Cu ochii pe ziarişti: Cum urmărea Securitatea comunistă jurnaliştii străini care vizitau judeţul Bihor

Fascinantă cum e Coreea de Nord în zilele noastre, România comunistă era destinaţia multor ziarişti din ţările vestice, dornici să relateze până şi cele mai mici detalii ale vieţii sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu.

Sosiţi în vizite oficiale ori ca turişti, jurnaliştii străini erau aşteptaţi, urmăriţi şi interceptaţi non stop. Securitatea lucra cu agenţi puşi să-i "influenţeze pozitiv", prezentându-le realităţi "înfrumuseţate" despre viaţa cotidiană, iar celor consideraţi "ostili" le erau confiscate ori voalate toate materialele foto şi video.

Mobilizare generală

Pe 11 şi 12 martie 1989, redactorul-şef al cotidianului Die Welt din Germania de vest, Walter Rueb, vizita Oradea într-un larg periplu prin România, decis să afle cum tratează regimul comunist minorităţile. Mărturie stă nu doar amplul material publicat de acesta ulterior, ci mai ales amănunţitele informări ale Securităţii, care îl urmărise pas cu pas. Documentele culese de cercetătorii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) arată că jurnalistul german venise în Oradea într-o vizită oficială şi era însoţit de "tovarăşul Gîrbea Constantin de la Ministerul Afacerilor Externe".

"Băieţii cu ochi albaştri" nu doar că i-au urmărit ziaristului fiecare mişcare, ci i-au şi plănuit-o, având ordin să-l "influenţeze pozitiv". "Au fost întreprinse măsuri complexe de control a activităţii desfăşurate pe raza judeţului şi s-a acţionat pentru influenţarea sa pozitivă prin persoane oficiale din conducerea Consiliului popular, pregătite contrainformativ, şi interpunerea unor surse din mediile sistematizare, a ziariştilor şi turism", dădeau raportul, strict secret, către Ministerul de Interne, şeful Securităţii Bihor, lt.col. Dumitru Ogăşanu şi şeful Serviciului III (Contrainformaţii) din Inspectoratul Judeţean de Securitate, căpitanul Mircea Manu.

Comitetul de "influenţare"

Unul dintre "interpuşi" a fost corespondentul pentru Bihor al TVR, Iosif Popa, care ulterior a întocmit o informare detaliată despre programul şi întâlnirile jurnalistului neamţ, inclusiv despre cea la care a participat şi primarul Oradiei, Gheorghe Groza (foto), Viorica Zărnescu, şef de colectiv la Institutul de Proiectări, şi Ioan Ardelean, şef sistematizare. Toţi erau pregătiţi să-i prezinte străinului numai aspecte pozitive ale vieţii: investiţii noi (la CET II, Maternitate şi întreprinderi), locuinţe electrificate şi termoficate, preocuparea pentru creşterea confortului locativ şi punerea în valoare "a bogatei zestre de construcţii vechi".

"S-a subliniat că în mare măsură problema locuinţelor a fost rezolvată, în prezent se pune problema creşterii confortului, datorită creşterii numărului de persoane în familii", scria corespondentul TVR în informarea dată Securităţii. Walter Rueb a fost asigurat că elevii de etnie maghiară au destule secţii cu predare în limba maghiară şi că, deşi nu există şi şcoli germane, "limba aceasta poate fi învăţată la alegere". "S-a răspuns că în împrejurimi există o singură localitate, satul Palota, cu populaţie compact germană, locuitorii de aici fiind muncitori în Oradea sau cooperatori la CAP Sântandrei, unitate fruntaşă pe ţară", raporta agentul.

Vizită urmărită

Decişi să-l îmbuneze pe neamţ, oficialii l-au primit cu braţele deschise, primarul aşteptându-l cu cadouri şi însoţindu-l prin oraş. Pe Calea Republicii, ziaristul a fost impresionat de restaurantul "lacto-vegetarian", unde a luat masa alături de primar, precum şi de "modul cum sunt puse în valoare clădirile vechi". "Influenţarea pozitivă" a continuat cu o vizită la magazinul Crişul, reporterul "fiind impresionat de abundenţa de produse expuse în raioane, inclusiv în cel alimentar". În vreme ce orădenii, la fel ca toţi românii, nu găseau de multe ori nici alimente de bază, pentru unele vizite oficiale se ordona umplerea magazinelor, iar vizita jurnalistului german confirmă acest lucru.

