Dacă ceva merge bine, de ce să nu facem o "reformă"? AÅŸa a procedat ÅŸi noul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie din Oradea, cotat până anul trecut ca fiind unitatea cu cele mai bune servicii medicale ÅŸi totodată singura din judeÅ£ fără datorii la furnizorii de medicamente, echipamente ÅŸi utilităţi.

Octavian Cuc, fost funcÅ£ionar la Sanepid, plantat la ÅŸefia spitalului de către directorul DirecÅ£iei de Sănătate Publică, Marius Pîrcioagă, a reuÅŸit ca în numai patru luni să-ÅŸi ridice în cap salariaÅ£ii, de la medici până la infirmiere, din cauza modului în care le-a bulversat activitatea. Primul pas a fost s-o demită, abuziv, pe directoarea medicală, pentru ca apoi, rămas singur "la butoane", să decidă de capul lui atât în privinÅ£a medicamentelor ÅŸi a materialelor sanitare, cât ÅŸi a negocierilor pentru finanÅ£are cu Casa Asigurărilor de Sănătate. Dar ÅŸi să dicteze, în condiÅ£ii nelegale, o listă de prestaÅ£ii medicale pentru care bolnavii sunt obligaÅ£i să plătească din propriile buzunare.

Semne rele anul are

Conflictul dintre manager ÅŸi salariaÅ£ii Spitalului TBC mocneÅŸte încă de la instalarea lui Octavian Cuc. Pe 4 ianuarie 2010, fostul birocrat de la Sanepid era scos din biroul pe care îl ocupase până atunci ÅŸi, graÅ£ie proptelor PDL asigurate de ÅŸeful DSP, Marius Pîrcioagă, paraÅŸutat la conducerea spitalului. La vremea respectivă, Cuc era întâmpinat de medici ÅŸi asistente cu un miting de protest motivat de faptul că în fruntea lor era adus un "corp străin" care nu avea multe în comun nici cu activitatea medicală, nici cu cea managerială.

"O vreme, lucrurile au mers din inerÅ£ie", spune unul dintre doctorii care, de teama represaliilor, preferă să nu-i fie divulgat numele. SituaÅ£ia s-a înrăutăţit însă rapid, încât spitalul a ajuns să acumuleze datorii ÅŸi să treacă la economii de medicamente ÅŸi de materiale sanitare care pun în pericol viaÅ£a pacienÅ£ilor.

Persona non-grata

Singura salariată care îÅŸi asumă deschis opoziÅ£ia faţă de manager e doctoriÅ£a Lavinia Davidescu (foto), pe care Cuc a demis-o din funcÅ£ia de director medical. Conflictul poate părea unul personal, dar efectele se resimt asupra întregii activităţi, iar asta întrucât directorul medical e cel care, potrivit legii, conduce Consiliul Medical al spitalului. Or, în lipsa acestuia, managerul a pus monopol pe decizii, arbitrar ÅŸi contrar atât cadrelor medicale, cât ÅŸi bolnavilor.

"În luna martie, pentru că managerul ignora Consiliul Medical, i-am cerut să precizeze care ar mai fi rolul meu. Nu puteam fi o plantă, să am funcÅ£ia, dar să n-o exercit", explică Davidescu. În loc să intre în normalitate, managerul a înlăturat-o printr-un artificiu. "DeÅŸi contractul de administrare dintre mine, ca director medical, ÅŸi managerul spitalului era încheiat pe trei ani în 5 mai 2008, Cuc a pretextat că am fost numită prin concurs în martie 2007, aÅŸa că mi s-au scurs cei trei ani de mandat", spune doctoriÅ£a. "Dar potrivit legii directorul medical nu poate fi scos din funcÅ£ie decât dacă îi expiră contractul, dacă devine incompatibil cu funcÅ£ia, se pensionează, moare sau e condamnat penal". În cazul doctoriÅ£ei Davidescu nu era îndeplinită nicio asemenea condiÅ£ie.

