URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 19 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
06 Martie 2018, 13:45

Dănţăuşii de argint: Povestea ansamblului Zestrea Budureşii, care a obținut locul 2 la concursul lui Măruţă

Dănţăuşii de argint: Povestea ansamblului Zestrea Budureşii, care a obținut locul 2 la concursul lui Măruţă CU ZESTREA ÎN CAPITALĂ. Din luna noiembrie a anului trecut, Ansamblul folcloric din Budureasa (foto) a vizitat de mai multe ori Capitala, prezentând pe rând, în emisiunea lui Măruţă, dansuri bihoreneşti, dar şi obiceiuri de la nunţi săteşti
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

„Am vinit din Budureasă să v-aducem zestrea noastă / S-arătăm românilor zestrea budurenilor / Şi la pretenu’ Măruţă i-am adus o pălincuţă...”.

Aşa s-a prezentat, prin vocea lui Ioane Dobaşu’, Ansamblul Zestrea Budureşii în emisiunea „La Măruţă” de la PRO TV. După mai multe ediţii, folcloriştii bihoreni au ajuns în finală, întorcându-se acasă cu locul al doilea şi cu un premiu de 2.000 euro. Chiar dacă simţeau că merită să câştige, tinerii sunt bucuroşi că au arătat tradiţiile strămoşeşti din zona lor, pe care nu se ruşinează să le „chiuie” pe oriunde merg...

Tineri cu zestre

Spre deosebire de majoritatea colegilor de generaţie, care nici nu vor să audă de muzica şi portul popular, un grup de tineri din comuna Budureasa îşi dedică timpul liber învăţării şi promovării tradiţiilor din zona lor. Au între 10 şi 25 de ani şi sunt membrii Ansamblului Zestrea Budureşii, botezat astfel de coordonatorul Ioan Popa (foto), pe care toţi îl ştiu de Ioane Dobaşu’, pentru că de când se ştie bate la „dobă” pe la nunţi.

Ioane Dobașu„Tătă lumea zâcea că mere pe Valea Budureşii la fript dă clisă, nime’ nu zâcea Buduresei. Aşe m-am gândit să-i zâcem şi ansamblului, cum s-o zâs dă când îi lumea”, explică Ioane Dobaşu’ cum a ales numele grupului, înfiinţat în urmă cu mai bine de 6 ani şi sprijinit încă de atunci de Primăria comunei.

Toţi componenţii sunt amatori, fără şcoli în domeniu, dar cu drag de „danţuri”. „Pă vremuri, dănţuişii mai voinici erau acole lângă highede, şi care erau mai bleji erau pă lângă uşe. Apoi fetele trăjeau cătă ceia care ştiau juca şi le puteau arunca în sus... Că bărbatu’ care le ştie juca le ştie şi iubi!”, zice, hâtru, Dobaşu’.

Portul bunicilor

Sabrina Goina, zestrea BudureșiiTinerii nu perpetuează doar dansurile iuţi moştenite din bătrâni, ci şi portul popular al acestora, cei mai mulţi având de altfel costumele chiar de la bunici. La fete, acesta este compus din opinci, ciorapi din lână, poale (fustă), spătoi (bluză), cojoc şi în cap o cârpă (batic). „Bunica mea s-a măritat în costumul pe care-l port eu la spectacole. Peste ani vreau şi eu să-l dau mai departe”, zice Sabrina Goina (foto), o adolescentă de 15 ani, mândră de pasiunea sa: „Niciodată nu mi-a păsat dacă unora li se pare cool sau nu. Eu dansez din plăcere”.

La fel gândeşte şi Nicuşor Mihalcea, care la 21 de ani încă neîmpliniţi este soldat angajat la Unitatea Militară din Beiuş. „Mi-o plăcut tot timpul highedea. Când eram mic îmi plăcea cum se băteau pe picioare dansatorii în faţa alaiului de nuntă”. Şi el, şi ceilalţi băieţi din ansamblu poartă cu mândrie cojoace de Beiuş, tocmai modelele copiate recent de celebra casă de modă Dior.

Bunătăţi pentru Măruţă

Tinerii din Zestrea Budureşii merg şi să danseze la nunţi, dar dau spectacole şi în comună. În urmă cu trei ani, datorită priceperii lor, au ajuns până în semifinalele concursului „România dansează” de la Antena 1. La finele anului trecut, vrând să arate cât de frumoase sunt tradiţiile din zona lor, tinerii s-au înscris într-o altă competiţie naţională - „Duelul ansamblurilor” - din emisiunea „La Măruţă”, unde aveau să facă senzaţie.

Încă din prima ediţie, bihorenii s-au prezentat, pe lângă dansuri, cu bunătăţi de acasă, între care plăcinte cu „curichi”, clisă, brânză şi, bineînţeles, pălincă. „Oamenii ăştia să meargă direct în finală!”, a glumit Măruţă după ce-a gustat din ele. Dar n-a greşit. După mai multe ediţii în care au dansat „Vatra”, „Polca” şi „Învârtita” din zona Buduresei, toate pregătite şi acompaniate de Ioane Dobaşu’, tinerii au ajuns în marea finală, desfăşurată lunea trecută, alături de două ansambluri din Argeş. N-au reuşit s-o câştige, ieşind, după voturile date online şi prin SMS, pe locul al doilea, încasând un premiu de 2.000 euro.

Trişori în finală

Finala n-a fost chiar pe placul bihorenilor, pentru că n-au putut dansa pe muzică live şi au primit „teme” să pregătească, în doar câteva zile, dansuri din alte regiuni folclorice. „Ne-au dat „Învârtita de la Făgăraş” care este, probabil, cel mai greu dans din ţară”, se plânge Ioane Dobaşu’.

Mai mult, Ansamblul Doina Bascovului, cel care a fost declarat câştigător, a fost ajutat din plin de primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, care şi-a pus angajaţii din Primărie să trimită din greu SMS-uri de pe telefoanele de serviciu, pe care a vrut apoi să le plătească din bani publici, iscând un scandal în Consiliul Local.

Chiar şi aşa, bihorenii, oameni de omenie, nu sunt prea supăraţi. „Noi ne-am arătat cu mândrie tradiţiile. Dân tătă ţara ne-au contactat oamenii să ne felicite”, zice Ioane Dobaşu’. Şi, ca până acum, vor asculta îndemnul dintr-unul din cântecele lor preferate, care zice: „Daţi cu cizmile-n podele să sară colbu’ dân ele!”. Deci, vor continua să joace...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON