, în schimb, surpriza că prefectul Ilie Bolojan, necondiÅ£ionat, mi-a dat tot sprijinul. Åžtia de prietenia mea cu Blaga, îmi ÅŸtia apartenenÅ£a la PD, dar nu s-a lăsat influenÅ£at de asta. Colaborarea a continuat ÅŸi când a ajuns secretar general al Guvernului. Eram odată la mare ÅŸi m-a sunat dimineaÅ£a la 9: "La 11 să fii la Minister că poÅ£i să rezolvi ceva pentru spital". Normal, m-am dus. Această relaÅ£ie a fost interpretată de foarte mulÅ£i membri PD ca o trădare... Eu n-am trădat în viaÅ£a mea pe nimeni! De fapt, lucrurile au fost simple: în 2007, când se ÅŸtia că Petru Filip pleacă din Primărie, mi-am depus în scris intenÅ£ia de a candida eu pe funcÅ£ie. Luni de zile nu mi-a răspuns nimeni. S-au făcut sondaje, am aflat că eram situat peste alÅ£ii care candidau, dar rezultatele le-a văzut doar Filip. Asta mi-a părut incorect.

Tot atunci, a fost ministrul sănătăţii la Oradea, iar Bolojan a venit să-l întâlnească. Ne-am dus la Prefectură, el îÅŸi lăsase maÅŸina în curtea spitalului ÅŸi m-a rugat apoi să-l duc să ÅŸi-o recupereze. Ajungând la spital l-am invitat la o cafea ÅŸi el ÅŸi-a exprimat regretul că n-o să mai putem colabora. A fost o hotărâre de moment. I-am spus că nu trebuie să vadă lucrurile aÅŸa, pentru că de câte ori va face lucruri bune voi fi în echipa lui. M-a întrebat dacă ÅŸtiu ce presupune asta. Am spus că ÅŸtiu ÅŸi a doua zi mi-am dat demisia din PDL. Peste trei zile m-a întrebat dacă accept să candidez pe lista de consilieri ai PNL ÅŸi am acceptat. AÅŸa am ajuns membru PNL, iar după alegeri, prin votul colegilor, viceprimar.

Mi-am amendat prietenul

Care a fost momentul de răscruce din viaţa Dvs?

Moartea fiului meu. Avea 22 de ani când a pierit într-un accident de maÅŸină. Se spune că pe unii durerea îi face să-ÅŸi dorească ca ÅŸi alÅ£ii să treacă prin asta. În situaÅ£ia mea a fost invers. Împreună cu câÅ£iva colegi am conceput un sistem ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple. Băiatul meu a murit pe loc, dar prietenul lui a mai trăit trei ore. A murit datorită sistemului medical complet anacronic... Pentru că accidentul a avut loc într-o localitate aproape de BeiuÅŸ, în loc ca Salvarea să-l aducă la Oradea, unde era un spital de urgenţă cu toate liniile de gardă asigurate, au dus accidentatul la BeiuÅŸ. Acolo era de gardă un radiolog, care a chemat chirurgul, care a chemat anestezistul, astfel că un traumatism care la Spitalul JudeÅ£ean îi dădea 70-80% ÅŸanse să trăiască s-a terminat cu un eÅŸec. De atunci am militat ca toate oraÅŸele din Bihor să aibă servicii SMURD ÅŸi le mulÅ£umesc oamenilor din acest serviciu pentru munca lor extraordinară.

Zvonurile zic că reprezentaţi interesele afaceriştilor din PDL. Ce legătură aveţi, de pildă, cu faptul că patronul Irish, Radu Pentie, şi-a rezolvat problema cu terasa neautorizată de pe Corso?

În primul rând, problema cu terasa nu e rezolvată... În al doilea rând, domnul Pentie e tatăl celui mai bun prieten al fiului meu decedat. Că e o persoană controversată, că e o persoană neagreată, se poate, dar eu ÅŸtiu că atunci când am trecut prin momente foarte grele acest om a fost alături de familia mea. Deci, acum eu nu pot să spun că de astăzi sunt viceprimar PNL, ÅŸi dacă tu eÅŸti PD eÅŸti duÅŸmanul meu. Am foarte mult respect pentru mulÅ£i oameni care nu sunt membri PNL, ci ai altor partide. Revenind la Pentie, pot să spun că l-am ÅŸi amendat, ÅŸi nu o dată. Deci, una e una, alta e alta... N-am făcut nimic din ce n-ar fi trebuit să fac.

Doctor inginer

Sunteţi medic şi totuşi răspundeţi de Direcţia Tehnică. Ce caută un chirurg la plombat de străzi?

