Drum liber! 22 milioane de euro, puse la bătaie firmelor pentru repararea străzilor în următorii 4 ani

776 de străzi, zeci de kilometri de marcaje rutiere, zeci de semafoare şi mii de locuri de parcare. Primăria Oradea caută executant pentru lucrările de reparare a străzilor şi pentru amenajări rutiere pe următorii patru ani.

Contractul estimat la 96,7 milioane lei, adică 48,4 milioane pentru fiecare din cele două loturi delimitate de Crişul Repede, ar putea însemna pentru orice drumar garanţia supravieţuirii perioadei de criză. Iar concurenţa se anunţă acerbă...

"Monopolul" Selina

Constructorul care prinde unul din cele două contracte de întreţinere a străzilor puse la bătaie de municipalitate poate zice că l-a prins pe Dumnezeu de picior. În plină criză are de lucru pentru patru ani! Pe 1 iulie, Primăria scoate la licitaţie contractul de întreţinere, reparaţii, amenjări de străzi, poduri şi trafic rutier pentru perioada 2013-2017. Bugetul estimat al lucrărilor se ridică la 96,7 milioane lei, echivalentul a 22 milioane euro. De patru ori bugetul de venituri proprii al oraşului pe un an!

Contractul de întreţinere a străzilor încheiat în 2009 cu firma Selina expiră la sfârşitul lunii iunie. În cei patru ani, constructorul a încasat 85 milioane lei, dintr-un buget estimat iniţial la 120 milioane lei. Dacă în 2009 firma a plombat 178 de străzi, în 2010 numărul acestora a urcat la 180, iar în anul următor la 200. Anul trecut, datorită înmulţirii arterelor modernizate, s-au reparat "doar" 180 de străzi.

De lucru a fost însă destul! Numai în 2012 Selina a amenajat 2.946 de locuri de parcare, a reparat 65 de străzi nemodernizate, a construit 2 kilometri de pistă de biciclete, a reparat kilometri întregi de trotuare şi a ridicat la cotă capace de canal de pe 23 de străzi. Utilajele firmei au împânzit tot oraşul, întărind multor orădeni senzaţia că Selina are o poziţie de monopol.

Să fie concurenţă!

Pentru a evita repetarea acestei situaţii, la licitaţia pentru atribuirea reparaţiilor de străzi pe următorii patru ani, municipalitatea a împărţit oraşul în două loturi, cu intenţia declarată de a le atribui către două firme diferite.

Potrivit caietului de sarcini, constructorii care depuneau oferte pentru întreţinerea celor 426 străzi de pe malul stâng al râului nu mai puteau participa şi la procedura pentru reparaţiile celor 364 artere de pe malul drept, şi viceversa. Pentru oraş avantajele ar fi fost multiple. "Având contracte cu două firme diferite, am putea compara calitatea lucrărilor şi le-am putea cere constructorilor să preia exemplele de bune practici. Apoi, la ieşirea din iarnă, când şoselele sunt pline de gropi, capacitatea de intervenţie ar fi mai mare şi s-ar fi putut lucra simultan pe mai multe fronturi", explică primarul Ilie Bolojan (foto).

Dar n-a fost să fie aşa! În două luni, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a respins documentaţiile Primăriei de trei ori. "ANRMAP a considerat restrictivă interdicţia ca o firmă să participe la ambele proceduri, aşa că a trebuit să renunţăm", spune primarul.

Două loturi

În final, licitaţia se va desfăşura tot pe două loturi, fiecare cu o miză de câte 48,3 milioane lei. Pentru fiecare mal al Crişului se va încheia câte un pachet de 8 contracte pe 6 luni fiecare, de până la 6 milioane lei. Sumele sunt estimative. "Valoarea lucrărilor va fi corelată cu alocările bugetare. Degeaba vom dori să facem parcări în tot oraşul dacă nu vom avea din ce le plăti", lămureşte şeful Direcţiei Tehnice, Mircea Ghitea (foto).

Dacă nu a putut împărţi oraşul între două firme care împreună puteau avea o capacitate mai mare de lucru, municipalitatea a impus ofertanţilor să poată face plombări simultan în cel puţin 10 puncte de lucru în fiecare lot.

Vânătorii de gropi

Mai mult, dacă până acum constructorul primea lucrări pe bază de comandă, pe viitor îşi va căuta de lucru şi singur. Contractorul va trebui să notifice municipalitatea în fiecare după-amiază de vineri cu privire la străzile cu gropi din lotul de care răspunde, iar Direcţia Tehnică va face comenzile pentru săptămâna următoare în baza notificărilor şi a verificărilor proprii.