Manager-jucător

Directoarea mazilită afirmă că, în lipsa Consiliului Medical, managerul a început să conducă spitalul discreÅ£ionar. "La începutul lunii aprilie, a trimis ÅŸefilor de secÅ£ii o notă internă, născocită de el cu directorul financiar, prin care se impunea medicilor "să se încadreze strict" în anumite consumuri. Documentul e aberant, căci încalcă drepturile pacienÅ£ilor ÅŸi este o ingerinţă în activitatea profesională a medicilor", spune doctoriÅ£a.

Pus la dispoziÅ£ia BIHOREANULUI, documentul relevă că, dacă până în aprilie bugetul pentru medicamente al unei secÅ£ii se ridica la 60.000 de lei lunar, din acel moment a fost scăzut la doar 33.000 de lei. "Asta deÅŸi numărul de pacienÅ£i a rămas la fel de mare, iar medicamentele nu s-au ieftinit, ci dimpotrivă. Astfel, în termeni reali vorbim de o scădere cu circa 75% a bugetelor".

Economie cu orice preţ

Prin acelaÅŸi act, managerul a limitat ÅŸi analizele medicale, iar de acest lucru se plâng ÅŸi alÅ£i medici. "Decizia managerului e iresponsabilă. A ordonat să nu mai facem decât maxim 10 analize CT (Computer Tomograf) ÅŸi fiecare caz să fie aprobat de ÅŸeful de secÅ£ie sau de el personal deÅŸi, neavând nicio specializare, nu are competenÅ£a să decidă dacă un CT e necesar sau nu", spune un doctor, adăugând: "Numai pe vremea lui CeauÅŸescu se mai băgau nepricepuÅ£ii în treaba specialiÅŸtilor!".

"Până ÅŸi la seringi ne pune la economii aiurea. Ne ia la rost de ce folosim la o injecÅ£ie două sau patru seringi. Ce fel de doctor o fi dacă nu ÅŸtie că, înaintea unor tratamente, trebuie testată reacÅ£ia pacientului, sau că la unii bolnavi se administrează substanÅ£e combinate ÅŸi fiecare se scoate din fiolă cu seringă separată?...", se miră un asistent.

Până ÅŸi infirmierele sun supărate. "Nu pot zice că nu mai cumpără materiale sanitare, dar ni se cere să le drămuim la sânge. AÅŸa riscăm infecÅ£ii intraspitaliceÅŸti, iar pacienÅ£ii pe care doctorii îi vindecă de TBC se pot îmbolnăvi de Clepsiela sau de Pseudomonas", zice o îngrijitoare.

Taxă pe boală

AngajaÅ£ii afirmă că, din unitatea-model de până acum doi ani, instituÅ£ia a ajuns să se bazeze pe banii pacienÅ£ilor. AÅŸa se face că, în martie, managerul a instituit coplata, deÅŸi aceasta nu a fost încă aprobată de Ministerul Sănătăţii. Cuc a instituit tarife pentru tot felul de proceduri, de la radiografii ÅŸi ecografii până la spirometrii ÅŸi consultaÅ£ii. De pildă, un bolnav care se prezintă la un medic primar ar urma să scoată din buzunar 30 de lei, iar unul care ajunge la un medic specialist 25 de lei.

"Åži "mercurialul" e tot arbitrar, pentru că nu are girul Consiliului Medical. În plus, managerul invocă un articol dintr-o lege din anul 2006, dar legea se referă la cu totul alte proceduri decât cele supuse tarifării", spune fosta directoare medicală. Legea arată, de fapt, că pacienÅ£ii pot plăti servicii medicale după accidente de muncă ÅŸi sportive, servicii de înaltă performanţă, tratamente stomatologice, condiÅ£ii hoteliere de înalt confort sau operaÅ£ii estetice. "Nu e cazul spitalului nostru. Atunci de ce să plătească pacienÅ£ii, mai ales că majoritatea sunt oameni săraci?", se întreabă Davidescu.

Negocieri la secret

Fosta directoare afirmă că, pe lângă greÅŸelile de până acum, managerul a comis o alta care poate produce daune pe viitor. "Conform regulilor, înainte ca reprezentanÅ£ii unui spital să se prezinte la CAS ca să negocieze finanÅ£area, trebuie întocmită aÅŸa-numita documentaÅ£ie de contractare, care trebuie aprobată de conducerea colectivă a spitalului. În cazul nostru, domnul Cuc a mers la negocieri fără să se consulte cu noi".