Redactorul-şef al Die Welt a fost dus apoi la Complexul UGSR II din Felix, unde a văzut baza de tratament şi camerele de hotel, fiind primit de directorul Gheorghe Sav. A ajuns şi la Hotelul Termal, unde directorul general al staţiunii, Dorel Puchianu, i-a prezentat oferta de tratament balnear. "Vizitatorul a afirmat că a rămas plăcut surprins de ospitalitatea poporului român şi că personal a fost dus în eroare de cele publicate până şi în ziarul pe care îl conduce privind sistematizarea teritorială, alimentaţia populaţiei, restricţiile de energie electrică şi din domeniul economic", scria Iosif Popa în informare.

Pereţii au urechi...

A doua zi, Walter Rueb a vizitat Bulevardul Ştefan cel Mare, "unde a fotografiat blocuri în construcţie şi a insistat asupra zonei care se află în demolare". După încheierea vizitei, seara, ofiţerii Securităţii ascultau convorbirile "obiectivului", pentru a completa imaginea vizitei sale.

"Rueb Walter în data de 11.03.1989 a efectuat o convorbire telefonică cu soţia sa, comunicându-i că în Oradea a fost primit de primarul oraşului, a primit mai multe cadouri, gazdele fiind neaşteptat de ospitaliere, a vizitat staţiunea Felix, unde totul se prezintă foarte bine, găsindu-se foarte mulţi germani la tratament, este cazat într-un apartament confortabil, are informaţii şi impresii frumoase din Oradea", raportau securiştii bihoreni, adăugând că şi-au făcut treaba: "Ziaristul vest-german nu a realizat legături în afara cadrului oficial, iar în data de 12.03.1989 s-a deplasat spre Cluj-Napoca, unde a fost semnalat informativ". Operaţiunea părea să fi fost un succes...

Articole influenţate

BIHOREANUL a descoperit, însă, că n-a fost tocmai aşa. În seria de articole publicate ulterior în Die Welt, Walter Rueb a descris diferit situaţia din România, axându-se pe minorităţi şi distrugerea comunităţilor rurale, prin aşa-zisul proces de "sistematizare" impus de Ceauşescu. În amplul său reportaj, autorul a surprins aproape toate elementele vieţii cotidiene, mai ales lipsurile populaţiei.

Oradea, totuşi, i-a lăsat o impresie mai bună. Jurnalistul a folosit informaţiile primite de la oficialii puşi să-l "influenţeze pozitiv" şi a descris oraşul ca fiind atipic pentru comunism, al cărui centru este "un mare paradis pentru pietoni". "Clădirile istorice stau lângă structuri noi şi moderne. Întreaga atmosferă este neobişnuită pentru o ţară socialistă. Există magazine, cafenele pe trotuare şi grădini de bere", nota Rueb, adăugând că Băile Felix erau pline cu turişti, inclusiv germani.

Deşi securiştii l-au "protejat" de realităţile locale, Rueb a reuşit - parţial - să le vadă. "Într-o zonă nouă, numită Ştefan cel Mare, cei responsabili cu sistematizarea au păcătuit. 75.000 de oameni au fost înghesuiţi în mari blocuri şi puţine case vechi au fost cruţate", scria el. "Unii dintre locuitorii de aici au devenit alcoolici pentru că şi-au pierdut casele", i-a spus un bărbat în limba germană, oprindu-se brusc când a văzut pe cineva apropiindu-se. Rueb mai arăta cum, duminica, tinerii erau puşi la "muncă voluntară", fiindcă i-a văzut chiar el, din hotel, curăţând malurile Crişului.

