Directori ciubucari

Drept urmare, acei bani negri rămân la cheremul directorilor de şcoli care, dacă sunt relativ cinstiţi, îi folosesc în interesul elevilor, iar dacă nu, doar în avantajul lor personal. BIHOREANUL a vrut să afle cât de oneşti sunt directorii orădeni şi dacă le surâde sau nu ideea să facă un ciubuc...

Capcana

Ca să testeze probitatea unor directori de şcoli din Oradea, reporterul BIHOREANULUI i-a sunat, aleatoriu, pe câţiva dintre ei, pretinzând că se numeşte Alina Floruţ şi este o orădeancă ce are nevoie de o sală de clasă timp de două ore, trei sâmbete la rând, pentru nişte cursuri de limba maghiară.

Primul sunat a fost Ioan Mocan, directorul Şcolii Generale Nicolae Bălcescu. "În principiu da, putem să închiriem. Să vedem problema financiară. Trebuie să văd tariful, că n-am mai închiriat de un an", a spus directorul, de îndată ce a aflat despre ce e vorba. Următoarea lui întrebare a fost ce modalitate de plată foloseşte Alina. Când a aflat că numerar, nu prin bancă, deci că primeşte banii în mână direct, fără nicio altă complicaţie, Mocan s-a mai liniştit. Însă a adus în discuţie o altă problemă: "Trebuie să mă documentez, că a fost o sumă minimă impusă de la Primărie pe oră, parcă 2-3 milioane pe oră".

După ce interlocutoarea i-a zis că suma i se pare cam mare, directorul a lăsat-o mai moale şi a venit şi cu soluţia salvatoare. "Discutăm. La urma urmei, o facem şi neoficial". Când Alina i-a spus că n-are nicio problemă să închirieze "neoficial" sala, adică fără chitanţă, dar că totuşi 200 de lei e mult, Mocan şi-a liniştit clienta şi i-a zis: "Auziţi, o rezolvăm. Dar asta ar însemna să mai discutăm săptămâna viitoare. Puteţi conta să veniţi la noi la curs. Mai scădem, daţi-mi marţi un telefon".

Bani şi la femeia de serviciu...

Deşi Mocan a invocat un "tarif minim" impus de municipalitate, acest tarif nu există. "Primăria nu a impus şcolilor niciun tarif minimal după care să-şi închirieze spaţiile", spune Cristian Beltechi, şeful Administraţiei Imobiliare Oradea. În concluzie, directorul de la Bălcescu a încercat probabil să fenteze cu o sumă mai mare, spunând că aşa impune Primăria. Iar după ce ar fi luat banii, într-un caz fericit ar fi declarat municipalităţii o sumă mai mică, păstrând restul pentru sine. Ori n-ar fi declarat-o deloc.

Un preţ mult mai mic decât Mocan a cerut directorul de la Şcoala Generală nr. 16 din Rogerius, Vasile Gârba, pentru închirierea unei săli de clasă: 50-70 de lei. "Dar ştiţi, noi sâmbăta n-avem om în şcoală. Eventual dacă chem de-acasă o femeie de serviciu, dar care trebuie plătită", a spus Gârba. Când Alina i-a zis că nu are nicio problemă să plătească şi femeia, atât timp cât se înţeleg la preţ pentru sală inclusiv neoficial, directorul a spus că închirierea nu e o problemă. "Ne putem înţelege la sală. Trebuie să vorbesc numai cu femeia de serviciu, să-i spun că-i oferiţi o sumă. Facem să fie bine. Patru milioane au pe lună săracele, d-aia mă zbat şi pentru ele", a mai spus Gârba.

În final, după ce Alina i-a zis că n-are nevoie de nicio chitanţă, directorul a zis că banii oricum se pun la comitetul de părinţi. Adică, teoretic, îi va folosi în interesul elevilor.

Negociem, cum să nu?

