Un proces declanşat de un avocat orădean ar putea elimina exclusivitatea societăţii Termoficare asupra încălzirii imobilelor din zona unitară A a oraşului.
Ioan Cigan ceruse Primăriei aviz pentru racordarea la reţeaua Distrigaz, dar solicitarea i-a fost respinsă pe motiv că locuieşte într-o zonă în care Consiliul Local a stabilit că poate primi încălzire doar prin sistemul centralizat. Avocatul a atacat decizia la Tribunalul Bihor, iar instanţa i-a dat dreptate, stabilind că regulamentul prin care s-au instituit zonele unitare încalcă nu doar legislaţia naţională, ci şi pe cea europeană.
Soluţia nu este definitivă, dar avocatul e decis să-şi susţină cauza până la CEDO: "Am ajuns să mă judec pentru un drept elementar. E absurd, dar voi merge până la capăt", spune el.
Vrem căldură
Familia Cigan şi vecina sa, Adina Săcară Oniţa, au vrut să se racordeze la reţeaua de gaz primăvara trecută. "Nu am vrut să ne debranşăm de la încălzirea centrală. Am vrut doar o alternativă, pentru că din cele 4 luni de iarnă, una stăm în frig. Eu sunt om bătrân, soţia mea a fost operată, iar frigul ne nenoroceşte. Vreau să am căldură în casă. E normal să am", explică avocatul Ioan Cigan motivul pentru care în aprilie 2014 a cerut Distrigaz extinderea reţelei până în dreptul casei sale.
Pentru lucrare operatorul avea nevoie, însă, de avizul Primăriei. Nu l-a primit. Motivul? Strada Delavrancea e inclusă în zona unitară A de încălzire, deservită exclusiv de sistemul centralizat de termoficare, conform Hotărârilor Consiliului Local 517 şi 518 din 2013, prin care s-a aprobat Regulamentul de termoficare a oraşului. Normativele au avut ca temei "importanţa eficienţei economice a serviciului de alimentare cu energie termică prin CET" şi au împărţit oraşul în două tipuri de zone unitare, astfel încât străzile racordate la sistemul centralizat să nu poată folosi resurse alternative.
"Ni s-a spus că suntem într-o zonă în care unicul operator e CET-ul. Adică unul din Ioşia se poate debranşa de la CET ca să se bucure de gaz, iar eu, în centrul oraşului, care plătesc şi impozite mai mari, nu pot. Trebuie să ţin CET-ul în funcţiune, că aşa mă obligă primarul! Îl ţin, o să-l sponsorizez dacă e nevoie, dar să mă lase să am căldură în casă. Cade CET-ul dacă două familii ne legăm la gaz?!", se revoltă bărbatul.
La proces
Ce a urmat? Cigan şi vecina sa au sesizat Consiliul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului, iar în paralel au deschis un proces, cerând ca Regulamentul să fie declarat nelegal şi municipalitatea să fie obligată să le avizeze racordarea la reţeaua Distrigaz. Cei doi reclamanţi au arătat că, în forma în care au fost adoptate, HCL-urile instituie un monopol, motiv pentru care nici nu au primit avizul Consiliului Concurenţei.
De altfel, potrivit adresei înaintate Primăriei, Consiliul chiar ceruse, între altele, înlocuirea expresiei "zona unitară de încălzire A în care alimentarea cu energie termică se realizează exclusiv în sistem centralizat", cu "zona unitară de încălzire A în care alimentarea cu energie termică se realizează inclusiv în sistem centralizat". Adică, eliminarea exclusivităţii societăţii Termoficare.
De asemenea, dacă potrivit Regulamentului local în cazul construcţiilor noi proprietarul trebuie să solicite avizul CET-ului asupra soluţiei de termoficare, în varianta propusă de Consiliul Concurenţei furnizorul de termoficare dă avize doar în cazul în care consumatorii solicită racordarea la sistemul centralizat. "Primăria nu a ţinut cont de acele recomandări şi a aplicat Regulamentul în varianta iniţială, instituind un monopol", explică Cigan.
Discriminare!
În urma dezbaterilor, instanţa a decis că dreptatea se află de partea avocatului, stabilind că Regulamentul prin care s-au instituit zonele unitare încalcă nu doar legislaţia naţională, ci şi prevederile comunitare.
Potrivit sentinţei, prima încălcată e chiar Constituţia, care obligă statul să asigure "protecţia concurentei loiale", apoi Legea 325/2006, care impune "asigurarea cu energie termică pentru încălzire, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor", dar şi Legea 51/2006 privind regimul de funcţionare al serviciilor de utilităţi publice, care obligă la "respectarea principiilor economiei de piaţă".