"Intenţii ostile"

Deşi credeau că scapă de filaje venind în ţară ca simpli turişti, ziariştii sub acoperire erau şi ei descoperiţi, de multe ori încă din vamă, şi urmăriţi aproape permanent. Într-un document strict secret se raporta despre "filajul cu intermitenţă" asupra a doi ziarişti americani, William Echikson (botezat de securişti "Ene"), şi Susan Greenberg ("Geta"), urmăriţi pe 24 şi 25 iunie 1989 în Oradea, până când au fost predaţi ofiţerilor din Cluj.

Nota informativă reda tot ce au făcut cei doi, inclusiv cu fotografii ataşate. "Au coborât din maşină şi au mers pe str. Republicii, Piaţa Victoriei, unde au fotografiat vitrinele, cozile la diferite magazine şi un grup de ţigani". Mai târziu, au ajuns în piaţă: "Obiectiva Geta (sic!) a executat mai multe fotografii la ţiganii care vindeau bureţi şi diferite ţărănci mai rău îmbrăcate". După filaj, locotenentul Vasile Vlaic concluziona: "Obiectivele au venit în ţara noastră cu intenţii ostile căutând aspecte negative".

Filme pe corp

Materialele ce puteau dovedi viaţa proastă a românilor erau, în bună măsură, distruse la ieşirea din ţară. Aşa s-a întâmplat în cazul unor ziariste din SUA care vizitaseră Biserica Penticostală şi căutaseră "să surprindă unele aspecte pe care să le poată folosi ca materiale de propagandă nefavorabile ţării noastre". "În Borş, cu ocazia controlului vamal, au fost voalate în mod secret 7 filme foto, cetăţenii americani fiind avertizaţi că au încălcat regimul juridic de turişti, încercând să obţină date ce pot fi exploatate nefavorabil la adresa ţării noastre", se arată într-un raport din 1988.

Un ziarist vest-german, Schulte Hans, care vizita anual Băile Felix, a fost şi el "influenţat pozitiv" prin două surse cu numele de cod "Bogdana" şi "Zoro". Mai mult, i-a fost percheziţionată în secret camera de hotel, "unde au fost găsite materiale pregătitoare pentru articolele sale", copiile acestora fiind trimise Securităţii. De asemenea, pentru că s-a interesat de situaţia maghiarilor, un ziarist de origine maghiară de la US News, Charles Thomas Fenyvesi, a fost chemat la Miliţie, "unde i s-a pus în vedere să părăsească ţara".

Doi ziarişti finlandezi care au vizitat Oradea în octombrie 1988, alături de doi colegi maghiari, au păţit-o şi mai rău. La controlul vamal au fost descoperite 14 filme foto nedeclarate, iar ziaristei finlandeze, Britt Idstrom, i s-au găsit "ascunse pe corp 8 casete cu filme foto". Toate au fost confiscate, iar alte 17 casete găsite în maşină au fost "voalate în secret". Comunismul românesc trebuia să pară frumos cu orice preţ...

RECALCITRANŢI
Raport informativ-operativ

Într-un document trimis Departamentului Securităţii Statului, securiştii bihoreni raportau că în perioada ianuarie-octombrie 1988 în judeţ au sosit oficial 6 ziarişti străini, iar ca turişti alţi 42, aceştia din urmă pentru informaţii "cu caracter social-politic, privind situaţia naţionalităţii maghiare din Transilvania, problema sistematizării localităţilor" etc. "Asupra ziariştilor străini, identificaţi sub acoperire ca turişti, pentru supravegherea informativ-operativă complexă de la caz la caz a fost folosită întreaga gamă a mijloacelor muncii de securitate". În 9 cazuri "s-a acţionat pentru influenţare pozitivă", în 3 cazuri a fost întrerupt dreptul de şedere în România, iar în alte 12 cazuri s-au dat "avertismente". "Materialele încearcă să le scoată din ţară în general în mod clandestin, iar atunci când sunt surprinşi adoptă atitudini recalcitrante şi afirmă că vor reclama la diverse foruri faptul că s-a acţionat asupra lor", raportau ofiţerii.

Vezi documente din dosarele Securităţii despre jurnalişti, dar şi seria de articole din Die Welt despre România comunistă, în galeria de documente!