Anul trecut, zeci de funcÅ£ionari publici care conduceau serviciile deconcentrate în Bihor au fost schimbaÅ£i după ce Guvernul a decis mazilirea tuturor directorilor neafiliaÅ£i la PDL ori la PSD.

Decizia s-a dovedit un dezastru. Unii dintre cei maziliÅ£i au atacat actele normative care au stat la baza demiterilor ÅŸi au obÅ£inut reîncadrarea pe vechile funcÅ£ii, ba chiar ÅŸi plata salariilor restante plus a unor sume compensatorii. AÅŸa s-a ajuns, în unele cazuri, în situaÅ£ia aberantă ca statul să plătească doi oameni pentru aceeaÅŸi funcÅ£ie...

Ai noÅŸtri ca brazii

Două ordonanţe de guvern, 37 şi 105, ambele emise anul trecut, au legiferat epurările politice făcute de coaliţia PDL-PSD după alegerile parlamentare din 2008.

Primul act normativ, OUG 37/2009, emis în luna aprilie, anula statutul de funcÅ£ionar public al directorilor serviciilor deconcentrate ÅŸi le desfiinÅ£a funcÅ£iile prin rebotezarea cu denumirea "directori coordonatori". În aceste funcÅ£ii au fost plantaÅ£i, apoi, oamenii PDL ÅŸi ai PSD, în baza unui contract de management care să justifice numirea lor pe criterii politice. În octombrie, însă, OrdonanÅ£a a fost declarată neconstituÅ£ională, iar ca să-ÅŸi salveze clientela, Guvernul Boc a emis OUG 105. Aproape identică cu precedenta, motiv pentru care ÅŸi aceasta a fost declarată neconstituÅ£ională, printr-o decizie dată în decembrie.

Harababura creată s-a clarificat la sfârÅŸitul lunii trecute, printr-o lege care modifică Statutul funcÅ£ionarilor publici ÅŸi desfiinÅ£ează definitiv posturile de directori coordonatori inventate în 2009, stabilind totodată cadrul legal prin care ÅŸefia deconcentratelor poate fi exercitată, din nou, de funcÅ£ionari publici.

"Eficienţă" la pătrat

Chiar dacă practic schimbările făcute de Boc erau menite doar să satisfacă propria clientelă, teoretic pretenţia era de eficientizare a activităţii administraţiei şi de scădere a cheltuielilor bugetare.

În realitate, însă, schimbările au provocat un vid de autoritate, dar ÅŸi cheltuieli bugetare suplimentare, întrucât, după declararea neconstituÅ£ională a celor două OG-uri, foÅŸtii ÅŸefi care ÅŸi-au apărat funcÅ£iile în justiÅ£ie au câÅŸtigat procesele. Rezultatul? S-a ajuns ca doi ÅŸi uneori trei directori au fost plătiÅ£i concomitent pentru acelaÅŸi post. Potrivit unor calcule făcute de BIHOREANUL, în judeÅ£ prejudiciul astfel creat depăşeÅŸte 100.000 de lei, chiar dacă doar o mână din ÅŸefii demiÅŸi au intentat procese.

Åžpăgar în concediu

Unii dintre cei "ejectaÅ£i", mai precis PSD-iÅŸtii înlocuiÅ£i prin OG 105, s-au răzbunat repauzând în concedii medicale prelungite cu lunile de zile. AÅŸa au procedat directorul plin al Camerei Agricole Bihor, Gheorghe ChiÅŸ, dar ÅŸi adjunctul său, Vasile Tripon, directorul tehnic al DirecÅ£iei Silvice, Gheorghe Roman, ori directorul adjunct al AgenÅ£iei de Plăţi ÅŸi IntervenÅ£ii în Agricultură, Nicolae Rugea. Doar acesta ÅŸi-a luat nu mai puÅ£in de 130 de zile de concediu medical, din noiembrie 2009 până în martie 2010, încasând pentru acest lux 13.792 lei.

Cel mai tupeist s-a dovedit, însă, de departe, PSD-istul Pompiliu Luncan, ÅŸeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ÅŸi de Vânătoare, refugiat în concediu fix la momentul când procurorii DNA l-au prins că pretinde taxe de protecÅ£ie soÅ£ului preÅŸedintei Judecătoriei BeiuÅŸ, mare tăietor de lemne, ÅŸi când se pregăteau să-l pună sub învinuire pentru luare de mită. Luncan a continuat să bolească ÅŸi după trimiterea sa în judecată, decisă în decembrie 2009, până la sfârÅŸitul lunii aprilie a acestui an, când s-a « însănătoÅŸit » brusc ÅŸi ÅŸi-a dat demisia. În total, pentru cele 111 zile de concediu, fostul ÅŸef al ITRSV încasase însă 16.177 lei.

