Domocoş, edilul dijmă: Primarul Beiuşului, Adrian Domocoş, şi-a plătit din şpăgi până şi cursuri la Academia de Poliţie

Luna trecută, BIHOREANUL dezvăluia că primarul Beiuşului, Adrian Domocoş, şi-a convins colegii liberali să-l ajute cu un blat pentru a câştiga al treilea mandat din postura de independent. Chiar dacă i-ar ieşi combinaţia, însă, scrutinul l-ar putea prinde dincolo de gratii.

Motivul? Într-unul din cele trei dosare pentru care DNA l-a trimis în judecată a şi încasat o primă condamnare la închisoare, pentru înşelăciune şi falsuri, ce-i drept cu suspendare, dar apelul i-ar putea aduce o pedeapsă cu executare. În plus, în celelalte două va răspunde pentru infracţiuni şi mai grave, luare de mită şi spălare de bani, de care nu are cum scăpa la fel de uşor.

Procurorii i-au probat edilului Beiuşului nu mai puţin de 168 de fapte de corupţie, arătând că încă din primul mandat n-a mişcat un deget fără să-i "iasă" ceva şi că a cangrenat întreaga Primărie, aşa încât 19 funcţionari care l-au "servit" sunt pe cale să-l urmeze după gratii.

La şantaj

Acum două săptămâni, BIHOREANUL dădea în vileag un aranjament prin care cel mai puternic partid din judeţ s-a lăsat îngenuncheat de un personaj care a profitat de pe urma lui mai bine de un deceniu. La bază profesor de sport, consilier judeţean şi director al sucursalei Bihor a Loteriei Naţionale din 2004 până în 2008, iar de atunci primar şi şef al PNL Beiuş, Adrian Domocoş s-a trezit la finele anului trecut fără această din urmă poziţie şi fără şansa de a mai candida în numele partidului. Pricina: cele trei dosare cu care DNA l-a trimis în judecată în ultimii trei ani.

Cum s-a gândit Domocoş să rezolve problema? A decis să candideze independent, dar a vrut ca PNL să-şi pună un candidat care să nu-l încurce. Pe 22 martie s-a prezentat cu tupeu la şedinţa la care participau copreşedintele PNL Bihor Cornel Popa şi secretarul general Ilie Bolojan, asigurându-se că membrii Comitetului Executiv Local îl votează pe unul din oamenii săi de paie: Petru Mlendea. Acesta nici nu fusese inclus în sondajul intern ce-l dădea favorit pe tânărul viceprimar Gabriel Popa, dar a primit 16 din cele 18 voturi, aşa că după două zile validarea sa de către organizaţia judeţeană a fost o formalitate.

Răzbunare de partid

Între timp, BIHOREANUL a aflat şi de ce Domocoş l-a vrut exclus pe Gabriel Popa. Conform unor surse din PNL, anul trecut, pe când era arestat, postul de şef al pazei Ocolului Silvic Codrii Beiuşului (deţinut de Consiliul Local) devenise liber, iar Domocoş i-a transmis vicelui să i-l dea unui amic al său, Daniel Coraş.

Consultându-se cu liderul organizaţiei judeţene a PNL, Cornel Popa, vicele l-a refuzat. Explicaţia? În trecut, Coraş fusese sprijinit de preşedintele Consiliului Judeţean la conducerea Inspectoratului Teritorial pentru Regimul Silvic şi de Vânătoare, dar l-a înfuriat cerând şpăgi în numele lui.

Deşi nu făcuse decât să dea ascultare "şefului mai mare" de la partid, Gabriel Popa a intrat în dizgraţia lui Domocoş, care s-a răzbunat punându-şi-l "adversar" pe Mlendea, care îi era dator: în 2012 acesta fusese exclus din PSD fiindcă pactizase cu primarul, în schimbul postului de director al societăţii locale de salubrizare, Edilul Beiuş.

