Dacă s-ar face un top al celor mai înjurate instituÅ£ii, Electrocentrale ar fi lider incontestabil. Scumpirea gigacaloriei, întreruperile de căldură, apa caldă care curge rece ÅŸi interzicerea debranşării de la reÅ£ea au transformat societatea în inamicul public numărul unu.

Directorul Daniel Å¢igan, ÅŸeful secÅ£iei Termoficare, promite însă că situaÅ£ia se va schimba radical datorită investiÅ£iilor masive deja programate, care vor duce la eficientizarea sistemului. "Peste tot în lume sistemele centralizate oferă cele mai ieftine servicii", argumentează el.

Angajat la sfârÅŸitul anilor '80 ca simplu lăcătuÅŸ, Å¢igan a fost pe rând mecanic de punct termic, ÅŸef de zonă, responsabil cu reÅ£eaua de pe malul stâng al CriÅŸului Repede, iar din februarie 2011 director. Deci ar trebui să ÅŸtie ce spune, deoarece cunoaÅŸte sistemul în cele mai mici detalii...

"Hârbul"

- Dacă sistemul de termoficare din Oradea ar fi comparat cu o maşină, ce marcă ar fi ?

- O Dacie veche care va ajunge un Logan. Chiar dacă e o maÅŸină din 1966, cu timpul i s-au adus îmbunătăţiri. S-a înlocuit 30% din reÅ£eaua secundară, cam 10% din reÅ£eua primară, s-au pus schimbătoare de căldură moderne în punctele termice... Asta a crescut calitatea serviciilor, dar mai sunt multe de făcut. Orădeanul e pe bună dreptate nemulÅ£umit. Avem pierderi pe reÅ£ea de 40%, iar pentru eliminarea lor sunt necesare investiÅ£ii de 120 milioane de euro numai în conducte! Putem obÅ£ine rezultate ÅŸi cu mai puÅ£in. Cu cele 16 milioane de euro care vor fi alocate anul acesta din fonduri europene pentru înlocuirea magistralelor I ÅŸi III ÅŸi cu cele 17 milioane de euro pentru magistralele II ÅŸi IV vom reabilita peste o treime din cei 77 kilometri de reÅ£ea primară.

- Iarna aceasta Electrocentrale a anunÅ£at întreruperea serviciilor din cauza unor avarii tot la două-trei zile. Va deveni un obicei?

- Din păcate, deja e un obicei. Prin acele opriri încercăm să remediem avariile ÅŸi să limităm pierderile de energie din sistem. Pe reÅ£eaua primară, zona cea mai critică e Magistrala I, de la intrarea în oraÅŸ până la Palatul Baroc. Aici, orice intervenÅ£ie afectează un număr mare de consumatori, inclusiv pe cei din VelenÅ£a, Nufărul ÅŸi Băile Felix. Pe reÅ£eaua secundară numărul consumatorilor afectaÅ£i e mai mic, dar în schimb avem cam 20 de intervenÅ£ii zilnic. În ultimii trei ani numărul avariilor s-a dublat, iar fiecare avarie determină o alta pentru că apa inundă o zonă, corodează conducta ÅŸi procesul se extinde.

"Trebuie să evităm acumularea de datorii"

- Încălzirea s-a scumpit mereu în ultimele două decenii, orădeanul plătind acum 235 de lei pe gigacalorie. Unde se va ajunge?

- Sincer, dacă nu facem nimic, nu ÅŸtiu unde vom ajunge. InvestiÅ£iile vor reduce însă costurile de exploatare prin diminuarea pierderilor. Noua centrală, chiar pe gaz fiind, va avea un randament mai bun, aÅŸa că preÅ£ul, chiar dacă nu va scădea, măcar nu va creÅŸte. "Afară" nu preÅ£ul energiei e mic, ci puterea de cumpărare a populaÅ£iei e mai mare. În DebreÅ£in, spre exemplu, gigacaloria costă 300 de lei, iar în Occident ajunge la 100 de euro.

- Câte asociaÅ£ii de proprietari au datorii?

- În toamna anului 2011 aveau datorii cam 120 din 761 de asociaÅ£ii. Dacă începeam sistările încă din anii 2003, când au început să se acumuleze datorii, dar oamenii totuÅŸi mai aveau bani, nu ajungeam acum să descoperim că în multe cazuri banii plătiÅ£i de orădenii au fost furaÅ£i de ÅŸefii de asociaÅ£ii. Concluzia e că pentru a Å£ine sistemul sub control trebuie să evităm acumularea de datorii. De asta am ÅŸi promovat sistemul de plată a facturilor în două tranÅŸe. Iarna, din noiembrie până în februarie, orădenii pot să achite doar 60% din ceea ce consumă, iar peste vară să acopere diferenÅ£a. Din păcate, din peste 700 de asociaÅ£ii, nici măcar 10% nu folosesc acest sistem.

Prost, dar de-al nost'...

- Dacă nu îÅŸi pot plăti facturile, care este totuÅŸi motivul pentru care orădenii sunt obligaÅ£i să rămână clienÅ£ii CET?

- Consumatorii trebuie să înÅ£eleagă că nu sunt clienÅ£ii unui privat care se îmbogăţeÅŸte de pe urma lor. Centrala ÅŸi reÅ£elele aparÅ£in Consiliului Local, adică tot orădenilor. E drept, avem probleme, dar le vom rezolva. Chiar ÅŸi în condiÅ£iile de acum, încălzirea "privată" pe gaz nu e o concurenţă reală, iar geotermia, chiar dacă e mai ieftină, nu poate încălzi tot oraÅŸul. Åži atunci de ce să omorâm sistemul centralizat doar ca să rămână o insuliţă sau două de geotermie? CeilalÅ£i orădeni ce vor face? Trebuie să menÅ£inem acest sistem pentru că, aÅŸa cum funcÅ£ionează în Occident, va funcÅ£iona ÅŸi la noi! Dacă ar fi să aleg sistemul de termoficare din propria locuinţă aÅŸ opta pentru CET, fiindcă ÅŸtiu că va deveni competitiv.

