Directorul Colegiului Economic Partenie Cosma, Virgil Blage: "S-a umplut lumea de doctori care n-au scris o carte"

Virgil Blage predă economie de 32 de ani la Colegiul Economic Partenie Cosma, pe care din 2012 îl şi conduce. De atunci, fondul clasei sau al şcolii au fost abolite, iar sălile de cursuri au fost dotate cu aparatură modernă, pentru a ţine tinerii departe de Facebook în timpul orelor.

Profesor "de modă veche", dar inovator, e convins că liceenii trebuie să deprindă aptitudini concrete, să ştie să facă ceva, încă de pe băncile şcolii, aşa că îi pune să se "joace" de-a antreprenorii şi îi trimite la practică în străinătate. La fel de convins liberal, Blage a supravieţuit "epurărilor politice de toamnă", rămânând director chiar dacă PSD conduce Inspectoratul Şcolar. Dovadă că-l respectă până şi adversarii...

Fără banii părinţilor

- Conduceţi una dintre puţinele şcoli din Bihor, dacă nu chiar singura, care nu a aşteptat o lege pentru a adopta reglementări etice, având propriul regulament de integritate. Ce v-a determinat să-l faceţi? Cum e corupţia în învăţământul nostru?

- M-a determinat, pur şi simplu, felul meu de a fi. N-aş putea să vorbesc despre corupţie în învăţământul bihorean de genul celei pe care o vedem la televizor. Mai degrabă sunt mici alunecări...

- În şcoala dvs. elevii sau părinţii vin cu bani de-acasă?

- De când sunt eu director, nu. Am interzis colectarea oricăror fonduri, şi mascat, şi pe faţă. În schimb, avem reguli stricte legate de valoarea pagubelor. Cine strică ceva, plăteşte!

- Deci se poate conduce o şcoală şi fără banii părinţilor?

- Categoric, prin autogospodărire. Noi avem bani pentru că nu-i aruncăm pe fereastră. Am reuşit să dotăm fiecare clasă cu videoproiectoare fără bani de la părinţi. Tot aşa, achiziţionăm acum un laptop şi boxe pentru fiecare clasă. E singura modalitate de a-i îndepărta pe copii de Facebook în timpul orelor. Profesorii trebuie să înţeleagă că elevii s-au schimbat, nu mai sunt cei de acum 20 de ani şi nu li se potrivesc aceleaşi metode de lucru. Profesorul trebuie să fie viu, dacă vrea să-i păstreze alături.

- Cât de pregătiţi sunt profesorii? Mai există profesori cu vocaţie?

- Da, există. Să ştiţi că răul din învăţământ nu acum s-a făcut, ci a început înainte de Revoluţie, cu aşa-numiţii specialişti, ingineri şi maiştri care au venit în şcoli cu etica întreprinderilor socialiste, un fel de "lasă-mă să te las". Ei au stricat învăţământul. Cei care vin azi au cunoştinţe serioase de metodică.

"Cei ce fac legile nu cunosc sistemul!"

- Cum aţi caracteriza, în două-trei cuvinte, şcoala românească? Un universitar orădean zicea că produce tâmpiţi...

- Eu nu pot spune asta şi îmi pare rău să aud că există această percepţie printre universitari. Pentru că ei au supradimensionat sistemul, iar acum se ajunge extrem de uşor în facultăţi. Au făcut un marketing agresiv, spunându-le copiilor că vor obţine diplome şi calificări, care de fapt nu le folosesc. Numărul mare al şomerilor cu facultăţi e înspăimântător. S-a umplut lumea de doctori care n-au scris o carte şi au în CV-uri limbi străine pe care nu le ştiu.

- Cum vi se par schimbările din educaţie din ultimele două decenii? Sunteţi mulţumit de actuala lege?

- Nu sunt mulţumit. E nevoie de o lege clară şi consecventă, iar lipsa ei este baza tuturor neîmplinirilor. Cred că cei care fac aceste legi nu cunosc sistemul. Eu resimt acut lipsa unui ministru din preuniversitar. Universitarii proiectează lucrurile într-o lume imaginară, încearcă să reinventeze roata.

- Care credeţi că este cea mai gravă problemă: subfinanţarea, calitatea profesorilor, dezinteresul elevilor şi părinţilor?

- Între toate acestea există o legătură foarte mare. Într-un sistem subfinanţat cum să faci şcoala interesantă? Într-un sistem care nu creează o motivaţie pentru a învăţa, de unde interes? Elevul spune: de ce să învăţ, dacă oricum o să ajung la facultate? Dacă oricum va trebui să emigrez? Dacă oricum numai şmecherii o duc bine?

- Consideraţi Bacalaureatul un examen prea dificil? Ce e de făcut cu cei care nu îl promovează?

- Nici vorbă, Bacalaureatul a ajuns un examen uşor. Vă spun ce facem noi: monitorizăm foarte atent nivelul de pregătire începând din clasa a IX-a. Elevii trebuie ajutaţi, nu sunt vinovaţi de lipsurile cu care vin. Avem elevi care intră la liceu şi nu ştiu tabla înmulţirii. Nu avem pretenţia să-i scoatem genii, dar să îi ridicăm la nivel de nota 5, 6. Vă spun sincer: ca să-i stimulăm să înveţe, îi lăsăm corigenţi şi astfel le barăm accesul la Bacalaureat.