Dispus să închirieze sala neoficial, fără niciun fel de acte, s-a arătat şi directorul Colegiului Tehnic Constantin Brâncuşi, Mihai Creţu (foto). Totuşi, prudent, el a zis că astfel de discuţii nu se poartă prin telefon. "Noi 300.000 (n.r. 30 de lei) am luat pe oră şi la asociaţiile de proprietari şi la cine a mai venit. Discutăm săptămâna viitoare, că avem timp", a spus el. Întrebat dacă preţul poate fi negociat în cazul în care sala ar fi închiriată pe o perioadă mai lungă, Creţu a spus că da. Semn că nici el nu are un tarif fix după care să se ghideze şi pe care să îl ofere clienţilor, respectiv să îl declare Primăriei.

Totuşi, prin capcana întinsă directorilor de şcoli BIHOREANUL a găsit şi dascăli cinstiţi, care au direcţionat rapid clienta spre contabilitate, locul de care ar trebui de altfel să ţină problemele financiare ale şcolii. "Există un tarif, eu nu-l ştiu. Haideţi la şcoală la contabilitate şi vedeţi", a spus Ioan Hora, directorul Liceului Teoretic Lucian Blaga. Când Alina a încercat să-l "îndulcească", spunându-i că e dispusă şi la o înţelegere în doi, adică fără acte şi cu banii jos, Hora a insistat că, dacă doreşte să închirieze, femeia trebuie să meargă la contabilitate.

Numai cu chitanţă s-a oferit să închirieze şi directorul de la Şcoala Generală Dacia, Florian Hava. "Noi avem tarif fix de 30 de lei pe oră pentru sala de clasă sau pentru amfiteatru. Veniţi, alegeţi unde doriţi, cu chitanţă, şi aveţi sala", a spus Hava.

Ac de cojoc

Municipalitatea ştie de aceste practici necinstite ale directorilor de şcoli. De altfel, şeful de la AIO, Cristian Beltechi (foto), a şi declarat într-o recentă conferinţă de presă că el cunoaşte prea bine obiceiul de a "declara sau nu" aceste venituri, precum şi pe acela de a face risipă cu utilităţile, chiar şi în perioade de vacanţă. Tocmai de aceea Primăria a pregătit descentralizarea cheltuielilor şcolilor, astfel ca municipalitatea să nu mai plătească toate facturile de utilităţi ale unităţilor de învăţământ, iar directorii doar să-şi bage în buzunare profiturile.

Practic, din ianuarie 2011 fiecare şcoală va primi o sumă fixă pe care va trebui să o gestioneze astfel încât să-i ajungă pentru toate plăţile pe care până acum le făcea Primăria. Dacă vor rămâne cu bani după ce au achitat facturile, directorii vor putea folosi aceşti bani în interesul şcolii. Dacă nu, vor trebui să se străduiască mai mult pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, cum sunt cele din închirierea sălilor.

Iar atunci, teoretic, se vor "cerne" directorii care sunt şi buni manageri şi care îşi aduc aminte şi de buzunarul şcolii, nu doar de-al lor.

Că directorii de şcoli sunt prea puţin interesaţi de cheltuielile pe care le au unităţile de învăţământ, ci mai mult preocupaţi de veniturile la negru, a demonstrat-o situaţia aberantă pe care Primăria a depistat-o la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Oradea. În iulie, adică într-o lună de vacanţă, şcoala a consumat 3.185 de metri cubi de apă, în condiţiile în care nu există defecţiuni ale conductelor, deci nici pierderi. "Ar fi trebuit să consume în această lună cel mult 300 de metri cubi", a spus Cristian Beltechi, directorul AIO, bazându-se şi pe faptul că luna februarie, de pildă, când a fost lună de şcoală, Colegiul a consumat 1.920 de metri cubi de apă.

Directorul şcolii, Ruben Filimon (foto), a pus consumul record în cârca celor două cămine universitare aflate în vecinătatea şcolii şi al căror consum se cumulează cu cel al şcolii. Totuşi, el n-a ţinut cont şi de faptul că şi studenţii erau în vacanţă în luna iulie, şi chiar dacă ar fi fost în cămin, e greu de crezut că de unii singuri au folosit mai multă apă decât căminele şi şcoala împreună într-o lună din afara vacanţei.