Ca viceprimar răspund de compartimentul tehnic ÅŸi de urbanism, ÅŸi încerc să mă gândesc ce ar fi bine pentru Oradea. Împreună cu domnul primar ÅŸi cu colegii din instituÅ£ie am discutat multe proiecte. Podul peste CriÅŸ în zona SilvaÅŸ a fost ideea mea, deschiderea străzii Brâncoveanu a fost la sugestia mea, ieÅŸirea în centură din strada Toamnei pentru decongestionarea străzii Armatei Române, podurile peste PeÅ£a ÅŸi multe altele... În 2008 am propus întubarea PeÅ£ei din Cantemir până în Calea Aradului. Unii specialiÅŸti opinau că se poate, alÅ£ii că nu, dar pentru mine "nu se poate" nu există. Există, eventual, "nu vreau" sau "nu fac efort". Dacă vrei, foarte puÅ£ine lucruri nu se pot face. Acea soluÅ£ie a fost adoptată de alte oraÅŸe. Atunci s-a râs, dar acum mulÅ£i specialiÅŸti spun că ideea ar merita materializată. La fel se va dovedi că podul rutier din IoÅŸia scurtează traversarea oraÅŸului. Åži asta scăzând poluarea!

SunteÅ£i văzut ca omul negru din Primărie, încruntat ÅŸi spurcat la gură...

Niciodată n-am să mai pot fi o fire veselă. Când viaÅ£a te încearcă, nu mai poÅ£i. Pe de altă parte, având o educaÅ£ie mai mult saxonă decât balcanică, sunt câteva lucruri la care Å£in foarte mult: cuvântul dat, simÅ£ul responsabilităţii, punctualitatea ÅŸi determinarea de a nu lăsa un lucru neterminat. Atunci când din motive independente de voinÅ£a mea lucrurile trenează, e normal să nu fiu binedispus. Nu cred în chestia asta cu omul negru, pentru că n-a fost om care să vină la mine să-mi ceară ajutorul ÅŸi să-l refuz, indiferent ce se întâmplă. Că nu sunt o figură populară... la 54 de ani nu mă mai schimb. Dacă sunt acceptat sau tolerat e bine, dacă nu, e un pic mai greu...

În Primărie s-a frecat menta

Până unde mai poate fi redus personalul Primăriei?

În '90 erau cam 100 de angajaÅ£i ÅŸi în 2008 au ajuns 1.000. Deci în 18 ani s-au înmulÅ£it de zece ori, în condiÅ£iile în care instituÅ£ia s-a informatizat. AdministraÅ£ia a fost văzută ca un loc călduÅ£ pentru cei care nu puteau rezista în mediul privat. De exemplu, la DirecÅ£ia Tehnică mi-am întrebat fiecare colaborator ce face. Am ajuns la o doamnă care mi-a spus că răspunde de reclamaÅ£iile despre câinii comunitari. Zic: "Câte aveÅ£i într-o lună?" Îmi răspunde: "12". "Altceva?", întreb eu. "Răspund de cele patru pasaje pentru pietoni ÅŸi de podul de pontoane", zice ea. "Åži ce faceÅ£i? Le curăţaÅ£i, le întreÅ£ineÅ£i, le reparaÅ£i?". "Nu. Merg zilnic să văd starea lor..." Deci era un angajat plătit să numere reclamaÅ£iile cu câinii ÅŸi să vadă pasajele ÅŸi podul de pontoane. Îmi pare normal să aduci personalul la nivelul real! Cu PoliÅ£ia Comunitară cu tot, ar trebui să rămână 600 de angajaÅ£i. Acum sunt cam 700...

SunteÅ£i medic de o viaţă. Cât de adevărată e butada că ăla nu-i doctor care nu urinează în chiuvetă ÅŸi nu se culcă cu asistentele?

E simplu. De obicei cabinetele medicale nu aveau WC, dar chiuvetă da, pentru că trebuie să te speli pe mâini după consultaÅ£ii. Am văzut ÅŸi profesori universitari, am văzut ÅŸi studenÅ£i care făceau asta... Dacă chiuveta e poziÅ£ionată ÅŸi la nivelul care-Å£i convine, decât să mergi până la buda dracului... De când e lumea, aÅŸa fac doctorii. Recunosc: m-am piÅŸat în chiuvetă. De asistente nu pot spune nimic: cine se laudă cu aÅŸa ceva e un măgar. Majoritatea doctorilor se laudă că au avut de-a face cu asistentele. Eu nu vă pot spune însă nimic...

CINE ÅžI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Petru Filip - DeÅŸtept. Ar putea face mult mai mult bine decât face
Mihai Groza - Omul care a fost la locul nepotrivit, la momentul nepotrivit
Ilie Bolojan - Onest, altruist. Un kamikaze
Radu Å¢îrle - Un munte de bune intenÅ£ii. Continuarea se ÅŸtie
Ioan CupÅŸa - Un consilier ÅŸi atât