Spre puşcărie

Cum în ciuda problemelor penale Domocoş ţine de funcţie, BIHOREANUL îi prezintă isprăvile cu detalii din rechizitoriile pline de probe, pentru ca şi partidele, şi beiuşenii să ia deciziile în cunoştinţă de cauză.

În cel dintâi dosar, în care primarul a şi fost deja condamnat pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi falsuri în înscrisuri oficiale, Domocoş şi vicele Gheorghe Costin au continuat în 2008 o trânteală începută de predecesorii PSD-işti Silviu Odobasianu şi Viorel Iuhas, împreună cu alte 13 persoane, funcţionari din Primărie şi doi reprezentanţi ai firmei Top Construct, facilitând acesteia încasarea a peste 1,24 milioane lei pentru lucrări fictive la reţele de apă.

Cele două perechi de primar-viceprimar, Odobasianu-Iuhas şi Domocoş-Costin, au indus în eroare Ministerul Mediului, care plătea 85% din contravaloarea lucrărilor (de 4,96 milioane lei), falsificând acte, cel mai probabil nu gratis, fără însă a putea fi dovediţi că au luat mită.

În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dosarul a ajuns datorită faptului că în 2012 Costin a devenit deputat, i-a stabilit patronului Top Construct 5 ani şi 9 luni de închisoare, fostului primar Odobasianu 4 ani, fostului vice Iuhas 3 ani şi 10 luni, în timp ce Domocoş a încasat 2 ani şi 4 luni cu suspendare, Costin 2 ani şi 8 luni tot cu suspendare, iar funcţionarii Primăriei între 1 an cu suspendare şi 4 ani şi 6 luni cu executare. Atât condamnaţii, cât şi DNA au atacat sentinţele, verdictele definitive urmând să fie date poate chiar la proximul termen, pe 15 mai, în plină campanie electorală.

ONG aspirator de mită

Într-un al doilea dosar, primarul e judecat la Tribunalul Bihor pentru luare de mită, spălare de bani şi conflict de interese, toate în formă continuată, plus abuz în serviciu contra intereselor persoanei şi a intereselor publice, riscând între 3 şi 10 ani de închisoare pentru fapte comise în ambele mandate.

Anchetatorii le-au descoperit din întâmplare, cercetându-l pe patronul firmei Unicarm din Satu Mare, Vasile Lucuţ, pentru coruperea a doi ofiţeri de poliţie sătmăreni, la o percheziţie desfăşurată în 2012 la sediul firmei şi la domiciliul afaceristului găsind acte ce indicau că l-a mituit şi pe edilul Beiuşului cu 59.000 lei. Cum anume? Prin intermediul Asociaţiei Fortuna Beiuş, pe care Domocoş a înfiinţat-o în februarie 2008, chipurile, ca să "promoveze programe sociale şi culturale, de protecţia mediului, turism şi performanţă", şi căreia i-a stabilit sediul în propria casă.

"Cârligul" anchetei a fost şpaga dată de Lucuţ pentru ca Domocoş să-i permită edificarea magazinului Unicarm din Beiuş, iniţial fără autorizaţie de construcţie, iar apoi în baza uneia pe care primarul a emis-o ilegal. Concret, în septembrie 2010, Lucuţ a cumpărat în centrul oraşului o casă şi două terenuri întinse pe 1.250 mp, imediat demolând casa şi construind magazinul, pe care l-a şi deschis după doar trei luni, în decembrie 2010.

În urma reclamaţiilor unei localnice, supărată că noua clădire nu era autorizată şi îi umbrea casa, Inspectoratul de Stat în Construcţii a dispus în octombrie sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate. Cum nu putea ignora dispoziţia ITSC, şeful Urbanismului, Ioan Uşvat, i-a raportat situaţia lui Domocoş, care a sancţionat firma simbolic, cu 2.000 lei, iar apoi i-a dat ilegal autorizaţia de construcţie, căci Lucuţ nu avea nici acordul vecinilor, nici aviz de mediu.

