Drumul mută satul! Mai multe case din Bălaia au rămas fie sub, fie cu mult deasupra noului drum care se asfaltează (FOTO)

De două luni, de când utilajele firmei de construcţii au început să apară prin Bălaia, ţăranii şi-au făcut cruce, în semn de mulţumire. După ce Consiliul Judeţean a demarat lucrările de modernizare a drumului ce va face legătura între Sârbi şi Uileacul de Criş, pentru prima oară uliţele prăfuite ale satului aveau să cunoască asfaltul.

Acum, însă, o parte din săteni îşi fac cruce rugându-se să-i scape Cel de Sus de constructori. Asta pentru că mult aşteptata şosea a lăsat casele unora ba mult deasupra drumului, ba mult sub el.

A doua încercare

Satul Bălaia din comuna Tileagd e situat într-o zonă deluroasă a judeţului şi, ca multe alte sate, are mai toate uliţele neasfaltate. În 2004, Consiliul Judeţean a preluat un drum comunal din sat, pentru a-l moderniza. La finalizare, drumul judeţean DJ 767A, lung de 25 de kilometri, va face legătura între satele Sârbi, Burzuc, Bălaia şi Uileacul de Criş, şoseaua urmând să şerpuiască peste dealuri.

Sătenii îl aşteaptă cu nerăbdare. Cei din Sârbi şi Burzuc vor putea ajunge mai repede la Oradea pe acest drum, care coboară în Uileacul de Criş direct pe DN1, decât pe singurul drum spre oraş care îl au acum, adică şoseaua ce vine pe la Sălard şi apoi pe DN19. La rândul lor, cei din Bălaia vor avea o legătură cu reşedinţa de comună, Tileagd, la care acum ajung doar dacă înconjoară prin Ineu, iar apoi se întorc câţiva kilometri pe acelaşi DN1.

În 2010, proiectarea lucrării a fost câştigată de Proiect Bihor, dar la scurt timp hârtiile au fost date la refăcut, întrucât erau câteva greşeli mai mărunte în proiect. Culmea, însă, al doilea proiect, făcut de aceeaşi firmă, n-a mai fost verificat de angajaţii CJ cu la fel de multă atenţie, iar erorile "cât casa" au fost descoperite abia în urmă cu câteva săptămâni!

Muncitorii Dumexim, firma care a câştigat licitaţia pentru execuţia lucrărilor în valoare de 28 milioane de lei, au început lucrul în luna mai. La început, ţăranii îi urmăreau cu bucurie. Când au văzut că utilajele săpau adânc, la câţiva metri sub drumul cel vechi, au crezut că aşa se face o treabă temeinică, cu o fundaţie solidă. Abia apoi, când s-au turnat straturile de pietriş peste care urma să se pună asfaltul şi s-au betonat şanţurile, oamenii au început să se crucească a mirare: diferenţa de nivel între vechiul şi noul drum era uriaşă în multe locuri.

Rezultatul? Şoseaua nu este la nivelul porţilor de acces în gospodării, ci ori mult prea sus, ori mult prea jos faţă de acestea.

Lumea de sus

Mai multe case au rămas atât de ridicate încât, odată ce ies pe poartă, oamenii trebuie să coboare cu grijă pe movile abrupte spre drum. Să intre cu maşinile sau căruţele în curţi nici nu se pune problema. "Nu ştiu ce m-oi face la iarnă, cum oi aduce lemne", zice o bătrânică, privind, prizonieră, de la înălţimea porţii. Nu coboară spre drum, că e trecută de prima tinereţe şi n-o mai ţin picioarele. "Cobor d-aci numa' când îi musai, da' cu băgare de samă", spune femeia.

Un vecin care stă câteva case mai jos îşi pune mâinile în cap. E de-a dreptul îngropat de drumul nou, care trece la niciun metru prin faţa curţii lui. "L-au făcut atâta de înalt că, uitaţi-vă, amu' cu un metru trabă să-mi ridic poarta şi gardul", zice Florian Buzle. Stând în poartă, drumul îi ajunge mult deasupra genunchilor. "Aista nici n-ar fi aşa mare bai, că putem noi coborî în curte. Da' ce mă fac dacă vine o ploaie mai mare şi-mi aduce toată apa pe casă? Îi făcută din pământ bătut şi toată s-a duce", spune bărbatul cu îngrijorare.

Când i-a întrebat pe muncitori de ce fac drumul aşa sus, a primit un răspuns scurt: "Aşa-i proiectu'!". La aceeaşi diferenţă de nivel faţă de drum a rămas şi şcoala din sat, iar pe terenul de sport elevii vor ajunge dacă vor coborî pe scări. Şi, la fel de probabil, tot acolo se va scurge şi apa din urma ploilor...