La loc comanda

AlÅ£i patru ÅŸefi de descentralizate au cerut în instanţă anularea deciziilor de schimbare făcute în baza celor două OG-uri ÅŸi, cum între timp acestea au fost declarate neconstituÅ£ionale, sentinÅ£ele le-au fost favorabile. În cazul Floricăi Burdescu, adjunct la DirecÅ£ia Agricolă, ÅŸi al lui Corneliu Sotoc, director executiv la DirecÅ£ia JudeÅ£eană pentru Accize ÅŸi OperaÅ£iuni Vamale (DJAOV), instanÅ£a a dispus doar repunerea în funcÅ£ie, fără să acorde ÅŸi compensaÅ£ii băneÅŸti.

Marius Chipurici (foto), în schimb, a câÅŸtigat ÅŸi plata salariilor, indexate ÅŸi reactualizate, începând de la data demiterii, 23 mai 2009, ÅŸi până pe 1 iunie 2010, când ÅŸi-a reluat în primire vechiul birou. În total, peste 35.000 lei. Deocamdată, însă, doar pe hârtie. "DeÅŸi am titlu executoriu, suma o voi primi în trei tranÅŸe anuale, începând din 2012", a explicat BIHOREANULUI directorul.

În cazul lui, situaÅ£ia e totuÅŸi una "fericită", deoarece directorul PSD-ist cu care a fost înlocuit, Bogdan Hosu, a plecat din funcÅ£ie, iar aceasta n-a mai fost scoasă la "concurs" pentru un PDL-ist. Ca atare, Chipurici nu trebuie să-ÅŸi împartă "scaunul" cu nimeni. SituaÅ£ia s-a rezolvat ÅŸi la DJAOV Bihor, unde Corneliu Sotoc a câÅŸtigat reconfirmarea pe postul ocupat în prezent de Dorel PătcaÅŸ, fostul adjunct al DJAOV Sălaj. "Domnul Sotoc a fost repus în funcÅ£ie pe 25 mai, iar o săptămână mai târziu a fost mutat, temporar, la conducerea DirecÅ£iei JudeÅ£ene Sălaj", a explicat rocada ÅŸeful DirecÅ£iei Regionale pentru Accize ÅŸi OperaÅ£iuni Vamale, Călin Vesa.

În proces

Pentru Liviu Lupea, fostul inspector-ÅŸef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, procesul este încă pe rolul Înaltei CurÅ£i de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie după ce, în prima ÅŸi a doua instanţă, Tribunalul Bihor ÅŸi Curtea de Apel Oradea au dispus reangajarea lui pe funcÅ£ia deÅ£inută anterior.

După emiterea sentinÅ£elor, managerul s-a reinstalat ostentativ ÅŸi a convocat o ÅŸedinţă în care le-a cerut angajaÅ£ilor, "o conduită de aÅŸa manieră încât să nu lezeze interesele instituÅ£iei", după care, surprinzător, ÅŸi-a dat demisia ÅŸi continuă procesul cu Ministerul Muncii din postura de expert tehnic auto. Nu pentru că ÅŸi-ar vrea funcÅ£ia din nou, ci ca să dea un exemplu. Ca fost ÅŸef peste o instituÅ£ie pusă să apere drepturile salariaÅ£ilor, normal cu nu era dispus să-ÅŸi vadă drepturile încălcate, ca ÅŸi cum ar fi lucrat "la negru", ÅŸi nu pentru statul român. Chiar dacă acesta e primul care-ÅŸi bate joc de propriii angajaÅ£i ÅŸi de banii pentru plata lor.

Una dintre cele mai vehemente apărătoare ale propriei funcÅ£ii esteNadia Racz (foto), fostul inspector ÅŸef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă. Schimbată din funcÅ£ie în anul 2000, când a venit la putere Guvernul Năstase, Racz a dat în judecată Ministerul Muncii, iar în urmă cu doi ani JustiÅ£ia a repus-o în drepturi, dispunând inclusiv să-i fie achitate retroactiv diferenÅ£ele salariale neîncasate, în valoare de 800 de milioane de lei vechi.

Schimbată din nou, anul trecut, de Guvernul PDL-PSD, Racz nu s-a mai adresat instanÅ£ei, preferând să demisioneze.