Dacă inspectorii Primăriei vor descoperi gropi nesemnalate, drumarul va fi penalizat. "Interesul nostru e ca toate gropile să fie plombate. Nu vrem să păţim ca atunci când Selina a lucrat pe Muntele Găina şi a lăsat neacoperită o groapă de 50 de centimetri lângă intersecţia cu strada Ştefan Zweig, pe motiv că nu avea comandă s-o astupe şi pe aceea", explică şeful Direcţiei Tehnice.

Drumarul plăteşte!

Mai mult, constructorul va putea lucra chiar şi fără notă de comandă. "Dacă descoperă o groapă care prezintă pericol îi face o poză, ne sună, primeşte acceptul verbal de a interveni, o acoperă, iar actele se fac a doua zi", spune Ghitea. Pe toată perioada, de la identificarea gropii până la remedierea situaţiei, drumarul este obligat să o semnalizeze pentru ca şoferii să o poată evita. "Dacă nu a semnalizat-o şi are loc un accident, firma e bună de plată!", adaugă directorul tehnic.

În intervalul de la primirea comenzii până la expirarea garanţiei lucrării, care variază între 6 luni pentru plombări şi 60 luni pentru aşternerea de covoare asfaltice, drumarii vor despăgubi oraşul pentru orice proces rezultat în urma unor accidente provocate de starea carosabilului. Primăria are pe rol, în prezent, peste 30 de procese având ca obiect despăgubiri cerute de asiguratorii care au achitat reparaţiile făcute la maşini în urma unor avarii provocate de gropile din asfalt, dar de acum înainte despăgubirile le vor plăti firmele de construcţii...

Să câştige cel mai ieftin!

În ciuda exigenţelor, Primăria se aşteaptă la o concurenţă dură. "Lucrările finanţate din bugetul central sunt puţine, iar privaţii nu mai au bani. Piaţa îi împinge să se bată pe lucrările publice", apreciază Ghitea.

Potrivit caietului de sarcini, licitaţia va fi câştigată de ofertantul cu preţul cel mai mic pe întregul contract cadru. "Am făcut o listă de 5 pagini cu lucrări, de la plombări şi covoare asfaltice până la ridicări la cotă a căminelor şi întreţinerea de semafoare. În stabilirea ofertei câştigătoare, se va ţine seama atât de cel mai mic preţ pe lucrare, cât şi de ponderea mai mare pe care o au de exemplu plombările şi turnarea de covoare asfaltice în costurile totale", explică directorul criteriile principale pentru desemnarea câştigătorului.

Municipalitatea e convinsă că va reuşi să obţină în urma licitaţiei un preţ bun indiferent dacă loturile vor fi adjudecate de o singură firmă sau de două. Nu de alta, dar foamea de lucrări a crescut în ultimii patru ani mult mai abitir decât preţul materialelor de construcţii. Iar drumarii care ţin cu dinţii de profit s-ar putea să şi-i rupă. Definitiv...

În perioada 1999-2007, lucrările de întreţinere şi reparaţiile de străzi din Oradea au fost executate de firma Drumuri Orăşeneşti. Asociată cu Consiliul Local, firma s-a capitalizat din lucrări primite de la oraş prin încredinţare directă. În 2007, proaspăt înfiinţata Drumuri Bihor, patronată de Beniamin Rus, a cerut Consiliului Local să facă licitaţii. După un scandal prelungit, în 2008 Drumurile Orăşeneşti şi-au pierdul poziţia de monopol în urma unei licitaţii care a avut ca efect scăderea preţului lucrărilor cu 40%. Câştigătorul, firma Selina, şi-a intrat în pâine la jumătatea lui 2009.

Potrivit directorului Călin Roman (foto), relaţia contractuală s-a desfăşurat "în limitele sportivităţii". "În principiu nu au fost probleme. Am avut însă şi lucrări pe care Primăria a refuzat să ni le plătească. În primăvară, de Paştele catolic, am frezat străzile şi am turnat asfalt pe ploaie. Traficul era în creştere şi riscam ca românii veniţi din străinătate să îşi strice maşinile. Nu am primit niciun leu pentru această lucrare, iar după o lună am refăcut-o pe banii noştri", spune Roman.

Contractul cu Selina va expira la sfârşitul lunii iunie, fapt pentru care, pentru a nu opri lucrările în plin sezon de asfaltări, municipalitatea va prelungi săptămâna aceasta înţelegerea până la semnarea contractului cu viitorul câştigător al licitaţiei.