Faţă în faţă: Care sunt colegiile, candidaţii la parlamentare, planurile şi şansele lor

Cum la români porcul se îngraşă mai mereu în ajun, şi partidele şi-au desemnat candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie cu numai două luni înaintea scrutinului, pentru ca apoi să şi-i tot schimbe până cu mai puţin de o lună înainte să înceapă campania. PDL şi USL şi-au ajustat pentru ultima oară tabelele cu candidaţi chiar săptămâna trecută.

Într-o analiză completă, BIHOREANUL vă prezintă, grupat pe fiecare colegiu în parte, cine sunt candidaţii fiecăreia dintre cele trei forţe politice din judeţ, cum şi de ce au fost aleşi de partide, ce pietre de moară şi ce şanse au, dar şi, dincolo de lozinci, ce le pregătesc alegătorilor pentru următorii 4 ani.

Rozi versus ANI

Dintre cei 39 candidaţi ai principalelor grupări din judeţ - UDMR, USL şi ARD - cea mai sigură este fosta viceprimăriţă a Oradiei, Rozalia Biro (foto), care după un deceniu renunţă la administraţia locală în favoarea Senatului. Conform unei înţelegeri din primăvară, când în locul ei a fost desemnat să candideze la Primărie fostul ministru Cseke Attila, Biro candidează în colegiul 1 Senat. Motivul? Mai bine de două treimi din cei 135.269 alegători din zonă sunt etnici maghiari, iar scorul politic obţinut aici de UDMR la alegerea Consiliului Judeţean a fost de 45,15% (plus 21 primari). Mult peste USL - 25,65% (4 primari PNL, 1 PSD), PDL - 11,4% (1 primar) şi PPDD - 4,5%.

Ca atare, alegerea sa pare floare la ureche. Fosta viceprimăriţă, care vrea să participe la reorganizarea administrativă a ţării, poate avea însă probleme cu rămânerea în Parlament. Asta fiindcă Agenţia Naţională de Integritate a găsit-o în conflict de interese după ce, la începutul anilor 2000, a semnat o dispoziţie prin care atribuia clădirea fostei Biblioteci CFR către Fundaţia Partium, în a cărei conducere ea însăşi era preşedinte. Deşi Biro a atacat decizia ANI, cerând anularea ei, Curtea de Apel Oradea a menţinut-o, iar DNA a început cercetarea sa penală. Ca urmare, dacă va fi găsită vinovată, Biro îşi poate pierde locul în Senat, iar în colegiu vor trebui organizate noi alegeri.

De departe, Biro e şi cel mai bogat candidat, astfel că susţinerea campaniei pare o nimica toată. În Oradea, dar şi în alte localităţi din judeţ şi din ţară (de la Cristuru Secuiesc până la Văleni şi Vama Veche), fosta viceprimăriţă deţine 11 terenuri intravilane şi agricole, însumând aproape 60 de hectare, iar în Oradea o casă de 500 mp, plus mobilă veche, bijuterii şi tablouri a căror valoare atinge 100.000 lei. În plus, Biro a acordat împrumuturi de 465.000 lei pentru şase dintre firmele la care este acţionar.

În ecuaţia aceasta, contracandidaţii Rozaliei Biro aproape că nu contează. Din partea USL vor candida aici inginerul Claudiu Ciarnău (PNL), iar pentru ARD pedelistul Nicolae Hodişan, fost şef al Direcţiei Agricole. Asta după ce colegul său, Cristian Ile, fost şef al RAR Bihor, conştient că nu are şanse, s-a retras ca să nu toace bani degeaba.

În tandem cu Cseke

Colegiului 1 senatorial i se suprapun colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor (Marghita, Valea lui Mihai, Abram, Abrămuţ, Balc, Boianu Mare, Buduslău, Chişlaz, Curtuişeni, Sălacea, Şimian, Suplacu de Barcău, Tarcea, Tăuteu şi Viişoara, însumând 68.267 locuitori) şi colegiul 2 pentru deputăţie.