Cetăţean de onoare

Explicaţia, spune DNA, e că patronul l-a mituit prin intermediul ONG-ului de cel puţin patru ori sub masca unor contracte de sponsorizare. Primul a fost încheiat pe 14 octombrie 2010, când de pe faxul Primăriei Domocoş i-a trimis un contract gata semnat, afaceristul virând în aceeaşi zi Asociaţiei Fortuna 30.000 lei. După inaugurarea magazinului, pe 27 decembrie, a mai primit 20.000 lei, iar în 2011 şi 2012 încă 5.000 şi 4.000 lei. Recunoscător, Domocoş l-a şi propus pe verosul afacerist cetăţean de onoare al Beiuşului, lăudându-i investiţia.

"Sumele remise de inculpatul Lucuţ Vasile au fost pretinse şi primite de inculpatul Domocoş Adrian în legătură cu exercitarea atribuţiilor de primar, pentru a elibera ilegal autorizaţia de construcţie, a conferi un regim preferenţial şi a susţine interesele societăţii Unicarm", spune DNA.

Mai mult, Domocoş a permis cu de la sine putere, fără o Hotărâre a Consiliului Local şi fără un contract de concesiune, ca pe 470 mp din trotuarul şi spaţiile verzi din faţa magazinului, aflate în proprietatea oraşului, Unicarm să-şi facă parcare. Prejudiciul la bugetul local? În 4 ani 84.600 lei, fiind calculat prin comparaţie cu taxa plătită de un alt magazin, pentru concesionarea a 375 mp pe aceeaşi stradă. Respectiva firmă nu dăduse, însă, şpagă primarului...

Dai? Ai!

Domocoş a procedat similar cu zeci de firme, luându-le "sponsorizări" şi dându-le certificate, autorizaţii şi contracte. La 7 martie şi 8 mai 2008, tot prin Asociaţia Fortuna, a primit 15.000 lei de la o carieră căreia i-a atribuit apoi contracte pentru piatră concasată de 158.595 lei. La 3 iunie 2008 a cerut şi primit 1.000 lei de la Ganem Impex, contractând apoi de la aceasta utilaje pentru spaţii verzi de 20.709 lei. La 19 martie 2009, a primit de la Drumuri Bihor mobilier de 48.111 lei, semnându-i contracte de 2,59 milioane lei pentru repararea unor străzi, ba chiar plătindu-i şi lucrări neexecutate.

La 27 aprilie 2009, a obţinut 1.000 lei de la un administrator care nu-l cunoştea şi nu auzise de Asociaţia Fortuna, dar s-a conformat deoarece documentul i-a fost adus de un funcţionar al Primăriei în numele edilului. La 28 aprilie, a primit 2.000 lei de la Romaro Impex, cu care apoi a încheiat contracte de 187.987 lei. La 10 noiembrie 2009 a încasat 4.000 lei de la SC Italştei SRL, chipurile pentru repararea şcolii unde învăţa fiica patronului, dar Domocoş a folosit banii pentru a renova doar sala de clasă în care învăţa propriul fiu.

Tot aşa, la 29 martie 2012 primarul a încasat 10.000 lei de la firma Transgex, după ce anterior mai primise 5.000 lei şi de la Asociaţia Sfânta Margareta Oradea, înfiinţată de acţionarii majoritari ai societăţii, Gheorghe şi Maria Călburean, ulterior încheind cu aceasta contracte de peste 93.711 lei.

"Afaceri interne"

Cum s-a justificat edilul în faţa procurorilor pentru şpăgile care au totalizat peste 358.672 lei? Motivând că a cheltuit banii pentru activităţi gen Zilele Beiuşului şi acte de binefacere. De ce n-a făcut o fundaţie a Primăriei? Simplu: pentru că voia să fure banii. DNA şi Garda Financiară au probat că majoritatea sumelor nici măcar nu le-a înregistrat în contabilitatea Asociaţiei, ci a tocat banii în interes personal, pentru alimentarea propriului cont bancar, renovarea casei, vacanţe şi chiar taxe de studii, iar o altă parte pentru propria promovare, donaţii la partid, materiale şi spectacole electorale.