Astfel, medicii nu ÅŸtiu cu ce argumente s-a "înarmat" managerul pentru a convinge conducerea CAS să aloce o finanÅ£are pe măsura nevoilor spitalului. Iar o eventuală subfinanÅ£are, foarte probabilă date fiind atât lipsa de experienţă a lui Cuc cât ÅŸi lipsa de fonduri a Casei, poate condamna spitalul la o sumă care să nu acopere valoarea prestaÅ£iilor medicale.

Nevinovat

Managerul Octavian Cuc (foto) se declară totuÅŸi convins că deciziile sale sunt perfect legale. Contractul de administrare al directoarei medicale, spune el, l-a desfăcut întrucât legea prevede că termenul de valabilitate nu e de fix trei ani, ci de "maximum" trei ani. Iar motivul pentru care spitalul nu are alt director medical de peste o lună nu lui îi poate fi imputat. "Am trimis hârtiile la DSP ÅŸi la Minister pentru altă numire, iar DSP-ul o să propună alt director medical", s-a spălat el pe mâini. Ca ÅŸi cum nu de la spital ar trebui să pornească propunerile, ci de la birocraÅ£ii care l-au promovat ÅŸi pe el din afara unităţii.

Mai greu i-a fost managerului să explice de ce a introdus coplata, mai ales că nu a emis niciun act care să precizeze cine încasează banii de la pacienÅ£i ÅŸi cine le-ar emite chitanÅ£e. "Aveam de gând să stabilim amănuntele mai târziu", oferă el o scuză moale. La fel, nici în privinÅ£a asumării negocierilor cu CAS n-a putut argumenta de ce s-a dus singur la discuÅ£ii, fără să consulte Consiliul Medical. Singura apărare este că "în mod sigur o să obÅ£in mai mulÅ£i bani ca anul trecut; în 2009 spitalul a primit de la CAS 1,65 milioane de lei pe lună, iar acum o să primim 1,8 milioane". Adică beÅ£ie cu apă chioară, fiindcă preÅ£urile de anul acesta sunt mai mari decât cele de anul trecut.

Cât despre economiile de medicamente impuse, managerul are o singură replică. "Minciuni!", spune el, ca ÅŸi cum medicii, asistentele ÅŸi infirmierele s-ar fi decis să conspire împotriva sa. Fără niciun motiv, fireÅŸte...

SABOTOR
Anti-descentralizare

Săptămâna trecută, managerul Spitalului TBC a fost dat ca exemplu negativ ÅŸi de primarul Ilie Bolojan, care consideră că situaÅ£ia unităţii e nepermis de proastă, având în vedere că până în ianuarie era singura fără datorii în tot judeÅ£ul. "Domnul manager a vrut să fie popular în rândul angajaÅ£ilor, dar nu are bani de medicamente pentru pacienÅ£i ÅŸi nici să plătească utilităţile", a remarcat primarul.

Ce-i drept, Cuc nici nu avea cum să rămână netaxat, nu doar pentru proasta administrare a spitalului, ci ÅŸi din cauza opoziÅ£iei sale faţă de perspectiva descentralizării. BIHOREANUL a aflat că, întrucât de la 1 iulie Consiliul Local va avea inclusiv dreptul să numească managerii de la spitalele din subordinea sa (TBC, Maternitate, Municipal ÅŸi de Neurologie), Cuc a trimis, tot fără acceptul Consiliului Medical ÅŸi al Comitetului Director, o scrisoare către DSP ÅŸi Ministerul Sănătăţii, cerând ca spitalul să rămână în subordinea DirecÅ£iei de Sănătate Publică, chiar ÅŸi ca viitoare secÅ£ie a falimentarului Spital JudeÅ£ean, deÅŸi astfel medicii vor pierde sporul pentru condiÅ£iile de lucru, iar pacienÅ£ii vor fi cu siguranţă mai nemulÅ£umiÅ£i.