În CD 1 va candida fostul ministru Cseke Attila (ales în 2008 ca senator de Marghita). Aici, UDMR a avut la Consiliul Judeţean un scor politic de 45,7% (plus 11 primari), USL 26,6% (3 primari PNL) , PDL 9% (1 primar) şi PPDD 4,5%. Favorit e, deci, Cseke. Pe lângă banii alocaţi de la Ministerul Sănătăţii pentru spitalul din Marghita, acesta se poate mândri că în Senat a avut 14 iniţiative legislative, din care 4 adoptate ca legi, pentru interzicerea folosirii în denumirea ONG-urilor a unor termeni ca "Autoritate", "Comisariat", "Gardă" şi altele, pentru amnistierea datoriilor bugetarilor obligaţi de Curţile de Conturi să restituie sumele primite ca sporuri salariale, pentru reglementarea parteneriatelor public-privat şi pentru cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie Europol. În ce priveşte planurile pentru mandatul de deputat, Cseke spune că principalul obiectiv e să redea Parlamentului prestigiul meritat. "Importanţa Parlamentului nu poate fi tăgăduită, şi cred că profesionalismul şi calitatea activităţii parlamentare trebuie să crească pentru ca rolul său să fie întărit", spune Cseke (foto).

Financiar, fostul ministru e un modest, deţinând doar un teren de 1.090 mp în Oradea, cumpărat în 2006, şi conturi de 310.000 lei.

Dată fiind ponderea etnicilor maghiari şi rezultatul de la locale, şansele contracandidaţilor săi sunt nule. Din partea USL, profesorul Ovidiu Bezi (PNL) şi anonimul ARD-ist Laurenţiu Chiană (de la Partidul Noua Republică, nominalizat în locul fostului primar PDL al Marghitei, Dorel Talpoş, care n-a reuşit să obţină astă-vară nici măcar un singur consilier local) au doar misiunea să strângă voturi de la puţinii etnici români pe care, ulterior, alianţele lor să le utilizeze pentru completarea mandatelor colegilor mai bine situaţi în alte colegii.

Lege pentru familie

În colegiul 2 pentru deputăţie (Săcueni, Biharia, Borş, Cetariu, Cherechiu, Ciuhoi, Diosig, Ineu, Oşorhei, Paleu, Roşiori, Săcădat, Sălard, Sântandrei, Tămăşeu, Tileagd, cu 67.002 alegători) va candida preşedintele executiv al UDMR, Szabo Odon (foto). Şi el este favorit în faţa lui Bogdan Manafu, şeful Tineretului PDL Bihor, şi a USL-istului Traian Bodea (PC), care l-a înlocuit vinerea trecută pe liberalul Marcel Sas. Explicaţia e aceeaşi: UDMR a obţinut aici un scor politic de 44,6% la Consiliul Judeţean (şi 10 primari), în timp ce USL a luat 25,65% (2 primari PNL, 1 PSD), PDL - 11,4% (1 primar), iar PPDD 4,55%.

Considerat eminenţa cenuşie a formaţiunii, Szabo Odon are cel mai articulat program de candidat, şi spune că vrea reorganizarea administrativ-teritorială pe principiul descentralizării deciziilor şi resurselor, dar şi al păstrării identităţii comunităţilor etnice din fiecare regiune, elaborarea unor legi care să stimuleze mărcile şi brandurile locale, dar şi care să sprijine familiile cu mulţi copii. El însuşi tată a 5 copii, Szabo afirmă că e îngrijorat de faptul că nu peste mult timp nu va avea cine să plătească pensiile, din cauza scăderii demografice, astfel că natalitatea şi educaţia trebuie încurajate prin scăderea impozitelor pentru familiile cu mulţi copii, dar şi prin reduceri progresive acordate, de pildă, pentru transport începând de la al treilea ori al patrulea copil.

Continuitate

În colegiul 3 deputaţial (Aleşd, Aştileu, Auşeu, Borod, Bratca, Brusturi, Bulz, Derna, Lugaşu de Jos, Măgeşti, Popeşti, Sârbi, Spinuş, Şinteu, Şuncuiuş, Ţeţchea, Vadu Crişului, Vârciorog, ce însumează 68.464 locuitori), favorit e USL, prin deputatul PNL Lucia Varga (foto). Aici, USL a obţinut 51,4% din votul politic din vară (12 primari PNL, 4 PSD), în timp ce PDL a avut 24,6%  (2 primari), UDMR 5,9% (1 primar), iar PPDD 10,98%, (1 primar).

