Când doi se bat, al treilea câştigă. Proverbul nu este valabil şi atunci când adversarii sunt chiar primarul şi viceprimarul localităţii, oameni care ar fi trebuit să formeze o echipă, ceea ce, în comuna Sârbi, nu s-a întâmplat. Aşa că aici pierde toată lumea!

BIHOREANUL a descoperit că războaiele purtate între aleşii comunei au provocat pierderi de circa 3,5 milioane euro, bani care puteau fi cheltuiţi pentru proiecte de energie nepoluantă, dar care nu vor mai ajunge în localitate niciodată...

Bani albi pentru energie "verde"

Inventarul proiectelor depuse spre finanţare din fonduri europene de către comunele bihorene interesate să construiască parcuri fotovoltaice şi minihidrocentrale este mai mult decât promiţător. "Judeţul Bihor a depus cele mai multe proiecte din ţară. Dacă ar fi să fie finanţate toate cele 11 proiecte iniţiate de primării, am atrage aproape 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă jumătate din fondurile alocate pe ţară", susţine Dumitru Voloşeniuc (foto), vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

BIHOREANUL a aflat însă că numărul solicitanţilor trebuia să fie şi mai mare. "Puteam avea 12 proiecte, dar consilierii locali din Sârbi nu s-au adunat să voteze studiul de fezabilitate al investiţiei, o formalitate fără de care nu am mai putut depune la termen documentaţia", spune un angajat din CJ.

Investiţia pe care o presupune construcţia unui parc fotovoltaic, unde electricitatea să fie obţinută din lumina soarelui, adică pe gratis, se ridică în medie la fabuloasa sumă de 3,5 milioane euro. Cât bugetul comunei Sârbi pe 48 de ani! Pierderea este cu atât mai mare cu cât investiţia ar fi fost suportată în proporţie de 85% din fonduri europene, 13% de Ministerul Economiei şi doar 2% din contribuţia locală. Pe care oricum o acoperea tot Consiliul Judeţean, pentru că primăriile comunale nu au bani!

Lumină din lumină

Proiectul gândit de angajaţii CJ pentru comuna Sârbi presupunea o investiţie de 11,8 milioane lei fără TVA, echivalentul a 3,5 milioane euro cu TVA inclus. "Trebuia să construim un parc fotovoltaic care să producă energie electrică nepoluantă pentru consumul public. Curentul electric obţinut ne-ar fi asigurat consumul cu iluminatul public şi cel de la şcoală, dispensar, postul de Poliţie şi căminul cultural", spune primarul Nicolae Ghiuro (foto).

Primăria plăteşte pentru curent cam 11.000 lei lunar, sumă care iarna creşte cu 20%. Având în vedere că tot bugetul localităţii abia dacă se ridică la 300.000 lei, facturile sunt o povară pentru vistieria comunei. "Noi am vrut să dăm drumul la proiect, i-am convocat pe consilieri să aprobe studiul de fezabilitate, dar cei de la PC şi PSD nu au venit la şedinţă", povesteşte Ghiuro.

Ca şi cum nu era de ajuns, acum comuna va trebui să plătească şi studiul de fezabilitate pentru această lucrare care nu se va mai face. Documentul valorează peste 37.000 lei, bani ce vor fi daţi pe degeaba de vreme ce proiectul a căzut. Şi asta pentru că primarul şi viceprimarul din Sârbi sunt certaţi la cuţite!

Care pe care

Războiul dintre primarul Nicolae Ghiuro (PNL) şi viceprimarul Gavril Ghiurău (PC, fost PSD) a început imediat după alegerile din 2008. Încăpăţânaţi, cei doi nici n-au mai văzut că duc comuna de râpă.

"Primarul mi-a suspendat atribuţiunile începând cu 27 mai 2009 şi de atunci nu m-a mai plătit", s-a plâns BIHOREANULUI Gavril Ghiurău (foto). Vreme de mai bine de un an vicele a mers zilnic la Primărie şi s-a uitat pe fereastră, pentru că primarul nu i-a dat nimic de lucru. Aşa că l-a dat pe primar în judecată, iar consilierii PC şi PSD au ţinut în şah luni de zile orice tentativă a Primăriei de a urni lucrurile. Comuna a lucrat luni întregi fără buget, a pierdut proiectul cu parcul fotovoltaic şi a ratat şi alte oportunităţi.

Deoarece conflictul afecta deja locuitorii comunei, prefectul Gavrilă Ghilea, preşedintele CJ Radu Ţîrle, preşedintele PNL Bihor Cornel Popa, liderul PSD Ioan Mang şi şeful PC Traian Bodea au încercat pe rând să forţeze stingerea ostilităţilor. Degeaba! Prefectul a trecut inclusiv la ameninţări. "I-am chemat la mine şi le-am spus că dacă mai continuă aşa vor fi sancţionaţi administrativ şi vor primi amenzi în nume personal. Cum au plecat, cum s-au certat din nou", povesteşte Ghilea.

Deşi viceprimarul şi-a câştigat salariile restante în instanţă, conflictul e departe de soluţionare, întrucât primarul nu i le va plăti decât în rate. Cam până prin 2014! Iar între timp, Ghiurău a fost revocat din funcţie. La presiunile preşedinţilor Ioan Mang şi Cornel Popa, în urmă cu două săptămâni consilierii PSD au bătut palma cu PNL înclinând balanţa în favoarea primarului. După cum era de aşteptat, vicele s-a plâns Prefecturii. "Nu am primit încă Hotărârea de Consiliu prin care a fost schimbat viceprimarul, dar sper să nu avem surprize din punct de vedere al legalităţii", zice prefectul.

Mort şi îngropat

Revocarea viceprimarului nu le va aduce însă locuitorilor din Sârbi oportunităţile pierdute. "Acum proiectul e bun pierdut. Poate că, actualizat, va mai putea fi depus cu altă ocazie peste doi-trei sau cinci ani, dar nu e sigur. Fondurile europene sunt un fel de tren în care dacă nu te-ai urcat nu e sigur că va mai veni altul", spune vicepreşedintele CJ Dumitru Voloşeniuc. Mai optimist, primarul Nicolae Ghiuro speră că va reuşi totuşi să depună proiectul pe una din axele de finanţare pentru protecţia mediului. "Vor mai fi şi alte fonduri", spune primarul.

Când vor veni aceste fonduri nu ştie însă nimeni. Între timp comuna va cheltui în continuare pe factura de energie electrică bani pe care i-ar fi putut folosi pe cu totul altceva: drumuri, infrastructură, asistenţă socială... Şi asta doar pentru că proiectul parcului fotovoltaic a fost scurtcircuitat de aleşii locali...

"De vină sunt şi primarul şi viceprimarul, iar în urma certurilor lor, comuna a avut doar de pierdut"

Traian Bodea, preşedintele PC Bihor

Conform evidenţelor Consiliului Judeţean Bihor, 11 primării de comune au depus proiecte pentru atragerea de fonduri europene în scopul construirii de parcuri fotovoltaice sau de minihidrocentrale, pentru a obţine energie electrică nepoluantă şi, mai ales, gratuită.

Spre exemplu, comunele Avram Iancu şi Borş au solicitat 4,5 milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice, iar Criştioru de Jos şi Şuncuiuş au cerut câte 3,5 milioane de euro pentru minihidrocentrale. Date fiind costurile investiţiei, niciuna dintre localităţi nu ar fi putut implementa singură proiectul.

De altfel, primăriile nu au bani nici pentru cofinanţarea de 2%. "Pentru a nu pierde aceste fonduri, vom prevedea în bugetul CJ o rezervă de fonduri din care vom acoperi cofinanţarea datorată de primării", spune vicepreşedintele Dumitru Voloşeniuc.