Lucrări electorale

Neştiind cui să ceară ajutor, sătenii s-au dus la primarul comunei, Adrian Codrean (foto), care i-a convocat pe şantier pe reprezentanţii CJ, ai constructorului şi ai proiectantului. "Ştiu că se fac multe proiecte din birou, da' nici în halul ăsta!", spune primarul revoltat. "La o casă care e deasupra drumului diferenţa de nivel ajunge chiar şi de 2 metri", adaugă el. Reprezentanţii Proiect Bihor au recunoscut de faţă cu el că au făcut o eroare de proiectare, dar au garantat că modificările vor fi făcute rapid şi bine. "Până atunci au trimis constructorii să lucreze în altă parte. Oricum, drumul acesta n-a fost început nici dintr-un capăt, Sârbi, nici dintr-altul, Uileac, ci de la mijloc. O chestie electorală, să vadă oamenii că se lucrează...", spune primarul liberal, cu trimitere la fostul preşedinte PDL-ist al Consiliului Judeţean.

Eroarea de proiectare se vede cu ochiul liber pe teren. Numai dirigintele de şantier, Titus Groza, de la Consiliul Judeţean, cel obligat să semnaleze din timp asemenea probleme, nu vrea să admită existenţa ei. "Cine zice că-i greşit? Numai aşa îl puteam face", spune inginerul, refuzând orice alte explicaţii.

Două variante

Şeful Direcţiei Tehnice din CJ, Filip Cheşeli (foto), spune la rându-i că multe soluţii tehnice nu prea erau. Drumul vechi avea o lăţime de doar trei metri, iar acum, conform normelor europene, orice drum nou trebuie să fie lat de cel puţin şase metri. "Am avut doar două variante: fie ridicam şoseaua peste nivelul fostului drum, şi atunci lăsam casele de pe partea mai joasă a dealului cu mult sub drum, fie o adânceam, lăsând casele de pe cealaltă parte deasupra", spune Cheşeli.

Raţionamentul după care a fost aleasă a doua variantă a fost numărul de case afectate: dacă drumul era mai sus, rămâneau vreo şase îngropate, nu una, iar dacă a fost coborât au rămas deasupra lui trei case, ai cărei proprietari nu mai pot intra în curţi decât prin căţărare. "Ce făceam cu ăia de jos dacă ridicam drumul, îi coboram cu liftul?", întreabă Cheşeli. "Vom face un zid de sprijin, ca pământul să n-o ia la vale, iar la fiecare casă rămasă deasupra drumului vom face o cale de acces. Va fi cam abruptă, dar va putea fi folosită", promite directorul.

Nu-i greşit, ci fără soluţie

Cheşeli admite că aceste căi de acces nu au fost prevăzute iniţial în proiect, semn că nimănui nu i-a păsat că noul drum va lăsa oamenii suspendaţi ori îngropaţi. "Dar nu e o greşeală, pur şi simplu n-am avut ce face", zice Cheşeli. Cât despre casa care va rămâne sub nivelul şoselei, directorul spune că asta se ştia din proiect, dar că, la fel, altă soluţie n-a existat. "Acolo vom face nişte rigole mari, care vor prelua apa de ploaie".

Este limpede că cea mai bună soluţie ar fi fost ca toate pantele să fi fost prevăzute în proiect de la început, iar reprezentanţii CJ să le fi explicat sătenilor, dinainte să înceapă lucrările, că singura soluţie bună pentru toată lumea era ca fiecare să cedeze o parte din teren, ca accesul să poată fi făcut mai lin. Însă oamenilor li s-a cerut asta abia acum, după ce pocinogul a fost făcut, iar ei nici nu mai vor să audă.

S-au săturat să vadă ce "minunăţii" ştiu face autorităţile, aşa că nu mai au încredere în ele. Le este destul că acum, în loc să aibă un drum făcut după satul lor, vor trebui să-şi mute ei curţile şi satul după drumul cel nou...

MULT ŞI BINE
Anul şi milionul

Finanţarea modernizării drumului judeţean DJ 767A se face din banii Consiliului Judeţean Bihor, care anul acesta a alocat doar un milion de lei din cele 28 de milioane necesare lucrărilor. "Teoretic, durata de execuţie este de 36 de luni, începând din februarie 2012, când s-a semnat contractul, dar respectarea acestui termen depinde de finanţare. Dacă avem bani, terminăm la timp...", zice şeful Direcţiei Tehnice din CJ. Dacă, însă, an de an se vor aloca bani cu ţârâita, câte un milion pe an, drumul ar putea fi gata abia peste trei decenii...