Autor şi coautor la 26 de iniţiative (din care 6 adoptate), vizând administraţia publică, sprijinirea IMM-urilor, introducerea etichetării ecologice a alimentelor, dezvoltarea turismului ecologic, protecţia persoanelor cu handicap şi asistenţa socială a vârstnicilor, Varga se laudă că a menţinut permanent legătura cu alegătorii, iar în mandatul următor vrea să continue îmbunătăţirea legislaţiei de mediu, interzicerea cultivării plantelor modificate genetic şi adoptarea unei legi a prevenţiei, prin care cetăţenii să aibă acces la analize medicale pentru depistarea bolilor grave.

După 3 ani ca secretar de stat în Ministerul Mediului şi alţi 4 în Parlament, Lucia Varga nu are o avere spectaculoasă, deţinând din 2008 un teren de 1.000 mp, un apartament de 46 mp în Oradea cumpărat în 1996 şi unul de 60 mp cumpărat în 2006, plus un cont de 86.000 lei.

USL nu va avea emoţii în faţa UDMR-istului Grimm Andras (consilier judeţean) ori a PDL-istului Ioan Suciu, fost adjunct la Direcţia Silvică, pus să candideze după ce iniţial fusese nominalizat consilierul judeţean Florin Oros, care însă a renunţat, demoralizat de lipsa de şansă şi de cheltuielile de campanie.

Din vice, deputat

În colegiul 4 deputaţial (Beiuş, Nucet, Ştei, Vaşcău, Budureasa, Bunteşti, Cărpinet, Câmpani, Criştioru de Jos, Curăţele, Drăgăneşti, Lazuri de Beiuş, Lunca, Pietroasa, Pomezeu, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, însumând 68.003 alegători), favorit este tot reprezentantul USL, liberalul Gheorghe Costin, în prezent viceprimar al Beiuşului. Aici, USL a obţinut în vară un scor zdrobitor, de 61,2% (9 primari PNL, 3 PSD, 1 PC), în timp ce PDL a avut 24,5% (6 primari), UDMR 2,7% şi PPDD 5% (ambele fără primari).

Liberalul va avea doi contracandidaţi lejeri, ambii silvicultori: Balint Gyorgy (UDMR) şi PDL-istul Liviu Laza Matiuţă, fost şef al Direcţiei Silvice, pus în locul deputatului Nicolae Jolţa care, deşi a fugit de la PNL la democrat-liberali, iar tatăl său este lider al comunităţii penticostale, nu avea, pe estimări, nici şansa de a conserva rezultatul de la alegerile locale.

Omul lui Popa

În colegiul 4 senatorial, care cuprinde CD 3 şi CD 4, USL domină net. Totuşi, aici se anunţă o confruntare animată, iar asta datorită lui Cristian Bodea (PNL) şi fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Radu Ţîrle (foto), trecut la PDL. UDMR-istul Ferko Jeno, fost consilier pe probleme de silvicultură al Regelui Mihai, pare să joace un rol decorativ.

Bodea a devenit candidat al USL cu două săptămâni în urmă, la concurenţă cu deputatul Octavian Bot care, după ce a fost refuzat de liberalii orădeni, a pretins să candideze nici mai mult nici mai puţin decât în colegiul unde liderul PNL Bihor, Cornel Popa, este la el acasă. De altfel, Bodea - care are doar 38 de ani - nu ţine secret faptul că în campanie va merge "pe teren" cu mentorul său, dat fiind că el e cunoscut mai mult în Oradea şi mai ales datorită opiniilor tranşante exprimate pe internet împotriva traseismului politic şi a alianţei locale cu UDMR.

După ce 12 ani i-a fost şef de cabinet parlamentar lui Popa, Bodea spune că ştie ce are de făcut, începând de la acţiunile de lobby pentru investiţiile în zonă până la elaborarea de proiecte legislative. Deşi sarcina sa pare uşoară, Ţîrle, originar din zonă, îl va întrebuinţa serios, fiindcă PDL-istul încă se bazează atât pe imaginea sa de fost liberal, cât şi pe voturile penticostalilor.