"Aceste principii nu au fost respectate câtă vreme în zona A a fost impus un singur furnizor de energie termică, împiedicând accesul altor furnizori", a considerat instanţa, constatând că "cele două HCL, deşi nu sunt acte normative, ci individuale, adresându-se unei categorii de consumatori, cărora li se limitează accesul la piaţa economică, au un puternic impact concurenţial".
Instanţa a stabilit, totodată, că prin monopolul instituit municipalitatea a încălcat şi prevederile comunitare, "cu aplicabilitate directă şi prioritară", care interzic "folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante pe piaţa comună prin aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial".
Obligaţi la concurenţă
Ca atare, judecătorul a considerat acţiunea lui Cigan întemeiată şi a admis toate cererile. Astfel, Primăria va fi obligată să-i elibereze atât acestuia, cât şi vecinei, avizul pentru racordarea la Distrigaz, dar şi să revizuiască prevederile nelegale ale celor două HCL-uri, mai exact "în ce priveşte îngrădirea dreptului reclamanţilor de a benefica de oferte alternative la încălzire".
Sentinţa nu este definitivă, fiind deja atacată la Curtea de Apel de juriştii Primăriei, care o consideră complet greşită. "Este neconstituţional ca o instanţă să declare un act discriminatoriu. Este atributul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării", spune juristul Cristian Tăscianu.
El consideră că atâta timp cât HCL-urile sunt acte cu caracter normativ, instanţa nici măcar nu ar fi avut competenţa de a le critica. "Regulamentul de termoficare se referă la întreg oraşul, nu doar la o anumită zonă, evident că nu poate fi considerat un act normativ cu caracter strict individual", arată reprezentantul municipalităţii, subliniind că judecătorul nu a reproşat încălcarea explicită a unor articole de lege, ci doar a unor principii generale. "Or, noi nu am făcut decât să punem în aplicare o lege care ne dă tot dreptul să stabilim zone unitare de încălzire".
La CEDO
În opinia juristului Tăscianu, chiar dacă va rămâne definitivă în forma actuală, sentinţa nu va putea folosi altor orădeni care vor să se debranşeze de la CET pentru a se racorda la alt furnizor. "Excepţia de nelegalitate invocată de cei doi reclamanţi produce efecte doar în cadrul acestui litigiu şi în beneficiul acestor reclamanţi".
Oricare va fi verdictul final, avocatul Cigan intenţionează să deschidă proces şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. "O să vedeţi că la CEDO, peste 2-3 ani, o să câştig bani de la statul român, iar pe cei din Primărie n-o să-i intereseze, chit că acest Regulament s-a întocmit în dispreţul total al legii şi al meu, cetăţean plătitor de impozite. Când se va termina procesul, voi deschide altul, în care voi cere despăgubiri fiecărui consilier care l-a votat", spune avocatul.
Până atunci, însă, cu încălzirea întreruptă din cauza avariilor şi fără alternative, familia sa rabdă de frig. "CET-ul se spală pe mâini, că s-au gândit că vor termina repede reparaţiile, dar noi tot fără căldură suntem. Normal ar fi fost să-i dăm cu toţii în judecată", spune bărbatul. Dacă altfel nu merge...
PROCES DIN VORBE
Monopolul este bun
În 2013, după ce municipalitatea a adoptat Regulamentul prin care a înfiinţat zonele unitare de încălzire, Prefectura i-a cerut să revină asupra prevederilor ce instituiau monopolul CET asupra zonei A de termoficare şi a celor care interzic debranşarea individuală, totală sau parţială, de la reţeaua de termoficare existentă. "Prin stabilirea zonei unitare A de încălzire se instituie monopolul operatorului asupra zonelor din municipiu care sunt în prezent racordate la CET, încălcându-se astfel legea concurenţei", se menţiona în motivarea Prefecturii. Mai mult, prefectul Claudiu Pop a incriminat public Regulamentul, susţinând că nu lasă orădenilor posibilitatea de a renunţa la serviciile CET-ului. "Nu este normal, dacă vrei să îţi închizi încălzirea într-o cameră, să nu poţi s-o faci!", argumenta Pop.
Deşi Prefectura cerea municipalităţii să revizuiască în cel mai scurt timp cele două HCL-uri, avertizând că în caz contrar va lua în calcul atacarea lor în justiţie, acest lucru nu s-a întâmplat, prefectul renunţând la idee în urma unor explicaţii primite de la primarul Ilie Bolojan. "Sistemul centralizat de termoficare trebuie protejat tocmai în interesul consumatorilor. S-a văzut ce s-a întâmplat în alte oraşe: dacă încep debranşările, pe măsură ce scade numărul consumatorilor, cei rămaşi în sistem plătesc tot mai mult, până când sistemul se prăbuşeşte", spunea edilul, apărând existenţa zonelor unitare de termoficare.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.