Preocupări concrete

- Care sunt cele mai căutate specializări ale Colegiului Economic? Cum le echilibraţi cu piaţa muncii?

- Profilul Economic şi cel de Alimentaţie publică şi turism. În viziunea mea, locul central îl reprezintă racordarea instituţiei la mediul economic şi social. De aceea avem în Consiliul de Administraţie un reprezentant al companiei Emerson şi ţinem permanent legătura cu Primăria. În viitor, vrem să dezvoltăm şi partea de învăţământ profesional, dar bazat pe contract cu agenţii economici. N-o să facem meseriaşi care să nu aibă locuri de muncă.

- Se vorbeşte mult despre pregătirea precară a absolvenţilor şi neadecvarea la piaţa muncii. Cum îi ajută pe elevii dvs. "joaca" de-a antreprenorii, în firmele de exerciţiu pe care ei le înfiinţează?

- Foarte mult. Noi lucrăm cu două concepte: firma de exerciţiu şi compania-elev. Firma de exerciţiu presupune simularea unei firme reale, cu care elevii trebuie să menţină un contact, iar în compania-elev ei trebuie să conceapă un produs care să răspundă unei nevoi reale a societăţii. În plus, ţinem cont de tendinţele europene. Avem cinci proiecte internaţionale în derulare, într-unul elevii noştri vor face practică în Anglia, Spania şi Grecia, iar într-un altul vom crea o companie internaţională.

- Anul acesta, Ministerul a reuşit contra-performanţa de a asigura manuale şcolare doar înainte de Crăciun. Cum apreciaţi gestionarea acestei probleme?

- E clar, nu este normal să nu aibă copilul abecedar. Însă de manualele noastre eu sunt foarte nemulţumit. Conţinutul e depăşit, scrierea este învechită. Am văzut manuale occidentale, sunt simple, atrăgătoare. Un manual al nostru e un haos greoi, cu definiţii kilometrice. De parcă autorul a băgat în cartea aia tot ce ştie el...

Surpriză de la PSD

- În 1990 aţi fost unul dintre refondatorii PNL în Bihor. Ce amintiri aveţi din acea perioadă şi de ce v-aţi rupt de politică?

- Am fost, sunt şi voi rămâne liberal, nu e niciun secret. În 1994, m-am rupt de politică pentru că mi-am dat seama că nu am calităţile necesare: nu pot să mint, să fur, n-am putut să trădez. Am pornit cu Radu Câmpeanu (n.r. primul preşedinte al PNL după 1989), am terminat politica cu el. În 2014 am revenit în PNL, determinat de ceea ce face dl Ilie Bolojan în Oradea. Nu mă implic în lupta pentru putere, dar mă simt confortabil într-un partid care mă reprezintă.

- Cum vi se pare că a evoluat politica locală în ultimii 25 de ani? Dar PNL Bihor?

- Nu am foarte multe informaţii, eu m-am concentrat pe cariera din învăţământ. Sunt mulţumit unde a ajuns PNL acum, dar poate să meargă şi mai departe dacă va avea puterea să se cureţe.

- Cum de nu aţi avut pretenţii de funcţii publice? De ce nu aţi ajuns la conducerea Inspectoratului Şcolar, de pildă?

- Am avut pretenţii, dar aici, la şcoală. Am participat de două ori la concursul pentru director. De ambele dăţi am fost trântit ruşinos, de aceea sunt recunoscător dlui Daniel Negrean (n.r. - fost inspector şcolar general) care m-a numit în 2012. N-am ţintit mai sus, pentru că eu ştiu foarte bine şcoala, dar nu şi sistemul. Poate aş fi însă un bun om de echipă, dacă cineva vrea să mă consulte. Sunt dispus să ajut pe oricine.

- Deşi liberal, aţi rămas director şi după ce PSD a preluat şefia IŞJ. Înseamnă asta că învăţământul bihorean nu este politizat sau liderii PSD v-au lăsat, pur şi simplu, în pace?

- Nu ştiu, şi pentru mine a fost o surpriză. Eu eram pregătit cu bagajele. Cert e că nu negociez cu nimeni. Sunt pregătit oricând să merg la catedră.

- Aţi primit cei 150 de euro de la Guvernul Ponta? Cum i-aţi cheltuit? Colegii dvs. ce au făcut cu banii?

- I-am primit, încă nu i-am cheltuit. O să-mi cumpăr cărţi, sunt un cititor înrăit. Nu i-am întrebat pe colegi, dar i-am îndemnat să-i primească, pentru că îi merită.

Nicolae Avram, inspector şcolar general - un om cu mult bun simţ

Daniel Negrean, fost inspector şcolar general - capabil să racordeze învăţământul orădean la nevoile societăţii

Octavian Bot, deputat PLR - nu mi-a plăcut niciodată

Remus Pricopie, ministrul Educaţiei - vulpea care i-a crescut pe fraţii Romulus şi Remus

Ilie Bolojan, primarul Oradiei - un exemplu pentru toţi

Cornel Popa, preşedintele PNL Bihor - un om al Bihorului