Între încrâncenare şi non-combat

O luptă interesantă vor da şi candidaţii din colegiul 5 deputaţi (Căpâlna, Ceica, Cociuba Mare, Copăcel, Dobreşti, Drăgeşti, Finiş, Hidişelu de Sus, Holod, Husasău de Tinca, Lăzăreni, Olcea, Pocola, Sâmbăta, Sânmartin, Şoimi, Tărcaia, Uileacu de Beiuş, ce însumează 56.033 locuitori). Aici, USL a obţinut la Consiliul Judeţean un scor politic de 48,8% (şi are 6 primari PSD, 3 PNL şi 1 PC), iar PDL - 31,2% (8 primari), UDMR - 5,9%, iar PPDD 5,8%.

În numele ARD candidează în CD 5 preşedintele PDL Oradea, Ionel Avrigeanu (foto), USL merge cu PSD-istul Gheorghe Bogdan (primar la Drăgăneşti), iar UDMR cu juristul Fenesi Tibor. Pentru că în 2008 colegiul a fost câştigat de Ştefan Seremi, dar şi pentru că PSD a nominalizat un candidat din afara colegiului, se speculează că şeful social-democrat, Ioan Mang, ar face non-combat pentru Avrigeanu, care recent i-a devenit cuscru. Ca urmare, PDL-istul ar putea primi suficiente voturi pentru ca, la redistribuire, să prindă un mandat "din bucăţile" strânse de camarazii de partid în alte colegii.

Şi pe CD 6  (Salonta, Avram Iancu, Batăr, Cefa, Ciumeghiu, Gepiu, Girişu de Criş, Mădăras, Nojorid, Sânnicolau Român, Tinca, Toboliu, Tulca, cu 61.288 locuitori) se dă o bătălie importantă. Aici, UDMR a obţinut un vot politic de 24,1% (având primarul Salontei), USL a făcut 42,7% (7 primari PNL, 2 PSD), PDL 20% (4 primari), iar PPDD 4,9%. Favorit e considerat deputatul pesedist Ioan Roman, însă acesta poate fi încurcat, ca să nu câştige cu 50% plus unu, de UDMR-ista Peto Csilla (mutată aici de la Oradea ca să "rupă" scorul USL), dar şi de PDL-ista Adelina Coste, fosta şefă a cancelariei prefectului Gavrilă Ghilea.

Promovare

Dacă la UDMR fostul senator Cseke Attila e "retrogradat" la deputăţie, la USL, în colegiul senatorial 3 (ce include CD 5 şi CD 6, plus CD 7 din sudul Oradiei), liberalul Valeriu Boeriu (foto) e "promovat" la Senat după ce între 2004-2008 fusese deputat. Întrucât în colegiul său candidează pentru deputăţie doi pesedişti, USL-iştii speră că vor trage cu toţii la aceeaşi căruţă, spre deosebire de astă-vară, când multor liberali nu le-a păsat de social-democraţi şi viceversa.

Boeriu crede că va câştiga din prima, deoarece USL a obţinut astă-vară un scor politic de 48,8%, iar în Oradea 54,9%, în timp ce PDL a avut 30,9%, maghiarii (UDMR plus PPMT) 6,6%, iar PPDD 5,8%. Doctorul Boeriu spune că va activa în comisia de sănătate, pentru a face din medicina de familie "stâlpul sistemului sanitar", şi că va fi preocupat şi de schimbarea Constituţiei, pentru că "acum nu avem nici cal, nici măgar, adică nici republică parlamentară, nici prezidenţială".

Faptul că tot aici candidează şi şeful interimar al PDL Bihor, fostul prefect Gavrilă Ghilea, ar trebui însă să-i dea de gândit. Deşi în ultimii ani a fost "imaginea" guvernelor Boc şi MRU, experienţa de fost viceprimar al Oradiei şi de fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, căpătată - e drept - ca exponent al PSD, îl poate face pe Ghilea un adversar redutabil. Mai ales că el şi-a ales acest colegiu, deşi iniţial ar fi ţintit la deputăţie în colegiul 5. De altfel, Ghilea crede că rezultatul de la parlamentare nu va reflecta ad-literam scorul de la locale. "Aş fi avut şanse mari şi pe colegiul 5, dar pot câştiga şi la Senat, şi în plus pot aduna voturi pentru partid", spune Ghilea.