Conform unor chitanţe bancare, de pildă, pe 1 iunie 2012 Domocoş a retras 10.000 lei din contul ONG-ului şi după 33 secunde i-a depus în contul său personal de la Banca Transilvania. La 28 octombrie 2010 a achitat din banii Asociaţiei o taxă de 1.300 lei Academiei de Poliţie, pentru un "curs la Colegiul Naţional de Afaceri Interne" (!), iar pe 4 noiembrie 2010 a donat PNL 5.000 lei. Şi exemplele pot continua cu zecile. "Asociaţia Fortuna Beiuş a fost în realitate doar un paravan folosit de inculpatul Domocoş Adrian pentru a disimula primirea unor sume de bani", e concluzia procurorilor.

Afaceri cu Biserica 

Cea mai josnică ispravă a primarului constă, însă, în şantajarea episcopului greco-catolic al Oradiei, Virgil Bercea, în cârdăşie cu protopopul greco-catolic de Beiuş, Ioan Mada (foto). Amic cu edilul, în august 2011 protopopul a închiriat firmei Alge Dom Com, pe care Domocoş o controla prin mama sa, o clădire de 353 mp, cu 1 euro/mp/lună, pe 29 ani şi cu posibilitatea de prelungire, pentru a o folosi ca magazin de unelte pentru pescuit şi vânătoare. Ulterior, în august 2012, aflând că Raiffeisen Bank căuta spaţiu pentru o agenţie, Domocoş a chemat reprezentanţii băncii la Primărie şi le-a oferit casa închiriată de la Mada, cerând 10 euro/mp/lună.

Conducerea Episcopiei a descoperit gheşeftul dintre protopop şi primar abia în primăvara lui 2014, când Domocoş a început să reamenajeze spaţiul pentru bancă. Analizând contractul, administratorul Episcopiei, Ovidiu Constantin, contabila Marcela Moraru şi avocatul Ioan Bălăneanu au constatat că era net dezavantajos bisericii şi i-au propus episcopului Bercea anularea lui, mai ales că protopopul nu putea dispune de o proprietate ce aparţinea Eparhiei.

Ştiind că primarul era adevăratul stăpân al firmei, pe 13 iunie 2014 administratorul Constantin l-a sunat să-i spună, aşa cum rezultă din interceptările consemnate în dosar, pe un "ton ferm şi intransigent", că pe 16 iunie mama sa trebuie să se prezinte la Oradea pentru rezilierea contractului.

Şantaj de primar

În aceeaşi zi, Domocoş şi-a trimis două subalterne în control la magazinul de peşte pe care Episcopia îl avea în Beiuş, să constate că funcţiona fără autorizaţie, chit că tot el, în 2012, înaintea deschiderii, dăduse asigurări că nici nu avea nevoie, deoarece aparţinea unei "unităţi de cult". La indicaţiile sale, funcţionarele l-au convocat pe preot la Primărie tot pe 16 iunie, fix la ora când mama edilului trebuia să fie la Oradea pentru anularea contractului.

În locul ei s-a dus însă primarul, însoţit de Mada, să-l convingă pe Virgil Bercea (foto) fie să accepte contractul existent, fie să-i facă altul, în numele Eparhiei. Doar că nu episcopul i-a primit, ci i-a lăsat pe seama administratorului, contabilei şi avocatului. "Dl Domocoş a spus că a permis magazinului Episcopiei să funcţioneze doi ani fără autorizaţie, lăsând să se înţeleagă că a ajutat biserica, lucru care se poate schimba în funcţie de felul în care se ajunge sau nu la o înţelegere", le-a declarat contabila procurorilor, adăugând că edilul a insinuat, de asemenea, că ar putea să nu mai aloce bisericii fonduri de la bugetul local şi s-o amendeze pentru faţadele degradate ale clădirilor pe care le deţine în Beiuş.