- Proprietarii apartamentelor de la etajele superioare se plâng că dimineaÅ£a trebuie să lase apa să curgă minute în ÅŸir ca să vină caldă. Când se va schimba asta?

- Din păcate, toÅ£i orădenii din zonele unde nu există instalaÅ£ii de recirculare păţesc la fel. Pentru cei care stau la etajul patru e mai rău, pentru că trebuie să lase să curgă ÅŸi apa răcită pe coloanele din bloc. În ultimii cinci ani, de când am început reabilitarea acestor instalaÅ£ii, am pornit având doar un procent de 10% din ele operaÅ£ionale, iar anul trecut am ajuns la 60%. Anul acesta vom mai repune în funcÅ£iune încă 20-30%. În doi ani problema va fi rezolvată.

Economia costă scump

- De ce orădenii care au repartitoare plătesc mai mult decât cei care nu au?

- Repartitoarele de costuri sunt menite să economisească consumul de enegie termică. Ca să plătească mai puÅ£in, unii închid caloriferele. Vecinii lor, dacă vor confort, vor trebui atunci să le deschidă la maxim. AceÅŸtia, pe lângă că nu se vor încălzi cum trebuie, pentru că pierd căldură prin pereÅ£ii apartamentelor vecine, vor plăti ÅŸi facturi majorate. CET-ul n-are nicio vină în situaÅ£ia asta. Sistemul de termoficare al blocurilor a fost gândit ca un tot unitar, în care pereÅ£ii dintre apartamente sunt neizolaÅ£i. Studii făcute de Universitatea Tehnică din Cluj arată că transferul termic între pereÅ£ii interiori ai unui bloc este de peste 30%. Asta înseamnă că la o factură de 300 lei, orădeanul plăteÅŸte 100 lei pentru apartamentul vecinului!

- ANRSC, instituţia condusă de orădeanul Mircea Matei, a propus suspendarea licenţei de operare a CET. Care sunt consecinţele?

- Inspectorii Autorităţii NaÅ£ionale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au venit în control pe 29 decembrie 2011, întrebându-ne de ce am oprit apa caldă la asociaÅ£iile din IoÅŸia preluate de la Transgex, dar care au refuzat să semneze contracte de prestări servicii cu Electrocentrale. Ne-au acuzat de lipsa continuităţii în furnizarea serviciilor, deÅŸi legea se referă doar la cei cu contracte. La final, inspectorii au propus ridicarea licenÅ£ei ÅŸi reluarea serviciilor. Pe 4 ianuarie ne-au controlat din nou. Au constatat reluarea serviciilor, pentru că asociaÅ£iile îÅŸi încheiaseră contracte, dar au menÅ£inut propunerea de suspendare a licenÅ£ei. Vom fi supravegheaÅ£i vreme de ÅŸase luni, dar asta nu afectează consumatorii.

Se rupe CET!

- Primăria intenÅ£ionează ca anul acesta să "rupă" Electrocentrale în două, separând producÅ£ia energiei de distribuÅ£ia acesteia. Cum îl va afecta pe orădean?

- În bine. Înseamnă că Electrocentrale se va ocupa mai departe de producÅ£ie, iar în jurul secÅ£iei Termoficare, care asigură acum transportul ÅŸi distribuÅ£ia, se va forma o societate nouă, aparÅ£inând tot Consiliului Local, ÅŸi care se va ocupa exclusiv de distribuÅ£ie. Practic, aÅŸa va apărea concurenÅ£a deoarece producătorii - indiferent că lucrează pe gaz, geotermie sau biomasă - vor pompa energie în sistem, distribuitorul va cumpăra de la cel mai ieftin, iar preÅ£ul plătit de orădeni ar putea scădea. La început, distribuitorul îÅŸi va acoperi investiÅ£iile în reÅ£ele cu bani de la bugetul local, dar pe măsură ce vor scădea pierderile din reÅ£ea va deveni profitabil. În DebreÅ£in, distribuÅ£ia aduce venituri importante Primăriei, ÅŸi aÅŸa va fi ÅŸi la noi!

BIHOREANUL a încercat iniÅ£ial să-l intervieveze, pe marginea problemelor de actualitate privind încălzirea oraÅŸului, pe directorul general al Electrocentrale, DragoÅŸ Gligor (foto), care conduce societatea din 2002. După cum se ÅŸtie, Gligor a experimentat în 2006 încălzirea pe bază de porumb, care s-a dovedit un eÅŸec, s-a opus trecerii centralei pe gaz motivând că în Bihor cărbunele este mai ieftin, ÅŸi a susÅ£inut principiul aÅŸa-numitei co-generări, pentru ca noua centrală a oraÅŸului să producă atât căldură, cât ÅŸi electricitate, pentru a fi mai eficientă. Directorul general a refuzat, însă, să răspundă oricărei întrebări.

"Nu, mulÅ£umesc. Nu vreau să dau niciun interviu. Suntem transparenÅ£i, dar eu nu dau interviuri", a spus acesta. Surse din Primărie pun refuzul pe faptul că parte din ideile lui Gligor despre CET nu coincid cu cele ale primarului Ilie Bolojan, astfel că directorul nu doreÅŸte să intre în conflict cu acesta.