Lupta dintre USL şi ARD va fi incomodată de UDMR, prin salontanul Szijarto Zoltan, însărcinat să culeagă cât mai multe voturi pentru colegii din restul judeţului.

Sub aripa lui Bolojan

În Oradea, unde Ilie Bolojan a câştigat Primăria en fanfare, candidaţii USL se consideră favoriţi în cele trei colegii pentru deputăţie şi în colegiul senatorial 4, fiindcă edilul se va implica în campanie pentru a explica orădenilor că o guvernare USL garantează cele mai multe fonduri alocate pentru proiectele de investiţii din oraş.

Pentru Senat, aici se vor întrece în numele USL pesedistul Florin Bodog, decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, din partea PDL va candida preşedintele Clubului Sportiv Municipal, Ionel Bungău, iar a UDMR consilierul local Huszar Istvan (pus în locul candidatului iniţial, fostul ministru Ritli Ladislau). În CD 7 Nufărul-Velenţa (59.660 alegători), USL va fi reprezentată de pesedista Sonia Drăghici, ARD de pedelista Ionela Bruchental (fina preşedintelui Vasile Blaga), iar UDMR de directorul OTL Csuzi Istvan. În CD 8 Rogerius-Ioşia (72.718 alegători), din partea USL candidează consilierul local liberal Ioan Cupşa (foto), PDL-iştii merg pe mâna lui Călin Mocan, fost şef al Gărzii de Mediu (deşi iniţial fusese desemnat arhitectul Cristian Puşcaş), iar UDMR va încerca să-şi maximizeze şansele cu fostul director de la Ape, Pasztor Sandor.

În fine, în CD 9 Centru-Rogerius-Episcopia-Ioşia (72.699 alegători), pentru USL candidează fosta viceprimăriţă PNL Florica Cherecheş, în timp ce din partea ARD va candida Cristian Puşcaş (înlocuindu-l pe Dorin Corcheş, fostul preşedinte al PDL Oradea), iar UDMR va fi reprezentată de inginerul şi economistul Ambrusz Ferenc.

Cine iese?

Dacă acum 4 ani doar trei candidaţi deveneau parlamentari câştigându-şi colegiile cu 50% plus unu din voturi (Cseke Attila - 59,41% în colegiul senatorial 1,  Derzsi Akos - 54,37% în CD 1 şi Lakatos Peter - 59,46% în CD 2), ceilalţi primind mandate prin redistribuiri, calculele partidelor arată că pe 9 decembrie UDMR poate câştiga cu majoritate absolută în aceleaşi colegii (prin Rozalia Biro în S1, Cseke Attila în CD 1 şi Szabo Odon în CD 2), dar şi cei ai USL în S2 (Cristian Bodea), S3 (Valeriu Boeriu) şi S4 (Florian Bodog), plus în CD 3 (Lucia Varga), CD 6 (Ioan Roman), CD 7 (Sonia Drăghici), CD 8 (Ioan Cupşa) şi CD 9 (Florica Cherecheş). "Toate aceste colegii vrem să le închidem cu 50% plus unu voturi, pentru a obţine 3 senatori şi cel puţin 5 deputaţi", spune Valeriu Boeriu.

Evident, PDL-iştii nu sunt de acord şi consideră că, dacă pe tot judeţul ating 20%, ar putea avea cel puţin un deputat (în CD 5, Ionel Avrigeanu) şi un senator (S3, Gavrilă Ghilea), chiar dacă asta prin redistribuirea voturilor adunate de candidaţii din toate celelalte colegii. Ale cui socoteli se vor dovedi corecte se va vedea, însă, doar pe 9 decembrie, când cu toţii estimează că participarea la vot va fi mai mică decât la locale, iar diferenţa o pot face cei care-şi mobilizează mai bine simpatizanţii să se prezinte la urne. Oricât de geros va fi şi oricât de mare riscul ca DNA să-i ia apoi la întrebări...