Pe de altă parte, avocatul Bălăneanu a relatat anchetatorilor că l-a atenţionat pe Domocoş că "nu este legal ca un primar să reprezinte o firmă privată", iar cu privire la şantajul cu închiderea firmei că "puterea de a elibera autorizaţii nu este discreţionară, ci trebuie exercitată conform legii, iar în cazul în care refuză vom apela la instanţă".

Episcopul, inculpat

Procurorii precizează că acest dosar l-au întocmit în baza unui autodenunţ al lui Mada, pe care episcopul l-a destituit din rangul de protopop, dar după finalizarea afacerii. Căci, în final, la insistenţele primarului, Prea Sfinţitul l-a pus pe administratorul Episcopiei să-i facă alt act lui Domocoş, din care biserica să câştige mai mult.

Urmarea? Fiindcă pe 12 august 2014 Episcopia a încheiat cu firma lui Domocoş un contract nou - în baza căruia aceasta subînchiria băncii 110 din cei 353 mp ai clădirii, cu 772 euro/lună, cedând proprietarului 30%, adică 231,6 euro/lună - procurorii au considerat că episcopul a devenit părtaş cu primarul, punându-l şi pe el sub acuzare, pentru dare de mită,  complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la obţinerea de foloase necuvenite.

Practic, susţin anchetatorii, acceptând înţelegerea cu primarul, Virgil Bercea (foto) i-a dat "foloase necuvenite" în valoare de 62.000 euro (suma pe care Domocoş urma s-o obţină de la Raiffeisen), la schimb acesta permiţând Bisericii să nu achite 329.000 lei ca impozite aferent clădirilor deţinute în Beiuş şi închiriate unor firme şi persoane fizice. Cum s-a ajuns la această interpretare? Doar pentru că, la audieri, Prea Sfinţitul Bercea, le-a spus procurorilor că a permis "de bună voie" înţelegerea cu firma edilului, nu ca urmare a şantajului evident al acestuia.

Cert e că atât Domocoş, cât şi episcopul, plus administratorul Episcopiei, sunt pasibili de pedepse cuprinse între 2 şi 7 ani de închisoare, iar şase funcţionari ai Primăriei de care edilul s-a folosit sau pe care procurorii îi consideră vinovaţi de neîncasarea impozitelor riscă şi ei condamnări între 1 şi 5 ani. Doar pentru că au ascultat un şef pus pe şpăgi, chiar şi cu japca...

TURNĂTOR
Şi-a dat "protectorul" în vileag

Din 2012 până în prezent, DNA a percheziţionat de patru ori Primăria Beiuş şi casa lui  Adrian Domocoş, iar de două ori a obţinut şi arestarea sa preventivă. După ultima arestare, din 15 decembrie 2014, acesta a fost şi suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului Claudiu Pop, dar pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu şi i-a ridicat interdicţia exercitării funcţiei, şi-a reluat prerogativele pe care le exercită şi acum.

Pentru a beneficia de pedepse mai mici, anul trecut Domocoş şi-a denunţat protectorul, pe Gligor Sabău (foto), şeful Parchetului Beiuş, spunând că acesta l-a ocrotit contra cost. Concret, că l-a ţinut cu vin, mobilier, lemne de foc şi pentru construcţii, bani şi chiar lucrări făcute din bugetul local (asfaltându-i strada şi racordându-i vila la reţeaua de apă geotermală a oraşului), dar şi promiţându-i avansarea soţiei, angajată la Primărie, cu garanţia că Sabău nu-i deschide dosare şi i le tergiversează ori muşamalizează pe cele deschise.

În prezent, Gligor Sabău este trimis în judecată, riscând o condamnare de până la 10 ani de închisoare, în timp ce, datorită denunţului, Domocoş ar putea beneficia de reducerea până la jumătate a pedepselor.