LOTERIA REDISTRIBUIRII
Noroc să ai, parlamentar să devii

Legiferat în 2008, mecanismul scrutinului uninominal este foarte puţin înţeles, datorită complexităţii sale "aritmetice". Pentru a accede în Parlament, un partid trebuie să atingă pragul electoral de 5% din totatul voturilor sau pragul alternativ, adică la nivelul întregii ţări să câştige cu 50% plus unu din voturi cel puţin trei colegii senatoriale şi şase de deputaţi (ipoteză pe care mizează, de pildă, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania). În cazul alianţelor, pragul electoral creşte cu 3% pentru al doilea membru al alianţei şi cu 1% pentru următorii membri, fără a depăşi limita de 10%. De pildă, ARD (PDL, Forţa Civică, PNŢCD-Pavelescu şi Partidul Noua Republică) trebuie să ia minimum 9% din voturi, iar USL (PSD, PNL, PC, PNŢCD-Ciorbea, Partidul Verzilor şi UNPR) trebuie să atingă 10%.

În ce priveşte candidaţii, parlamentari devin automat cei care "închid" colegiile cu majoritatea absolută a sufragiilor în colegiile lor, adică 50% plus unu din voturi. Ceilalţi intră în aşa-numita loterie a redistribuirii, întâi la nivelul circumscripţiei electorale (judeţului), iar apoi la nivel naţional. De pildă, dacă un candidat se clasează pe primul loc în colegiul său, dar are doar 49,99% din voturi, va trebui să aştepte ca Biroul Electoral Judeţean să-i adune voturile primite de colegii săi mai prost situaţi, pentru a-i "întregi" mandatul. Redistribuirea se face în favoarea candidatului cel mai bine situat în circumscripţia judeţeană, iar dacă partidului sau alianţei îi mai rămân "resturi" de mandat, voturile merg în continuare la candidatul plasat pe locul al doilea, al treilea etc. Următoarea redistribuire se face de către Biroul Electoral Central la nivel naţional, "resturile" rămase nefolosite în judeţe fiind "lipite" la candidaţii fiecărui partid tot în ordinea numărului de voturi pe care aceştia le-au primit, şi în ordinea alfabetică a judeţelor (dinspre Alba spre Vaslui).

Anul acesta, pentru prima oară, mai multe circumscripţii vor avea mai mulţi parlamentari decât în 2008. În Bihor, calculele arată că ar putea exista nu 9, ci 10 deputaţi: dacă USL şi UDMR "închid" fiecare câte cel puţin 4 colegii, voturile ARD nu se pierd, ci sunt utilizate pentru instituirea unui mandat suplimentar. Cel mai probabil, acest lucru s-ar întâmpla în beneficiul candidatului din CD 5, Ionel Avrigeanu, unde se estimează că ARD va lua cele mai multe voturi în comparaţie cu restul judeţului. Astfel, chiar dacă rivalul de la USL ar câştiga aici cu 50% plus unu prin Ioan Roman, Avrigeanu ar deveni al doilea deputat al colegiului.

Tocmai din acest motiv, candidaţii partidelor cotate cu şansa a doua sau a treia caută să "vâneze" colegiile mai mari, pentru că de redistribuire beneficiază în primul rând cei care obţin - numeric, nu procentual - mai multe voturi.

MINORITARUL
Deputatul nostru cel slovac

Deşi judeţul are alocate 9 colegii de deputaţi şi 4 se senatori, Bihorul are un al 10-lea deputat prin Adrian Miroslav Merka (foto), cel care reprezintă Uniunea Democratică a Cehilor şi Slovacilor din România şi domiciliază în Suplacu de Barcău.

Cum minorităţile slovacă şi cehă aveau din oficiu un deputat în cazul în care candidatul acestora întrunea la nivelul întregii ţări minimum 3.000 de voturi, iar Merka a strâns în 2008 peste 14.000 de sufragii, el a devenit cel de-al zecelea deputat bihorean.

Dacă în plan politic deputaţii grupului minorităţilor etnice, altele decât cea maghiară, se alătură de obicei majorităţii parlamentare, oricare ar fi aceasta, calitatea de deputat a lui Merka a fost benefică pentru zona din care provine, deoarece acesta a direcţionat spre Suplac fonduri obţinute în numele comunităţilor slovacă şi cehă.